Ceahlăul, ianuarie-martie 1974 (Anul 7, nr. 1819-1894)

1974-03-02 / nr. 1869

Sîmbătă, 2 martie 1974 SINTEZA principalelor probleme și propuneri rezultate din dezbaterile pe secțiuni și grupe, prezentată de tovarășul Angelo Miculescu In cadrul dezbaterilor care au avut loc in zilele de 27 și 28 februarie a.c. pe secțiuni și grupe de județe s-au prezentat referatele Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare Apelor, Uniunii Naționale a Coosiderativelor Agricole de Producție, Departamentului agriculturii de stat și Centralei pentru mecanizarea agriculturii, precum și Chemarea Conferinței pe țară a cadrelor de conducere din unitățile agricole de stat și cooperatiste. La discuții s-au înscris 921 tovarăși și au luat cuvîntul 390, din care 303 președinți și alte cadre din unitățile agricole cooperatiste, 84 lucrători din întreprinderile agricole de stat și din stațiunile pentru mecanizarea agriculturii. In unanimitate, participanții la dezbateri au exprimat întreaga lor adeziune fată de politica internă și externă a partidului, au dat o înaltă apreciere contribuției remarcabile a secretarului general al partidului în elaborarea și înfăptuirea programului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, manifestîndu-și dragostea și profunda recunoștință pentru grija permanentă și sprijinul substanțial acordat în sarea problemelor majore soluțioase dezvoltării și modernizării agriculturii. In spiritul amplei expuneri făcute la Conferință de tovarășul Nicolae Ceaușescu, document politic de mare însemnătate teoretică și practică, cei care au luat cuvîntul au examinat cu răspundere, în spirit critic și autocritic, activitatea desfășurată de unitățile agricole de stat, stațiunile de mecanizarea agriculturii și cooperativele agricole de producție în care lucrează, «a scos în evidență rezultatele obținute de țăranii cooperatori și ceilalți lucrători din agricultură in creșterea producției vegetale și animale, neajunsurile rare ’ ‘ se mai manifestă, rezervele existente și măsurile ce trebuie luate pentru realizarea și depășirea sarcinilor de plan. Prin exemple concrete, s-a relevat faptul că rezultatele obținute nu reflectă, în suficientă măsură, eforturile făcute de partidul și sfatul nostru pentru dezvoltarea agriculturii, datorită lipsurilor manifestate în organizarea producției și muncii, folosirea pămîntului și amenajărilor funciare, a bazei tehnico-materiale, aplicarea regulilor agrozootehnice, lipsei de disciplină în realizarea sarcinilor din planul de stat. 1. Un loc principal in cadrul dezbaterilor l-au ocupat problemele apărării și folosirii fondului funciar. Numeroși participanți au scos în evidență neajunsurile existente în unitățile agricole din care fac parte, manifestîndu-și hotărirea de a milita permanent pentru creșterea răspunderii fiecărui deținător de terenuri agricole în cultivarea integrală a acestora, redarea în cultură de noi suprafețe și sporirea potențialului de producție a pămîntului. Conducătorii multor unități agricole care au luat cuvîntul au arătat că vor întreprinde largi acțiuni de masă pentru recuperarea terenului arabil scos din circuitul agricol, executarea amenajărilor locale de irigații, desăcări, îndiguiri și combaterea eroziunii solului, ca suprafața arabilă să fie astfel mai bine gospodărită, să sporească an de an, să se realizeze în intregime prevederile național de irigații, programului . In același timp, s-a solicitat ca organele agricole centrale și locale, consiliile populare să manifeste maximum de exigență în aplicarea și respectarea legii cu privire la apărarea și conservarea fondului funciar. 