Buna Vestire, februarie 1938 (Anul 2, nr. 276-299)
1938-02-12 / nr. 285
Pag. II. Nr. 885. 1 RO URAfîâNULd DOROTHY LAMOUR V FILMULUI ML MmJI le MLUTM JOHN HALL teragy si a au-W VI 1111 moasei MARAMA i*aBl SONOR CEI MAI MARE FILM AL ANULUI Cartare colorata CULTURA-OAMENI-FAPTE Câteva cărţi de poezie fil. O. Teodoreanu, Şerban Basovici, Vintila Horia, Aspazia Munte şi Virgil Carianopol de fimea sub Patima ingrată a timpului. Nu încercăm să-l categorisi intr’o şcoală literară pe Al. O. Teodoreanu. D-sa se refuză unei încadrări. Utilizând cu uşurinţă un Parfumat stil arhaic, d. Al. O. Teodoreanu, reuşeşte admiratele poeme cu iz de hronic. Intre cele mai realizate, îl notăm pe acela închinat generalului Cantacuzino - Grănicerul. Menţionăm şi poezile descriptive, de un melodios farmec moldovenesc. Reproducem acest pastel de desen animat. Lăsând pentru o cronică mai largă ,volumul «Cununi uscate» — un rar eveniment literar — şi acela de poezie legionară al lui Horia Stamatu, ne vom ocupa astăzi, in primul rând, de «Caiet»-ul d-lui Al. O. Teodoreanu. Mai adânc, în proză, şi mai viabil, deci, decât fratele d-sale, Al. O. Teodoreanu ne dă în «Va‘ot» o culegere de poezie surprinzător de realzată pentru neiniţiaţi. Noi cunoaştem, însă, câteva poeme din prezenta carte, frumos tipărită la «F. R .», încă din antologia de pe vremuri a d-lor Perpessicius şi Ion Pillat, şi am putut verifica pe deplin că ele nu şi-au Pierdut prosper In plopul meu îşi pune cuibul luna. Din care iese noaptea ca un corb Şi stele-i cad din aripi, dar le sorb Prin iezuri broaşte, una câte una. Căci broaştele Inghit bucăţi de noapte Şi sar din mal în iaz, rotind inele?i se lungesc pe burta lor de lapte, In care se topesc atâtea stele. Iar când trezit deal lor vacarm babar Se’ncruntă, roş de somn, truditul soare, Cu ochi holbaţ’, pe foi de nenufar, Rămân încremenite, de stupoare». D. Şerban Bascovici e unul diut aş aşeza pe d. Şerban Bascovici, cei mai merituoşi poeţi ai genera în literatura franceză, alături deiei mai vechi. Utimul volum al lirica lui Fr. Copée, d-sale, «Destăinuiri», desăvârşeşte o notă de Potolit lirism, prefmobil o frumoasă şi discretă catrată cu răbdare, e caracteristă carieră literară, pusă cu tenacitate poeziei d-lui Şerban Bascovici, întru cinstea marii poezii. Exemplificăm cu o strofă de emo-Dacă i-aş căuta corespondente, ţionantă simplitate : «Ninge.. Jaru’n scrum pitind securi de crânge, se stinge... Crângul meu de-atunci e-acuma scrum, Şi copilăria lui — pe hornuri fum... Dar în mine omul de zăpadă nu mai moare, Şi ci el uitat în al jăratecului soare Simt cum inima mi se topeşte-acum— «Procesiuni».le d-lui Vîntlă Horia ne aduc un Poet de reale promisiuni şi chiar de realizări. Suntem încredinţaţi că d. Vintilă Horia ne va da odată un poet mai mult decât bun (ceea ce credem că va fi cazul şi cu d. Ovid Caledoniu). Găsim, la autorul «Procesiunilor», preocupări de conţinut, cari îl aşează peste nivelul obişnuit Problema barocului se pune de la început în lirica d-lui Y. H. (după ce a fost încetăţenită, în generaţia tânără, de «Iconar», care a creeat o şcoală a barocului şi a goticulu moldovenesc). Menţionăm, între Cele mai frumoase, poemele: «Ludus princeps», «Legendă», «Vals trist», şi «Elegie pentru timp». «Cântec de nebun» (după