Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)
1969-06-14 / nr. 2539
Anul XXV nr. 2539 sîmbătă 14 iunie 1969 4 pagini 30 bani ORBIN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ia întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al partidului INDUSTRIA LOCALĂ PE TREPTE DE CINCINAL O sumară trecere în revistă a realizărilor dobîndite în primii 3 ani ai actualului cincinal atestă că în industria locală a județului nostru s-a înregistrat un ritm rapid de dezvoltare a producției gleDincolo de aceste cifre trebuie căutate eforturile colectivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din cele 3 întreprinderi pentru valorificarea în mai mare măsură a bogatelor resurse locale de dispune județul (rezerve care însemnate de argilă la Dorohoi, Botoșani, Mihăileni cu calități recunoscute pentru fabricarea produselor ceramice, teracotă, cărămidă , piatră la Ripiceni, turbă în bazinul Lozna-Dersca, răchită, agregate de balastieră, etc.). In condițiile investirii unor fonduri de loc exagerate, ci mai mult pe seama organizării muncii (e adevărat că în privința aceasta avem încă multe de făcut!) în anul 1968 producția bunurilor de consum metalice a crescut cu 53 la sută, față de 1965, materialelor de construcții cu a 80 la sută, a celei de mobilă hale industriale ți marfă. Pentru a ilustra aceasta mai convingător, redăm mai jos următorul tabel din care rezultă dinamica producției globale în industria noastră locală, în perioada 1965—1970, cu 25 la sută. Există toate condițiile ca sarcinile de plan pentru acest an cit și cele prevăzute pentru anul 1970, ultimul an al cincinalului, să fie realizate și depășite cu mult. Noi prevedem chiar ca în anul 1970 să obținem un spor peste producția planificată în cincinal, pentru acest an de cel puțin 3 milioane lei. Bilanțul încheiat la sfîrșitul primelor 5 luni ale anului în curs evidențiază depășirea cu 5 t% a planului producției la suglobare, cu 3 la sută a producției marfă. Din angajamentul de a da în acest an o producție suplimentară de 1,3 milioane lei, IOAN SIMION inginer șef la Direcția de industrie locală a Consiliului popular județean Botoșani (Continuare în pasallla) 1965________1968 1969 (plan) 1970 (plan) 100°/o________148%______164%____________183% „IN INDUSTRIA LOCALĂ DE STAT PRODUCȚIA VA CREȘTE PINA IN ANUL 1975 CU 52—54 LA SUTA FAȚA DE ANUL 1970, PRIN VALORIFICAREA MAI BUNA A RESURSELOR LOCALE DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE DIN TOATE ZONELE ȚARII". (Din proiectul de Directive al Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român). Cu două decade înainte de încheierea primului semestru, colectivele de muncă din unitățile industriale ale județului își materializează eforturile în îndeplinirea și depășirea sarcinilor de plan. In primele 10 zile ale lunii iunie, decadă care a urmat publicării proiectului de Directive al Congresului al X-lea Partidului Comunist Real mun, producția marfă vîndută și încasată județului a fost depășiată cu 6,3 la sută ceea ce a dus la realizarea unei depășiri a planului cumulat de la începutul anului cu 0,7 la sută. Cele mai bune rezultate le dețin întreprinderea de industrie locală „Lupta pentru pace“ Dorohoi cu o depășire de 29,5 la sută, cooperativele meșteșugărești „Muncitorul“ Săveni și „înfrățirea“ Botoșani cu depășiri de 13,4 și, respectiv, 9,1 la sută, întreprinderea forestieră — cu 8,2 la sută și Fabrica de zahăr „Siretul“ Bucecea — cu 6,7 la sută. Fizic, cele mai mari depășiri s-au realizat la cărămizi — 47,1 la sută, lemn de foc — 32,8 la sută și lemn celuloză — 27,2 la sută Rezultatele confirmă hotărîrea colectivelor de muncă din unitățile industriale ale județului de a întîmpina Congresul al X-lea al P.C.R. și cea de a XXV-a aniversare a eliberării patriei cu noi și importante succese. O dată cu sporirea efectivelor de animale s-a pus un accent deosebit pe asigurarea cadrelor de specialitate, chemate să acorde o asistență și îndrumare tehnică competentă tuturor celor ce lucrează în zootehnie. Pe linie sanitar-veterinară în județul nostru s-a asigurat o însemnată bază materială : 55 de circumscripții în care își desfășoară activitatea peste 190 de specialiști cu pregătire superioară, medie sau profesională De la început trebuie să remarcăm că în multe circumscripții lucrează oameni cu o bună pregătire profesională, cu un