2. A reieșit necesitatea ca Ministerul Agriculturii, organele agricole județene, împreună cu institutele și stațiunile de cercetări, specialiștii din unitățile de producție să urgenteze definitivarea lucrărilor de zonare a producției în profil pe zone, micro-zone, pînă teritorial la nivelul fiecărei unități agricole. 3. Insușindu-și criticile formulate în expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu, cu privire la nivelul încă scăzut al producției și a rezultatelor diferite obținute de unitățile vecine cu condiții asemănătoare, participanții la discuții, sunt ferm hotărîți să aplice cu răspundere tehnologiile de producție la toate culturile și speciile de animale, pentru îmbunătățirea in ritm susținut a activității lor. 4. Au fost scoase în evidență lipsurile existente in exploatarea suprafețelor amenajate pentru irigat producțiile scăzute obținute pe o bună parte dintre acestea și cauzele care le determină Pentru rtilizarea producțiilor și parametrilor polectați în sistemele de irigații, cadrele de conducere din unitățile agricole angajîndu-se să lichideze încă din acest an neajunsurile existente, au cerut Agriculturii, organelor Ministerului agricole județene și institutelor de cercetare un sprijin efectiv în asigurarea semințelor și hibrizilor de mare productivitate, îngrășămintelor chimice, insectofungicidelor și erbicidelor. Unii participanți au propus ca stațiunile pentru mecanizarea agriculturii să asigure exploatarea utilajelor de irigat aparținînd cooperativelor agricole și să organizeze formații permanente de motopompiști, care să răspundă, împreună cu echipele permanente de udători, de exploatarea în cele mai bune condiții a amenajărilor de irigații. 5. Organizarea producției valorificarea legumelor, struguririlor și fructelor au constituit, de asemenea, obiectul a numeroase critici și propuneri. Subliniindu-se măsurile ce se vor lua in unitățile agricole pentru adîncirea concentrării și specializării producției de legume, modernizarea plantațiilor de vii și pomi, creșterea producției și îmbunătățirea calității acesteia respectarea obligațiilor contractuale, numeroase cadre din cooperativele agricole au cerut ca întreprinderile de valorificare să înlăture deficiențele din anii anteriori în ceea ce privește preluarea la timp a întregii producții marfă, încadrarea reală pe calități produselor și plata integrală a a drepturilor cuvenite. 6. îndeplinirea sarcinilor izvorâte din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu privind îmbunătățirea radicală a activității din zootehnie a fost amplu dezbătută în cadrul ședințelor pe secțiuni și grupe. A rezultat că în fiecare unitate agricolă de stat și cooperatistă sunt mari rezerve de sporire a efectivelor și producției animaliere, pentru punerea în valoare a acestora se vor întreprinde acțiuni concrete în vederea asigurării cantitative și calitative a furajelor, de valorificare în întregime a marilor resurse pe care le oferă pajiștile naturale, recoltarea, depozitarea și folosirea tuturor categoriilor de nutrețuri, în mod rațional, în hrana animalelor. Pentru îndeplinirea prevederilor programului național de dezvoltare a zootehniei se vor lua măsuri în vederea înlăturării neajunsurilor existente în organizarea procesului de reproducție, ridicarea natalității, creșterea tineretului femei de prăsilă și aplicarea fermă a măsurilor sanitar-veterinare și reducerea pierderilor de animale. 