Verhaeren) — o preţioasă chelaiie a materialului oferit de Poetul francez * «Diamante albe şi negre», al treilea volum de poezie al d-nei Aspazia Munte (tipar,t la excelenta «Bucovina» a d-lui prof. I. E ToronTu) ne prezintă un material inegal; unele poeme, însă, cum e «Noeroviie», dau dovada unui talent nedesmintit. Alături de Yvonne Rossignon şi Doina Peteanu, d-na Aspazia Munte dăruieşte o importantă contribuţie feminină ateraturii roromâneşti. Menţionăm, întru cele mai realizate ale volumului, bijuteria «Rugă pentru lanul abtur.» * D. Virgil Carianopol a fost o Surpriză pentru poezia românească. După ce a încercat strunele false ale unui futurism neserios, d. Virgil Carianopol s’a iupus, deodată, cu «Scrisori către plante», iar de curând, definitiv, în cele mai largi straturi de cititori, cu «Carte pentru domniţe». Dacă d. Virgil Carianopol va reuşi să şi-o depăşească (succesul e foarte periculos), vom avea într’adevăr un poet mare, aşa cum numeroase virtualtăţi îl anunţă de pe acuma. Aşteptăm cu încredere Mircea Streinul File deimnet Se pare că imediata apropiere a Rusiei sovietice este o puternică armă în contra comunismului. Exemplele de alăturea potolesc zeloul umanitarist al nelămuriţilor, cari, în dorinţa lor de a tulbura, se folosesc de falsuri pe care nimeni nu le poate controla. Europa este protejată contra comunismului de o zonă puternică naţionalistă, de bun simţ, sau, în orice caz, cu un puternic simţ al realităţilor. România, Polonia, Statele Baltice, împreună cu Finlanda şi ţările scandinave sun ţinuturile care au suferit cel mai puţin din flagelul comunist în special Letonia, în care de câţiva ani s’a instaurat un regim totalitar, este o puternică citadelă naţionalistă, obstacol serios în calea bolşevismului. Ţară de agricultori, Letonia a rămas refractară ,,luminii de la răsărit”, furnizând încă o dovadă că ideile marxiste, fabricate în laborator şi în afară de realitate, nu se pot înrădăcina în medii naturale şi sănătoase. Hi Acum câteva zile ni s’a servit de către posturile noastre de radio o porţie copioasă de muzică românească, la ora prânzului. Pentru condimentare, probabil. Şi pentru digestie, fiindcă emisiunea de muzică populară şi românească» a continuat şi după jurnal. Cunoscătorii de muzică populară au recunoscut însă foarte puţine accente româneşti în emisiunea cu pricina. Explicaţia e simplă: concerta orchestra lui Sandu Marcu, iar bietele melodii româneşti trecute pe calapodul iudaic, ieşeau chinuite şi pline de pistrui. Muzică românească, naţională, mă rog, cântată de jidani? Când neamul lui Iuda, oricât s’ar sili, nu poate să pronunţe corect biata limbă românească, cum va putea să interpreteze melodia ruptă din suflet a cântecului nostru, mai adânc şi mai expresiv decât însăş limba? Şi-apoi ce rost mai are Sandu Marcu la postul nostru de radio? Ministerul Educaţiei Naţionale se plânge prin circulări că şcolarii de curs secundar sunt prost şi periculos orientaţi Şi reaminteşte exenplare triste din anii trecuţi. O întrebare: Ce s’a făcut pentru buna orientare a şcolărimii? Unde este revista «de înaltă atitudine morală» pentru tineret, promisă şi a mintală cu atâta insistenţă? Despre necesitatea unei estetici noi Fiecare epocă fi-a căutat forme proprii de expresie in toate domeniile, dar mai