dezvoltat simț de răspundere, preocupați de procesul de producție din zootehnie. Dar, în unele unități sanitar-veterinare există medici și tehnicieni care nici nu cunosc efectivele de desc lipsă de animale, dorerăspundere cu implicații destul de grave în situația economică a unităților agricole. Pe lângă unele cauze obiective, datorită necunoașterii sarcinilor, a lipsei unei munci susținute de control și îndrumare, au fost înregistrate mortalități la animale, datorită faptului că nu pe de tot s-au aplicat tratamente profilactice și curative la tirrop. In primele 5 luni ale acestui an, în cooperativele agricole pierderile prin mortalități se ridică la 3,7 la sută la taurine, 8,9 la sută la ovine și 12,7 la sută la porcine. Cele mai mari pierderi se înregistrează în unitățile agricole care aparțin de circumscripțiile veterinare Corlăteni, Darabani, Hudești, Manoleasa, Voiniceni, Vorona etc. în care își desfășoară activitatea medicii: Iosif Gacsadi, Iosif Pongori, Vasile Cîmpeanu, Victor Poplavschi, Ioan Oucu și Eugen Manolache. Cu ocazia anchetei noastre în numeroase circumscripții veterinare — la care au participat și specialiști de la Direcția agricolă județeană — a reieșit că acolo unde medicii veterinari, tehnicienii de circumscripție stăpînesc bine problemele creșterii animalelor din cooperativele agricole ce le deservesc, cunosc și conduc cum trebuie munca pentru realizarea efectivelor, se obțin rezultate pozitive. Un exemplu în această privință ni-1 oferă circumscripția din Văculești, condusă de medicul veterinar Adrian Roșca. Conștient de sarcina ce-i revine în apărarea sănătății animalelor, medicul ține o evidența precisă a efectivelor, pe sectoare, coordonează activitatea personalului din subordine, intervine operativ în tratamentul animalelor, este un bun gospodar. Aplicarea corectă a măsurilor profilactice (vaccinări, tratamente, dezinfecții etc.) la întregul efectiv de animale se reflectă în numărul redus de mortalități. De la începutul anului și pînă în prezent la cele două cooperative agricole din raza sa de activitate au fost înregistrate numai 4 mortalități la bovine. Din rîndul circumscripțiilor cu rezultate bune fac parte și cele din Roma, Cristești, Avrămeni, Mitoc, Trușești și altele la care măsurile sanitar - veterinare se aplică cu răspundere de către personalul tehnic. In multe circumscripții (inexplicabil) atribuțiile medicilor, nu sînt aplicate în practică, generînd indisciplină, ceea ce pune în umbră prestigiul profesiunii de „veterinar“. Timpul afectat programului de lucru nu se folosește complet și productiv. Din nefericire asemenea exemple ne oferă atît unele cadre cu experiență îndelungată, dar, mai ales, unele tinere. In investigațiile pe care noi le-am făcut am întîlnit medici veterinari care nu-și cunosc aria de activitate (exercttivele de animale, nu au un plan de muncă, registrele de evidența consultațiilor nu sînt completate la zi etc) nu respectă programul de lucru, au alte preocupări. Medicul Ioan Cotmeanu, de la circumscripția Brăești se ține de chefuri, întîrzie sistematic de la serviciu, nu coordonează și controlează activitatea tehnicienilor, ceea ce a făcut ca multe acțiuni (vaccinările anticarbonoase, combaterea parazi t. GAVRIL (Continuare In pag. a IlI-a) MEDICUL VETERINAR tSI RIGORILE PROFESIEI , I ■ ,• . -hí............................................................. PROLE TAHI DIN TOATB T ABILE. «NITI-VAl SPRIJINUL MEU DEPLIN ION MURARIU artist plastic Citind cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești de la Moscova, doresc să-mi exprim acordul deplin cu activitatea partidului tra la Consfătuire, noiactivitate care ilustrează pregnant concepția partidului nostru, linia sa politică profund internaționalistă. Delegația partidului nostru a exprimat cit se poate de clar poziția partidului plecînd de la ideea că apariția divergențelor nu decurge din natura socialismului, dimpotrivă, unitatea de orînduire, de interese și de țeluri dintre țările socialiste constituie premise obiective pentru întărirea coeziunii țărilor sistemului socialist mondial. Interesele supreme ale mișcării comuniste și muncitorești, obligă la eforturi sporite pentru lichidarea divergentelor, a cauzelor care le generează. întreaga cuvîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu ilustrează convingător hotărîrea partidului