7. Toți participanții au dat o apreciere deosebită eforturilor făcute de partid și de stat pentru dezvoltarea și modernizarea bazei tehnico-materiale a agriculturii. Conștienți că nivelul producțiilor realizate nu este pe măsura condițiilor create, cei care au luat cuvîntul și-au exprimat hotărîrea de a acționa cu toată răspunderea pentru înlăturarea neajunsurilor care se manifestă în folosirea cu randamente superioare a tractoarelor, mașinilor agricole, îngrășămintelor și a celorlalte mijloace materiale cu care este înzestrată agricultura. Mulți din cei care au luat cuvintul au cerut ca Ministerul Agriculturii, împreună cu celelalte organe posibilitatea centrale, să examineze urgentării dotării unităților agricole cu tractoare de mare putere, utilaje pentru mecanizarea lucrărilor pe terenurile în pantă, în horticultura și zootehnie, recoltarea și prepararea furajelor, încărcarea, transportul și împrăștierea îngrășămintelor chimice, creșterea ponderii îngrășămintelor complexe, granularea acestora, asigurarea diversificată a nevoilor de insectefungicide și erbicide, îmbunătățirea aprovizionării cu piese de schimb. 8. Analizîndu-se neajunsurile care persistă în domeniul investițiilor, în discuții a rezultat că unitățile agricole se vor preocupa îndeaproape de folosirea în întregime a capacităților existente, gospodărirea mai judicioasă a fondurilor repartizate, punerea in funcțiune la termenele stabilite a obiectivelor și exploatarea eficientă a acestora. 9. Președinții și celelalte cadre din cooperativele agricole și-au exprimat satisfacția și recunoștința față de conducerea partidului și statului pentru ridicarea nivelului venitului garantat al cooperatorilor, măsură care va contribui și mai mult la generalizarea acordului global, la mobilizarea cooperatorilor în efectuarea la timp a lucrărilor și creșterea producției agricole. 10. Indicatele secretarului general al partidului cu privire la respectarea disciplinei de pian, realizarea însămînțării suprafețelor prevăzute pentru fiecare cultură, a efectivelor de animale, a livrărilor la fondul de stat, întărirea ordinii în întreaga activitate au găsit un larg ecou în rindul tuturor participanților, care și-au exprimat hotărîrea fermă de a le traduce în viață în fiecare unitate de stat și cooperatistă, de fiecare la locul său de muncă. 11. Specialiștii agricoli, celelalte cadre care au luat cuvîntul consideră că măsurile cu privire la creșterea răspunderilor consiliilor de conducere, a cadrelor tehnice și economice față de stat și adunarea generală în exercitarea atribuțiilor încredințate, precum și cele referitoare la obligațiile specialiștilor agrali din unitățile de stat și cooperatiste de a se muta în localitățile in care se află unitățile unde lucrează, vor contribui la îmbunătățirea activității acestora, la participarea lor efectivă la viața satului. 12. Cadrele de conducere din cooperativele agricole și stațiunile pentru mecanizarea agriculturii și-au manifestat hotărîrea de a acționa cu perseverență pentru ca, începind cu acest an, secțiile de mecanizare a agriculturii să se integreze în mod organic în activitatea cooperativelor agricole, să îndeplinească efectiv rolul de sector mecanic al acestora, să extindă numărul formațiilor mixte de mecanizatori și cooperatori care să angajeze în acord global producția agricolă din unitățile respective. 13 d tn discuții au fost scoase în evidență neajunsurile existente în activitatea economico-financiară a multor unități agricole de stat și cooperatiste, insuficienta preocupare pentru reducerea cheltuielilor materiale, sporirea producției și a veniturilor, ceea ce se reflectă în gradul încă scăzut de eficientă economică. Exprimîndu-și hotărîrea de a lichida aceste neajunsuri, participanții au apreciat că sunt create posibilități, în toate unitățile, pentru folosirea, cu chibzuință a mijloacelor materiale, financiare și a forței de muncă pentru asigurarea unei corelații corespunzătoare între producție, venituri și cheltuieli. 