ales in acelea cu sorti de rămânere în conştiinţa urmaţilor. Este aici un pic de egoism colectiv, o dorinţă comună de a nu pieri cu totul, dar în acelaş timp fi un câfuig pentru ceea ce în mod obişnuit numim etern omenesc, care, din concursul acesta dintre generaţii, se alege cu forme mai de expresie, dar dacă fondul rămâne în mod absolut acela. Dintre domeniile în care colectivul lasă urme adânci şi durabile, cel estetic este mai atrăgător atât pentru creatori căt şi pentru massele care se caută în producţiile caracteristice ale epocii, deoarece operele de artă, prin elementele lor plastice, concrete, individualizează mai limpede şi mai neşovăelnic decât celelalte discipline spirituale. Nu verm să spunem că operele de artă sunt mai accesibile, ci mai atrăgătoare atât prin prezenţa căt fi prin finalitatea lor intrinsecă. In goana aceasta de regăsire, de întruchipare, de eternizare a clipei pe care s'au socotit proprietare, generaţiile s'au străduit nu fără succes. Dela începutul civilizcălor cunoscute până tn prezent, au variat fără încetare punctele de vedere precum şi posibilităţile de expresie, fiindcă niciodată omul de astăzi nu s’a putut suprapune omului de ieri. Ridicăndu-se sau dărămându-se, omul a reuşit totdeauna să nu fie acelaş. De aceea nici aspiraţiile diferitelor epoci n’au fost niciodată aceleaşi, deşi unele asemănări formale au produs adesea confuzii. Un exemplu peremptoriu ni-l oferă tragica neînţelegere a deosebirilor fundamentale dintre clasicismul antic, el însuş lipsit de unitate, poliform, şi clasicismul francez din secolul al XVII.lea, care nu se ating decât prin câteva elemente intelectuale de cultură formală. Elementele antice nu surit decât accidente In clasicismul francez, care s’ar fi prezentat identic cu el însuș, acelaş In spiritualitate, chiar fără rudimentele celor trei unicităţi, fără întreaga galerie de personagii antice, fără încercările de ambianţă bucolică în lirică. O întrebare: Recunoaşteţi vreo trăsătură antică în Pyrhus-ul lui Racine, care nu este altceva decât un cavaler de la curtea lui Ludovic al XIV botezat cu nume greco-latin şi aruncat în mijlocul unei întâmplări care nu se petrece în timpul său. Oricâte constrângeri s’ar impunespiritului vermii», el izbucneşte în formele care-i convin, se aşează în lumina care-i trebue, se colorează în nuanţele pe care şi le vrea. Scurta civilizaţie românească îşi caută dela început forme proprii, puncte de vedere fireşti. A trecut prin momente mari. I. Heliade Rădulescu, Mihail Kogălniceanu, Titu Maiorescu. Adiacent şi in completare, s'au străduit şi alte greste, s’au irosit şi alte forţe. Greşala a fost iniţială. Niciunul dintre aceştia n’a fost lămurit asupra rolului pe care-l avea. Şi-au închipuit că pot face istorie, că pot determina curente, când in realitate ei n’ar fi putut juca decât rolul de călăuză pe un drum greu dar preexistent. Au forţat lucrurile şi au des orientat spiritele. De aceea drumul unei civilizaţii româneşti a fost şi mai greu, iar producţia artistică, chintezenţa civilizaţiei, a rătăcit, a bâjbâit, nereuşind să se realizeze decât atunci când a fost prinsă de vârtejul autentic al spiritualităţii româneşti din subconştientul Neamului. După formula cui au scris Eminescu, Caragiale şi Creangă. După formula nimănui. Ei