Cinema, ianuarie-iunie 1928 (Anul 5, nr. 72-85)
1928-01-01 / nr. 72-73
41 CINEMA Interpreții și interpretarea filmului «Năpasta» Subiectul dramei «Năpasta» se rezumă numai într’o femoe de o voință extraordinară care vrea cu orice preț să descopere și să pedepsească pe omorâtorul întâiului ei bărbat. Deci această femei e toată drama. In înverșunarea ei d’la descoperi crima primește să se mărite cu acela pe care-l bănuia că e ucigașul, în scop de a descoperi teribilul adevăr. Conflictul psihologic, de o emoțiune profund tragic, nu urmărește dela început și până la sfârșit decât un scop, dreptatea. S’a văzut până în prezent, numai bărbați care să reprezintă în film, marile roluri de caracter, femei însă nu, totuși o primă încercare, îndrăsneață dacă vreți, e de-a înfățișa noi cei dintâi, pe ecran, o asemenea femee, și ea a fost găsită în persoana d-nei Ecaterina Nitzulescu-Șahighian de la Teatru Național, nu anticipăm nimic, dar cei cari îi cunosc temperamentul d-sale intempestiv și bogatele-i calități ale jocului său lăuntric, nu se îndoesc o clipă de reușită ce i s’a prezis. Alături de d-sa, în rolul năpăsatului Ion avem pe Ghiță Popescu, al cărui joc e menit de astă dată, să lase o duioasă impresie în sufletele spectatorilor. Despre interpretarea lui N. Manolescu în rolul lui, Dragomir, nu mai este nevoe de fraze, spre a-i defini puterea de a extermriza caracterele ce le reprezintă, dânsul cunoscut aprecierile publicului, ce l’a văzut a în «Legenda celor două cruci» și în «Vitejii Neamului». Dar ceia ce dă și mai multă greutate acestei realizări, e, că o întreagă pleiadă detineri artiști de la Teatrul Național, cu juvenilul lor avânt spre operile marilor noștri autori, și spre a face o gardă cavalerească în jurul camaradei lor — D-nai Sahighian — au alergat să umple cu persoana lor spre o mai deplină reușită, fiecare folișor din scrierea vigurosului nostru autor I. L. Caragiale. «România — Film» a inimosului ei creator, E. Vasilescu, care până în prezent segăsește la a patra ei, lucrare, va însuma și de data aceasta filmul, ca unul care vecinie a rămas credincios tradițiilor noastre strămoșești. Și dacă astăzi s’a ridicat până la opera marelui scriitor Caragiale, e că sufletul lui a rămas legat de frumusețile acestei țări pe care nu toți le cunosc îndeajuns. REP. Gh. Popescu ,Ion> Ec. Nițulescu Șahighian ,Anca, N. Manolescu ,Dragomir›