14. Un loc însemnat în cadrul discuțiilor s-a ocupat proiectelor de statut, dezbaterea apreciindu-se că acestea asigură un cadru organizatoric corespunzător promovării progresului tehnic, creșterii producției și eficienței economice în agricultură. S-a subliniat că prin noile reglementări se definesc cu claritate rolul și atribuțiile consiliului intercooperatist, modul de organizare a asociațiilor intercooperatiste, în condițiile consolidării economice și organizatorice a fiecărei cooperative agricole, ale respectării consecvente a democrației cooperatiste. S-a apreciat că prin extinderea acțiunilor de cooperare și asociere dintre untățile de stat și cooperativele agricole se asigură folosirea mai deplină a experienței înaintate, a potențialului material și uman de care dispun aceste unități. In dezbateri au fost făcute alte propuneri, precum și obsersivații critice referitoare atit la activitatea din unitățile agricole, cit și la cea desfășurată de organele centrale și județene. Toate propunerile făcute vor fi examinate, cu multă atenție, în vederea găsirii celor mai corespunzătoare soluții de rezolvare, ceea ce va asigura îmbunătățirea întregii activități a unităților agricole de stat și cooperatiste, pentru a sprijini efortul tuturor lucrătorilor din agricultură, în realizarea și depășirea sarcinilor de islan, încheind prezenta sinteză privind lucrările pe secții și grupe, vă rog, tovarășe secretar general, să-mi permiteți să folosesc acest prilej pentru a vă mulțumi din inimă dumneavoastră, fii de partid și de stat, conducepentru îndrumarea, sprijinul și ajutorul permanent și neprecupețit acordat agriculturii în vederea îndeplinirii sarcinilor stabilite de Congresul a X-lea și Conferința Națională ale partidului. Suntem conștienți că avem încă multe de făcut pentru a îmbunătăți activitatea și a răspunde întru totul cerințelor mari ce stau azi în fata unităților noastre socialiste. Din expunerea dumneavoastră, din dezbaterile ce au avut loc, am desprins numeroase concluzii și învățăminte pentru munca noastră, a celor care lucrează în minister, la județe și în unitățile agricole de producție. Convins fiind că exprim hotărîrea fermă a specialiștilor din agricultură, tuturor celor ce lucrează pe vagoarele patriei, vom face totul pentru a îndeplini în mod exemplar sarcinile încredințate, așa cum ne cereți dumneavoastră, tovarășe secretar general, aducînd o contribuie tot mai însemnată la dezvoltarea agriculturii, a întregii noastre' 'economii naționale,' CEAHLĂUL MM CULTURALA ° VIATA CULTURALA CREANGĂ Pentru o literatură relativ tinără, ca a noastră, numărul scriitorilor nu este deloc negljabil. Al scriitorilor onorabili, care alcătuiesc ceea ce am putea numi urzeala unei literaturi. S-au ales Insă Intre aceștia cei care ne reprezintă poporul In datele fundamentale. dincolo de momentele evoluției sale istorice. El nu înseamnă temelia literaturii noastre, pe care în această accepțiune ar însemna că abia urmează a se clădi, dar trunchiul viu al acestei literaturi, în sensul unui veșnic „început de călindare"... Dacă Eminescu a suferit pentru noi, dacă Caragiale a rîs pentru noi, Creangă ne-a povestit pe noi, nouă înșine. Altminteri decît Homer bunăoară, pentru că sîntem altceva decît grecii epoci eroice, ceea ce nu înseamnă deloc o diminuare, e mare lucru să-i asumi condiția sa, iară încercarea deșartă, sortită eșecului și