s'au conformat necesităţilor şi tendinţelor contemporaneităţii lor, care nu erau şi ale îndrumătorilor de atunci. Reiese de aici imposibilitatea stabilirii unor principii estetice cu pretenţii de universalitate sau eternitate. Etern în opera de artă este tocmai elementul nou, proaspăt, pe care fiecare generaţie ie smulge din realitatea ei şil face să trăiască prin individualizare, prin singularizare formală, având grijă să-l situeze pe linia firească al evoluţiei omeneşti, adică în adevăr. De aceea principiile de astăzi, ieşite din gusturi şi nevoi localizate în timp, nu se vor mai potrivi realităţilor estetice de mâine, cu totul altele. Permanent necesar rămâne doar adevărul, care însă nu are nevoe de eşafodaje măestre, de clasificări uscate. Iată de ce trebue să renunţăm la multe, mai bine zis la toate principiile esteticei actuale romanţate curioase şi anacronice, care încorsetează producţia artistică până la sufocare. Contemporaneitatea românească citeşte astăzi vremuri de vifor sufletesc. Vijelia aceasta izbucneşte in toate domeniile şi mai cu seamă in artă. Izbucneşte năvalnic, tinereşte. Arta legionară nu se conformează regulilor propuse la catedră, fiindcă nu poate. Fiindcă nu poţi îmbrăca un uriaş în haine de pigmeu. Şi nici un român în mare ţinută de abisinian. Astăzi este un proces între vechile formule uscate, anacronice şi arta, mai mult, cultura legionară. Judecător stă însuş Neamul. Care, dealtfel, şi-a dat sentinţa. In poezie şi’n plastică, în literatură şi ’n muzică, în gând şi ’n faptă, spiritualitatea legionară a cucerit Neamul. A biruit trecutul. Iată de ce este nevoe de o estetică nouă, dar nu stabilită prin speculaţii searbede, de birou, ci smulsă din inima lucrurilor, din miezul sufletului legionar. Virgil Popescu Pentru mama lui Florian Popescu Dureroasă este moartea legionarului — Popescu Florian — singurul fiu la o biată mamă gârbovit şi văduvă, care privea la el ca la lumina soarelui. Un vlăstar al sufletului nostru naţional, o floare a tinerimi este răpită de gloanţele ,,frăţiei”! Mama lui a purtat jugul durerii odaia pentru soţ, mort pe plaiurile Turtucaiei, iar acum a trăît săngroape şi pe fiu. In vârstă de 24 ani, după o viaţă petrecută , zidurile şcolii, după atâta alergătură şi poate huiduit pe la uşile instituţiilor, pe unde-şi cerşea dreptul lui de orfan. Plecat în Suplă Fapt şi doctrină (Continuare din vlg. Ştiam de ce n’a făcut-o şi nu doream să-i creez o situaţie dificilă printr un asemenea reproş. Când însă aplicarea articolului 6 se compromite şi pe viitor, prin doctrina stabilită de comunicatul F. A. R. R., anulându-se astfel ultima putinţă de acţiune a federaţiei în singurul domeniu care nu-i fusese până acum interzis — domeniul moral — credem că avem datoria să dăm alarma Supunem aceste scurte observaţii desbaterilor consiliului superior. Şi îl rugăm să le cerceteze atât in domeniul doctrinar, cât şi în lumina denunţului la parchet făcut de d-na Ioana Cantacuzino şi de mine. Acest denunţ completează rapportul ilostru. In el se găsesc precizate aproape toate contingentele între neregulile de ordin tehnic şi cele de ordin cod penal şi al legii pentru apărarea patrimoniului public, într’o concretă aplicaţiune la cazul falsurilor în acte publice dela şcoala A. R. P. A.