nostru de a face tot ce depinde de el pentru ca această consfătuire să nu ducă la agravarea divergențelor ci dimpotrivă, la găsirea căilor spre unitatea mișcării comuniste. Sprijin întrutotul activitatea delegației noas (Continuare în pag. a III-a) I Redactia »I administrația i Botoșani Calea Naională or. 261 Telefoane > Redactor »el — 1328 Redactor țef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică «I culturală — 1487 Secțiile viața de partid li construcții de stat — 1106 Secțiile Informații —1 scrisori — 1217 Administrația — 1372 Poporul nostru aprobă cu căldură politica partidului O POLITICĂ PROFUND PATRIOTICĂ, PROFUND INTERNAȚIONALISTĂ Telegrame și scrisori ale oamenilor muncii „Comuniștii, întregul nostru colectiv de muncitori, ingineri și tehnicieni — se spune în telegrama Fabricii de confecții din Dorohoi — am luat cunoștință cu deosebit interes și satisfacție de conținutul voastră, cuvîntării Dumneatovarășe Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești dăm o înaltă apreciere poziși uiei consecvent revoluționare, marxist - leniniste a partidului nostru în problemele unității mișcării comuniste și muncitorești. Sîntem pătrunși de un puternic sentiment de mîndrie patriotică față de poziția constructivă a partidului nostru, pentru principialitatea marxist - leninistă și înalta responsabilitate cu care Comitetul Central al Partidului Comunist Român, militează pentru întărirea unității mișcării comuniste și muncitorești internaționale, pentru depășirea dificultăților existente în prezent și normalizarea relațiilor dintre partidele frățești, pentru întărirea coeziunii forțelor antiimperialiste“. In încheierea telegramei se menționează: „Manifestndu-ne deplina adeziune și aprobare unanimă față de poziția delegației partidului nostru, ne exprimăm hotărîrea de a munci pe mai departe cu tot elanul, iar în cinstea celui de-al X-lea Congres și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei să dăm peste plan produse în valoare totală de 800 000 lei, contribuind prin aceasta la aplicarea în viață a politicii partidului nostru, la înflorirea patriei noastre dragi“. In scrisoarea trimisă redacției de Comitetul comunal de partid Șendriceni, se arată : „Luînd cunoștință de cuvîntoarea rostită de secretarul general al C. C. al P.C.R., tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești de la Moscova, comuniștii și nemembrii de partid — cooperatori, intelectuali, tineri și vîrstnici — din comuna noastră își exprimă deplina aprobare față de conținutul ei, față de poziția realistă a partidului nostru drag. Cuvîntarea secretarului general reprezintă pentru noi un izvor de forță și încredere în principiile marxism - leninismului. Slujirea fără preget a unității comuniste și muncitorești reprezintă principalul obiectiv al politicii externe a partidului nostru, care a promovat întotdeauna neabătut și va promova și în viitor relații tovărășești, de colaborare și ajutor reciproc cu toate partidele comuniste, cu toate țările socialiste. Reafirmîndu-ne încrederea și atașamentul față de întreaga politică a partidului, ne angajăm să nu precupețim nici un efort pentru înfăptuirea programului luminos elaborat de partid prin documentele supuse Congresului al X-lea“. Ieri, la Teatrul de stat Mihai Eminescu au început manifestările ocazionate de comemorarea a 80 de ani de la moartea Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu. Organizate de Comitetul județean pentru cultură și artă Botoșani, manifestările, numite simbolic „Zilele Eminescu“ și care se vor desfășura timp de 3 zile au creat încă un prilej tuturor iubitorilor de frumos din județ și din țară de a aduce un pios omagiu celui mai mare liric pe care l-a dat poporul român. La ora 9,30, în prezența unui public ce făcea neîncăpătoare sala mare a teatrului, la masa prezidiului au luat loc tovarășii: Gheorghe Ghinea, membru supleant al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Păun Bratu, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Constantin Iurea, prim secretar al Comitetului municipal Botoșani al P.C.R. De asemenea, la masa prezidiului au (Continuare în pag. a III-a) I VIATA NOASTRA, UNA CU CEA A PARTIDULUI COMUNIST DORINA DEGUȘ, ingineră la Uzinele textile „Moldova" Am luat cunoștință — și nu fără emoție — de poziția nostru asupra partidului problemelor actuale ale