ridicolului de a-ți sări peste umbră. Dincolo de contingentele existenței lor fizice, între care aceea a nașterii sub același cer riguros al iernii, au fost prieteniile omenești, prin care i s-a dat lui Eminescu să legedupă necunoscute legi — pe cei trei. Dincolo de aceste prea trecătoare lucruri, rămine rigoarea foarte înaltă a elaborării operei, comună tuturor. Este semnul marilor artiști dintotdeauna, perfecțiunea— atîta cită omenește este posibilă — fiind unica cale a comunicării. Există un strat fundamental al vieții sufletești pe care artiștii ii ating, cel care receptează arta o face la rândul său, după putere, stabilindu-se astfel, comunicarea neîntreruptă între generații. Dacă ești ispitit să socotești poezia încercarea — gigantică prin intensitate de a restabili fragmentar un cod primordial al comunicării. Intr-un limbaj fără circulație curentă, teritoriul poveștilor nu-i poate fi prea depărtat. Sunt poate învățături, făcute accesibile prin farmecul anecdotic îngemănat cu cel al rostirii. Creangă nu face excepție de la această lume anonimă, care este a povestitorilor dintotdeauna. Dar numai într-o latură, care ar fi aceea a materialului faptic. Harul său, care-l deosebește fundamental de aceștia, este acela al scriitorului cult, artist în sensul însuflețirii, după o magie exclusiv proprie, a materiei în care lucrează. Puțin ne rămâne după „O mie și una de nopți" despre oamenii anume al unui spațiu bine determinat, dincolo de anecdotica general umană. Lumea lui Creangă este însă, păstrînd datele basmului, evocare: satul românesc trăiește întreg acolo, cu oameni și obiceiuri. Indiferent de evoluția istorică a satului, ceva din ceea ce este etern în viața unui popor rămâne pentru totdeauna prins în opera lui Creangă. Eminescu și Caragiale n-au făcut altceva, fiecare cu mijloacele sale. Ar fi multe de spus despre „Amintiri" și despre „Moș Nichifor Cotcariul" și despre „Povești". Creangă trebuie însă citit. Nu pentru uzul didactic, ci pentru desfătare, după cuvîntul lui Brăncuși, definind lapidar însuși sensul artei: "E pură bucurie ceea ce vă dau“... /Hif ai lady In istoria operetei, musicalul „My fair lady", realizat de compozitorul contemporan Frederik Loewe după un libret scris de Alan J. Lerner, rămîne o lucrare revoluționară genului, egalind inovațiile " a arrusé der compozitorii "care au apropiat opereta de vals, salvînd-o de pericolul banalizării și șablonismului compromițător. Concepută după febra comedie „Pygmalion" cea lui Bernard Shaw, „My fair lady" constituie marele succes al compozitorului și, în același timp, un adevărat triumf al Broadway-ului. Acțiunea urmărește evoluția unei tinere florărese care, surprinzînd discuția a doi filologi, crede că poate scăpa de mizerie invătind să vorbească frumos! La rindul lor, cei doi profesori găsesc cazul interesant și unul se angajează, ca după șase luni de instruire s-o prezinte în public pe florăreasă drept ducesă. Pentru accentuarea climatului de mizerie în care trăia nevinovata Eliza, este introdus in scenă tatăl ei, mare chefliu și spertur, care-și vinde fata pe 5 lire. Primul eșec nu-l dezarmează pe profesorul ce promisese transformarea florăresei în ducesă și un bal fastuos îi confirmă așteptările și pariul, Eliza fiind considerată o adevărată lady. Așijderea personajului mitologic, profesorul Higgins nu poate accepta ideea despărțirii de tînăra sa elevă al cărei suflet insă nu-l cucerise. Lucrarea realizează dintr-un limbaj cu totul nou, deosebit de inspirat, o adevărată sinteză a dramaturgiei piesei lui Shaw supusă tratamentului Avancronică muzicala Astăzi, începînd cu lirele 20, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Roman și mîine, orele 15 și 19, în sala Casei de cultură a sindicatelor din Piatra Neamț, în cadrul stagiunii permanente a Operei de Stat din Iași, noului gen muzical, altoit pe tradițiile progresiste ale operetei vieneze, muzicii de dans și spectacolelor distractive americane. Caracterul firesc al situațiilor, îndepărtarea de convenționalismul in care decăzuse genul, cu aceiași prinți și prințese ce angrenează un sentimentalism desuet, varietatea numerelor muzicale, caracterul dansant al majorității acestora sunt numai citeva din cele mai evidente reforme realizate de Loewe. Ariile simple, cupletele, ,dur,, fete și trio-urile bazate pe dansuri moderne, momentele coregrafice specificie genului, scenele de ansamblu poartă pecetea unei deosebite valori artistice și a unei inspirații ce au asigurat ultimei lucrări a compozitorului american, cultivat în spiritul muzicii europene, succese remarcabile pe toate meridianele. Personaje spirituale dar și ironice, traversează într-o mișcare continuă și antrenantă cele optsprezece tablouri ale musical-ului din partiturile căruia reamintim cele mai populare numere : aria lui Higgins „N-am o fire complicată, sunt un om obișnuit...“, ariile Elizei „In Spania mimoza înflorește. .„Sunt trează dar visez“, Gavota de la Ascot, corul de bărbați „O ce minunat...". „My fair lady" constituie un act de acuzare a egoismului și vulgarității elitei capitaliste, ascunsă de paravanul „distincției". In versiunea lui Loewe, piesa lui Shaw a căpătat o nebănuită popularitate devenind una din cele mai bune lucrări teatrale muzicale ale secolului. prof. Vasile VASILE (Urmare din paginni „BALUL MĂRȚIȘORULUI". O seară de dans desfășurată sub însemnele „Mărțișorului" organizează astăzi, la cantina Combinatului pentru lianți și azbociment din Bicaz, Comitetul orășenesc de cultură și educație socialistă și Comitetul orășenesc al femeilor (ora 20) , S APĂRAREA ȘI VALORIFICAREA MAI BUNĂ A MATERIALULUI LEMNOS a constituit tema unei recente întîlniri de amploare cu populația din comuna Agapia. După cum ne informează Elisabeta Băicănescu, director al căminului cultural din comună, expunerile prezentate de reprezentanți ai Inspectoratului silvic Neamț, ai procuraturii și miliției, lnso(ile de aspecte concrete, au stîrnit un viu interes în rindul auditorilor, de unde și convingerea că acțiunea își va atinge eficiența scontată. 3 LA BICAZ, FAZA ORĂȘENEASCA A CONCURSULUI „STAPIn PE VOLAN“ tinerilor conducători auto adresat din întreprinderi și instituții a desemnat drept cîștigători, la capătul unei întreceri echilibrate și pasionante, pe șoferii Ion Zaiț, Mihai Comaniță și Constantin Ungureanu, cu toții salariați ai Combinatului pentru lianți și azbociment din localitate, așteptam colaborarea 3 ȘEDINȚE DE CENACLU. Astăzi de la ora 8,30, în cadrul ședinței de lucru a cenaclului elevilor „M. Eminescu" din Piatra Neamț, vor citi Ioan Sculari (monolog), Dănuț Țupu și Gabriela Vărvărescu (poezie). Tot astăzi — dar de la ora 16.30 — se reunesc și membrii cenaclului pietrean de anticipație „Ion Hobana"; citesc Romei Șoiman, Elena Mihai, Florin Botez și Corneliu Maxim. 