-Otopeni. Prof. George Ţintă O biruinţă literară, succes fulgerător! A apărut: TIGRU DRAGOŞ PROTOPOPESCU Editura CUGETAREA EDIŢIA II (corijată, revizuită) ❖ «BUNA VEST I HE» pentru înălţarea neamului lui. Îşi disfanşul în braţele camarazilor. Şi, Doamne, ce suflet tare! Chinul de rănile gloanţelor, grăieşte par’că mulţumit: „Tata a murit la Turtucaia ' Pentru ţară, iar eu îmi vărs sângele lor pentru ţară”. Ce va face mama lui rămasă singură, fără sc.âp la bătrâneţe? Pe cine i va mai aştepta de vacanţă să i aline durerile? Care mai este rostul e! pe lume, când şi soţul şi copilul — lumina ochilor — au fost coborîţ! în , mormânt? Ca mâine se va duce şi ea, cu a- I *n®ru! în suflet, nefericită soţie şi mamă... Ce mângâiere i-a mai rămas indureratei mame? N. G. A apărut Nr. 10—11 pe Ianuarie 1938, anul II, al «Revistei cursurilor şi conferinţelor universitare», cu următorul sumar : N. Iorga : Figuri reprezentative din Istoria universală. Oameni din Italia: Vittorio Alfieri, Contele Creppi, [ papa Clement al XIV-lea; C. Sudeanu: Mediul fizic şi influenţa lui asupra vieţii sociale; Kikusaburo Fukui, directieur de la Kokusai Bunka Shinkokai Tokyo: Les Elements humains dans l’Art Céramique du Japon; I. Gr. Perieţeanu: din Italia, Turcia şi Polonia; Dionisie Germani : Viaţa şi Opera lui Columb; Eugen Apostoleanu: Incotro merg ştiinţele medicale ?; Comandorul Andrei Popovici: Două mari figuri de sburători dispăruţi: Marinarul Gonţa şi Călăreţul Zorileanu; N. Codreicu: Aviaţia şi Tineretul. Recenza ; Alex. Lapedatu: Figuri revoluţionare româneşti, I. Câmpineanu. Clişee : Sfântul Munte Athos, Ducele Mussolini, Columb, unul japonez şi clişeul lacurilor secate din Italia pe locul cătrora s'a semănat grâu. Un minunat sonet, în franţuzeşte, de I. Gr. Perieţeanu, închinat Ducelui Mussolini şi operei sale constructive. După cum se vede, material select și variat, de la cărturari romani și străini. (art 1/Reviste «BUCIUMUL» Un grup de tineri strânşi în jurul Pr. Dr. Marin C. Ionescu suntl» nr. 6 I al acestei reviste pe care o închină în numărul de faţă memoriei martirilor eroi Ion Moţa şi Vasile Marin. «Tineret eroic şi gata de orice jertfă» este articolul pe care îl semnează, Pr. Dr. Marin C. lonescu. Se impune problema educativă în sensul emersonian. « Şi tineretului de azi îi trebue a-i fi rădicinile sănătoase, o cît mai bogată capacitate de jertfă». Mai semnează : Victor Bilciurescu, Cleopatra Ştefănescu, C. Bildărescu, Fany Ştefănescu Moldovan (o poezie duhovnicească : Cruciaţii), Geo Stroescu, Gr. Tănăsescu, Rodica Isăcescu, Paul Răduţ, Geo Carmazini, Emil Faur. ■■HBaBüBstin wfwmmmmmmam Săptămâna trecută am avut prilejul să ascult intri o audiţie, pe tenorul Paraschiv Mazilu, acompaniat minunat la pian de d-na Aglae Mihăilescu-Toscani, profesoară la Academia Regală de Muzică. Tânărul acesta de mare viitor posedă un timbru de tenor liric, de o căldură care iese din comun. Merită toată atenţia şi încurajarea voastră fiind înzestrat cu calităţi vocale excepţionale şi cu un temperament teatral înăscut. Dealtfel, pe lânga lecţiile de canto pe care le urmează cu eminentul profesor, maestrul Dem. Mihăilescu-Toscani, d. Paraschiv Mazilu este şi elev în ultimul an la Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică, clasa d-nei Bulandra. Vocea sa