luptei împotriva fismului, asupra imperiasarcinilor privind realizarea unității de acțiune a mișcării comuniste muncitorești, poziție exiprimată clar de către tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești care se desfășoară, în aceste zile, la Moscova. M-am bucurat și eu, alături de ceilalți muncitori din uzină, și — de ce să n-o spunem — ne-am simțit mîndri cînd secretarul general al partidului nostru a apelat, în dorința de a-și aduce contribuția activă la (Continuare în pag. a IlI-a) ZILELE EMINESCU Știri noi despre Eminescu Ca să fie tradus in timp util vol. 1 din Fragmente zur Geschichte der Rumänen, documente transcrise din arhivele și bibliotecile Vienei de către Euxediu Hurmuzaki. Slavici, reținut in vara lui 1878 cu probleme de școală și cu treburi la Academie, s-a gândit să recomande pe Eminescu pentru redarea în românește a bogatelor materiale interesînd istoria noastră feudală. Eminescu era indicat și pentru cunoașterea perfectă a limbii germane și a limbii române arhaice, cum și de pasiunea cu care urmărea textele cronicărești și publicațiile lui Hașdeu despre viața și luptele românilor pentru independență națională, zel istoric pe care povestitorul din Șiria i-l știa din intimitatea prieteniei. Mai era ceva. Eminescu — de mai puțin de un an venit la București, luptînd cu nesfîrșite greutăți bănești și suferind — putea fi astfel ajutorat într-o formă demnă. Dr. AUGUSTIN Z. N. POP Acceptată recomandarea lui Slavici, Eminescu a plecat la Florești-Dolj, invitat acolo de către junimistul Nicolae Mândrea, viitorul proprietar al cenaclului din Bălcești—Vîlcea, căsătorit cu Zoe Bălcescu, nepoata de frate a marelui ideolog și luptător revoluționar. 1) Muncile lui Eminescu la Florești—Dolj, in aer curat, pentru a da haină românească documentelor descoperite de Hurmuzaki, au durat peste două luni, vreme în care, așa cum povestește Slavici, care l-a vizitat peste Olt, poetul s-a simțit bine, „sănătos tun și-n voie bună. Era numai el la conacul moșiei, singur, adică în foarte bună societate“. 2) Din perioada Floreștilor se cunoșteau pînă acum două scrisori ale lui Eminescu. Prima, sub formă de concept, o păstrează Ms. rom. 2262, f. 89 din Biblioteca Academiei R. S. România, Secția Manuscrise și-n ea clasicul liric comunică lui Toderiță Rosetti mulțumirea ce încerca în peisajul oltenesc: „Locul in care sint e cit se poate de frumos. Riuri, codru, șes, dealuri, munți in depărtare, frumos adică in puterea cuvîntului iicit să fiu Bodnărescu aș nenoroci poate Convorbirile cu „Amintiri de călătorie ale unui june". Dar mimai grija asta n-o am, mă mărginesc a mulțumi zerii lor îndeobște și Domnului Mandrea îndeosebi de ingăduirea unui colț de pădure, care îmi dă toane bune și sănătate“. Ducea numai grija banilor și solicita adresantului 100 de lei din „o mie de lei noi, căror destinație pare a fi ina parte cel puțin de a vizita țara Oltului“. Poetul își dă adresa: M. Eminescu, comuna Florești, plasa Jiul de Sus, ju(Continuare in pag. a III-a) „Pomi Luceafărul...“ Din șoseaua asfaltată ce fuge spre Dorohoi, dincolo de ferma de la Cătămărăști se desprinde ca o dungă cenușie drumeagul, mărginit de pomi fructiferi, care urcă pieptul de lut al dealului (numit de localnici „la lutărie") pentru a se prăvăli apoi printre butucii de viță de vie și finețe pînă la Ipotești, locul sacru, izvorul poeziei românești. Călătorul care trudește pe drumurile lungi ale țării grăbind către acest templu al frumosului nu va ezita să se oprească, fie și măcar pentru cîteva clipe, în fața monumentului care, de la răspintie de drum, il avertizează că intră in mijlocul naturii care a constituit universul copilăriei poetului, intră pe locurile după care i-a tînjit inima „in străină- CARNET tate", oriunde se află dus de viitoarea vieții. Citite de pe plăcile de marmură versurile eminesciene — ele însele imense columne de marmură templul spiritualității noasîntre — au rezonante de clopote și de pridvoare din vechile ctitorii voevodale. „împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. Și nu voi ca să mă laud nici că voi să te-nspăimînt. Cum veniră se făcură toți c apă și-un pămînt". Din medalionul său de bronz poetul înnegurat scrutează zările, șesurile domoale, acum estompate de lumina difuză a acestui anotimp fecund. In după-amiezile ce zi. CÎNTEC (Continuare în paga Il-ai I