1. SCRISORI PE ADRESA REDACȚIEI: Pădurarii Neculai — Tîrgu Neamț; Mitică Lăcătușu — Săbăoani; Ciubotarii Andrei — Români; Scripcaru Paul — Galu; Petcu Constantin — Roman; Popa Gheorghe — Roman; Luca I. Elena — Tg. Neamț; Tofan Gheorghe — Icușești; Prodan lai ■— Bicaz; Lazăr Neculai Necu— Ștefan cel Mare; Daniliuc Gh. Veronica — Borca; Olteanu Dumitru — Agapia; Buză I. Ruxanda — Stănița; Luceu I. Francisca — Doljești; Toma C. Ortansa — Secueni; Pîrlea I. Adrian— Urecheni; Crăciun V. — Roman; Huluță Dumitru — Roman; Catană Nina Viorica — Dămienești (Bacău); Gheorghe Niță — Tg. Neamț; Ion Axinte — Zănești; Mocanu Rodica — Roznov; Diaconu Mihai — Bicaz; Savin Toader — St nnța; Sandu I Vasile — Cornu Luncii (Suceava); Ape troase B Maria — Păstrăveni; Timofte Constantin — Bicaz Ardelean. A RUBRICA REGIZATĂ DE CONSTANTIN BOSTAN Pag. 3 Carnet plastic „Desene din călătorie“ Plecat să colinde aiurea pămîntul, omul păstrează subiectiv în ființa sa elemente esențiale sau mai puțin esențiale, oricum capabile să-l emoționeze. Cînd mina plină de harul măiestriei plastice răspunde spontan la emoțiile retinei și sufletului, senzația de o clipă rămîne pură, nedeformată, martora unei intense trăiri, oferindu-se generoasă tuturor celor capabili să se întîlnească pe aceeași lungime de undă. Italia, Uniunea Sovietică, Bulgaria, Iugoslavia, Cehoslovacia, Turcia, Germania, Franța... Sunt citeva din țările prin care și-au purtat pașii Corneliu Baba, Brăduț Covaliu, Ion Pacea, Henri Catargi, Dan Hatmanu, Ștefan Constantinescu, Ligia Macovei, Michaela Eleutheriade, Iulia Hălăucescu și mulți alți slujitori de prestigiu ai plasticii românești contemporane. Reacțiile lor au fost diferite, imaginile surprinse pline de semnificații interioare, dar emoția transmisă la fel de puternic. Am zăbovit îndelung în sălile Muzeului de artă din Roman care au adăpostit desene din călătorie, purtînd toate sigiliul Cabinetului de Stampe al Muzeului de artă al R.S.R. Am trăit senzația stranie a sincerității nude. Retrăiam momentul pierdut printre atîtea altele, poate chiar nesemnificativ, cînd mina lacomă aluneca printre amănunte reușind să surprindă esența, să păstreze atmosfera clipei. Creionul, tușul, tempera... Unelte „de buzunar" care dau de multe ori unui crochiu trăinicia unei opere de artă, încercam să mă opresc la construcția, la compoziția lucrărilor. Dar nu. Nu aici e dominanta. Construcția e fermă, compoziția echilibrată. Nici nu poate fi altfel la lucrările care trăiesc prin prospețime. Dominanta mi-am găsit-o în apropierea reală, în emoția de a contempla Veneția, Roma sau Palermo cu Santa Maria della Salute, cu Piața Spaniei, de a simți misterul mahalalelor Istambulului, freamătul porturilor și orașelor balcanice, arșița piesajului asiatic alături de grandoarea rece, zdrobitoare monumentelor gotice. Ceea ce impresionează deosebit este că simți în mai toate lucrările că ochii și mîinile care au surprins acele frumuseți au trăit simultan o românească nostalgie pentru tot ceea ce eră atunci, doar fizic, la sute sau mii de kilometri. Poate într-o astfel de expoziție înțelegi mai bine, mai direct ce înseamnă arta și forța ei de pătrundere, cât de puternică poate fi puntea, care unește prin mesajul transmis creatorul și destinatarul. D. SIMIONESCU O exposifie a elevilor Sala de festivități a liceului „Calistrat Hogaș" din Piatra Neamț găzduiește o interesantă expoziție de grafică a elevilor. Cele peste 50 de compoziții reunite în cadrul ei învederează pe de o parte stîngăciile și șovăielile începutului, într-o expresie ale cărei trăsături principale sunt simplitatea și sinceritatea confesiei, pe de alta, îndrăzneliioromițătoare. Din ansamblul eteroclit al lucrărilor, în stiluri încă neconturate se poate deduce insă, la cîțiva dintre expozanți (Dan Subășeanu, Mihai Gabor, Carmen Albu, Traian Huțuleac și Stelian Chicet), preocuparea conturării unei linii proprii, constant urmărite. Cu „Natură statică", „Portret", „Vas cu flori", „Viitor", „Eternitate“, Dan Subășeanu probează îndrăzneală în