largă şi omogenă în toate registrele, caldă şi catifelată în nuanţări şi mai ales siguranţa cu care execută notele acute, ne face să credem că poate deveni în scurt timp, unul din cei mai buni tenori lirici ai «Liberei Române». Păcat că acest tânăr este sărac şi de multe ori e nevoit să-şi întrerupă lecţiile, pentru a-şi asigura existenţa. Direcţiunea «Operei Române» are datoria ca atunci când i se semnalează asemenea elemente de talent să le asculte şi dacă este cazul să le ajute pentru folosul primei noastre scene de operă. Acest tenor şi-a anunţat săptămâna trecută un concert la sala «Dai. Us» şi n’a isbutit să-l ţină din cauza prostului rezultat material. S’a amânat pentru data de 25 Martie ■a. c. când speră să facă faţă măcar cheltuelilor. Ar trebui ca toţi românii să încurajeze elementele romăneşi de talent, pentru ca să nu se mai spună că numai străinii ştiu să-şi aprecieze talentele şi că nu ţara Românească orice manifestaţie artistică, fără concursul lor, e sortită petrei. Noi îndemnăm de toată inima publicul meloman românesc, să asiste la concertul talentatului Paraschiv Mazilu, care va avea loc în ziua de 25 Martie (Buna Vestire) în sala «Dalies» Traian Clime ii fii sluje itor in Mona In ziua de 17 Februarie va avea loc Balul Studenţilor în Medicină, în saloanele Arta. CALENDAR Vineri II Februarie 1938 ORTODOX: Sf. Martir Blasiu Episcopul tul 21 au înscris şi susţinut «Emaneipa Sebastiei († 316), rea tuturor israeliţilor din Principatele Române», detronează pe slăvitul între domni Alexandru I. Cuza, domnul tuturor Românilor, prin complicitatea unor ofiţeri cari i-au pus revolverul la tâmple, silindu-i să abdice in favoarea neofanariotismului liberal şi francmason. [Scena şi ecranul TEATRE CATOLIC: Apariţia S-tei Fecioare la Lourdes (1858), SOARELE: răsare 7.27; apune 17.36. Francmasonii liberali (roşii), cari In proclamaţia revoluţiei dela 1848 la punc-OPERA ROMANA: Belache. TEATRUL NATIONAL: matineu: Institutorii; seara: Ion al Vădaiei. STUDIOUL TEATRULUI NATIONAL: Actriţa. TEATRUL LIGII CULTURALE: matineu şi seara Hoţii. TEATRUL REGINA MARIA: matineu şi seara: oameni în alb. TEATRUL COMEDIA: mat. şi seara: Problemă de rezolvat. TEATRUL LIBER: matineu şi seara Coloniale. SAVOY: matineu şi seara: Poftă bună la Tănase. TEATRUL ALHAMBRA EXCELSIOR: matineu şi seara: Trei valsuri. In jurul unui concert ^Teatrdr de'sub ^rectî^^oî^îcTÂUE^^DRESCIT"" A Mâine seara PREMIERA mansarda cu G. Timică, Nora Piacentini, Silvia Dumitrescu și Mișu Fotino. Astăseară, Sâmbătă matineu la ora 8 ai Duminecă la ora 6 ULTIMELE SPECTACOLE PROBLEMA DE REZOLVAT Duminecă^matineu MANSARDA Ro/timg In fiecare seară la ora 9 și în matineurile Reginaiar ia de Joi, Sâmbătă și Duminică la ora 8 Asop. Bulandra-Manimiliana Jorin FORMIDABILUL SUCCES Tel. 3.98.48 OAMENI IN ALB cu G. STORIN si GEORGE VRACA Montarea: Cassa Rünger viitoarea premieră Răzbunarea lui Demostene LIBER In fiecare seară la ora 9 şi în matineurile (fost Maiestic de Joi, Sâmbătă şi Duminecă la ora 8 Tel. 546.80) ULTIMELE SPECTACOLE COLONIALE Compania Cărăbuș Director C. Tănase TEATRUL SAVOY Calea Victoriei lângă Palatul Telefoanelor — FORMIDABILUL SUCCES — Poftă bună la Tănase MATINEURI - JOI - SAMBATA - DUMINECA LA ALHAMBRA TREI VALSURI de STRAUSS O operetă divină într’o montare fantastică CINEMATOGRAFE ARO: Uraganul şi jurnal. CAPITOL: Troika, jurnal şi completare CARLTON: Pentru viaţa unui om. SCALA : Contesa Walewska şi jurnal Paramount. TRIANON: Tango nocturn şi jurnal Paramount. SELECT: Un îndrăgostit celebru. FEMINA : Orizontul pierdut. REGAL: Domnişoara mama mea şi jurnal Paramount PALAS BOULEVARD: S’au cunoscut în luna Mai. ARPA: Robinson Crusoe în insula misterelor şi jurnal. ROXY: Troika, jurnal şi completare. CORSO: Fiul Deşertului, jurnal şi completare DARLY: închis din cauza incendiului. ELYSEE: Tango nocturn şi jurnal Paramount. FORUM: Tarantella, jurnal şi completare. OMNIA : Tarantella, jurnal şi completare. AIDA (calea Rahovei 151) : Contesa Alexandra şi Părinţi şi copii. AMERICAN: Farmecul Boemei, jurnal românesc şi corul cazacilor. BARCELONA: Curierul secret, în umbra păcatului şi trupă de reviste CARMEN: Port Arthur şi Panama CENTRAL: Poliţistul învingător, Guliver în ţara piticilor şi trupa Georgescu-Iaşi CITTY: Suflete pe mare şi Inamicul femeilor COTROCENI: Prin foc şi sabie şi Legiunea neagră şi revistă. DACIA : Scandal în lumea bună şi Flori din Nissa. DIANA : Misiunea secretă şi Malet toreador. DICHIU : Iluzia cea mare şi Cavalerul dreptăţii. FLORIDA: Burgtheater şi Sufletebuciumate. FRANKLIN: Vasul robilor şi Căpitanul Ianuarie. LIA: Doamna de la etajul II şi îngerul LUCIFER: Noaptea roşie şi Păianjenul negru MARCONI: Escadronul Alb, Jurnalul unei fete de pension şi trupa de reviste Nedeianu-Violeta Ionescu. MARNA: Dama de pică. Singur la nevastă şi trupa de reviste Titi Mihăilescu. MODEL: Ultimul tren din Madrid şi Craiul pădurilor NISSA (fost Lido): Istoria se scrie noaptea şi Strigătul cazacilor. ORFEU: Lucreţia Borgia şi Misterele cartierelor chinezeşti şi Câinele Tarzan. RAHOVA: Yoshiwara şi Colierul blestemat. TRIUMF: Veniţi cu flota şi Cutremurul din Lon-Beach. UNIC: Doamna de la etajul II şi Suflete sbuciumate. VOLTA BUZEŞTI: Broadway melody şi Eleanor Powell şi Aldebaran. VOLGA-DOROBANŢI: Lucreția Borgia şi Lumpacius Vagabondus. RADIO Vineri II Februarie 1938 RADIO-BUCUREŞTI RADIO-ROMANIA 6.30: Deschiderea emisiunii: Gimnastică ritmică; Radio jurnal; Concert de dimineaţă (discuri); Sfaturi gospodăreşti şi medicale. 7-30: închiderea emisiunii. 13- Ora, Culturale, Sport, Cota Dunării. 13.15: Concert de prânz (discuri). 14.10: Ora. Mersul vremii. Bursa. Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului de prânz (discuri). 18: Ora. Mersul vremii. 18 05: Concert de după amiază. Orchestra Victor Predescu: Romanţe şi arii naţionale: Vin măndruţo, vin băbuţo, cântec românesc de Manzaki; Potpuriu rusesc, aranjat de Victor Predesscu; Arii naţionale. 19: Actualităţi artistice. 19.15: Continuarea concertului: Lean( cântec românesc de Nicuşor Predescu; Arii naţionale; ţambal: Nicolae ducin); Pentru ochii tăi, romanţă de Alex. Leon; Mică conversaţie de Ochi Albi, îndrăgostita mazurcă de Wieniawski, Romanţe şi arii naţionale. 20: Lauda morţii, de prof. N. I. Herescu. 20.15: Adolf Steiner din Berlin (violoncel). 20 35: SEARA DE OPERA: „Boris Godunov” dramă muzicală în 7 tablouri de Mussorgsky (transmisie de la Opera Română). In pauza I (21 35-21.45): Sport. In pauza II (22.05-27.20): Recital de poezii de Nichifor Crainic. In pauza III (22 50 —23.00): Radio jurnal.