compoziție și idee, un început de tehnică a culorii în care se regăsește cu sugesti izbutite imaginația sa. Prospețime a tonurilor și o anume ardență a culorii trădează și Mihai Gabor în peisajele sale „După fragi" și „Pe drumuri de munte". Romantice și idilice, pastelurile lui Carmen Albu („Peisaj“) și Traian Huțuleac („Noapte pe malul Unu HU“, „Antichitate", „Sînt inima acestui pămînt" și „Portret", lucrările de grafică, ii ale elevului Stelian Chicet, dovedesc vigoare și expresivitate a liniei plastice, tendința analizei. Dincolo, de imperfecții și stîngăcii, expoziția incintă prin prospețime, sinceritate și avint tineresc, prin căldura mesajelor unor sensibilități nealterate, gata să se confrunte cu marile sensuri ale vieții. Dan FILIPESCU, corespondent ■ Basim PIATRA NEAMȚ - Colecția de artă : Patria și partidul în grafica românească contemporană. — Liceu! ..Petru Rareș" : Nicolae Grigorescu (reproduceri). — Școala generală nr. 3 : Ștefan Luchian (reproduceri) — Liceul pedagogic ; Femeia în creația maeștrilor artei plastice universale. ROMAN — Colecția de artă (str. M. Eminescu nr. 3) . ..Peisaje din călătorii" — expoziție de pictură românească organizată în colaborare cu Cabinetul de stampe al Muzeului R.S.R. și „Expoziția de artă decorativă Hrissu Năstăsescu" — București. SEMNALĂM Ucigaș, sub ochii părinților Duminica trecută, nuntă mare la Girov! Mîncare, băutură, lăutari, voie bună, mă rog, o dată se însoară omul în viață. Toate ar fi fost bune și frumoase, mirii și nunți s-ar fi putut felicita pentru reușită, dacă dintre toți nuntașii, familiei lui Vasile Rebegea nu i s-ar fi aprins cheful de hartag. Din te miri ce, Ana Rebegea, de 50 de ani, s-a luat la ceartă cu consăteana ei Maria Hogea, de 51 de ani, în discuție au intervenit apoi și soțul ei Vasile, de 59 de ani, împreună cu băiatul lor Constantin, de 24 de ani. Cearta și cuvintele urîte s-au transformat repede în bătaie, mînia le-a întunecat cugetul. Îndemnați de ceilalți nuntași, soții Hogea au părăsit petrecerea, îndreptîndu-se spre casă. N-au ajuns însă prea departe căci, porniți pe scandal, cei trei Rebegea s-au luat după ei ziua în amiaza mare, i-au trîntit la pămînt. Mai iute din fire și îndemnat de părinți, Constantin Rebegea a lovit-o pe Maria Hogea cu o piatră în cap de citeva ori. Transportată la spital în stare de comă, ea a decedat două zile mai tîrziu. Sub ochii tatălui, care mai fusese condamnat pentru lovire, și a mamei,, de la care pornise cearta. C. R. — un om pînă atunci liniștit, căsătorit și tată al unui copil mic, a devenit un ucigaș. Tristă metamorfoză pentru care, s-o recunoaștem, nu e doar el vinovat. Dintre toți ciți erau de față, nu s-a găsit nimeni care să curme cearta înainte ca ea să fi luat această fatală întorsătură ? Mărul putred Deși foarte tînăr, abia a Împlinit 20 de ani, Constantin Costrachevici, fost salariat la Combinatul de îngrășăminte azotoase din Piatra Neamț ajunsese posesorul unui palmares infracțional de neinvidiat. In perioada anilor 1972—73 el furase de la locul de muncă obiecte în valoare de peste 7000 lei. Un astfel de prieten și-au găsit elevii Neculai Luca Gheorghe Burlacu, iar urmărișile n-au întîrziat să se arate, fiindcă mărul putred le strică și pe cele bune. Împreună, ei au furat trei haine de blană, alte obiecte de îmbrăcăminte și un magnetofon de la liceul energetic și de la liceul Calistrat Hogaș, în vreme ce colegii lor erau la or. Înainte însă de a fi apucat pe drumul infracțiunii, cei din jurul lor, organizațiile UTC, n-au observat nimic îngrijorător, care să le fi determinat o intervenție, fără îndoială, salutară?