Clopotul, aprilie-iunie 1969 (Anul 25, nr. 2476-2552)

1969-06-14 / nr. 2539

Anul XXV nr. 2539 sîmbătă 14 iunie 1969 4 pagini 30 bani ORBIN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Ia întîmpinarea celui de-al X-lea Congres al partidului INDUSTRIA LOCALĂ PE TREPTE DE CINCINAL O sumară trecere în revistă a realizărilor dobîndite în pri­mii 3 ani ai actualului cinci­nal atestă că în industria lo­cală a județului nostru s-a în­registrat un ritm rapid de dezvoltare a producției gle­Dincolo de aceste cifre tre­buie căutate eforturile colec­tivelor de muncitori, ingineri și tehnicieni din cele 3 între­prinderi pentru valorificarea în mai mare măsură a boga­telor resurse locale de dispune județul (rezerve care în­semnate de argilă la Dorohoi, Botoșani, Mihăileni cu calități recunoscute pentru fabricarea produselor ceramice, teracotă, cărămidă , piatră la Ripiceni, turbă în bazinul Lozna-Dersca, răchită, agregate de balastie­ră, etc.). In condițiile investi­rii unor fonduri de loc exage­rate, ci mai mult pe seama or­ganizării muncii (e adevărat că în privința aceasta avem încă multe de făcut!) în anul 1968 producția bunurilor de consum metalice a crescut cu 53 la sută, față de 1965, materialelor de construcții cu a 80 la sută, a celei de mobilă hale industriale ți marfă. Pentru a ilustra aceasta mai convingător, redăm mai jos următorul tabel din care re­zultă dinamica producției globale în industria noastră locală, în perioada 1­965—1970, cu 25 la sută. Există toate condițiile ca sarcinile de plan pentru acest an cit și cele pre­văzute pentru anul 1970, ulti­mul an al cincinalului, să fie realizate și depășite cu mult. Noi prevedem chiar ca în anul 1970 să obținem un spor pes­te producția planificată în cincinal, pentru acest an de cel puțin 3 milioane lei. Bilanțul încheiat la sfîrșitul primelor 5 luni ale a­­nului în curs evidenția­ză depășirea cu 5 t% a planului producției la su­glo­bare, cu 3 la sută a producției marfă. Din angajamentul de a da în acest an o producție su­plimentară de 1,3 milioane lei, IOAN SIMION inginer șef la Direcția de indus­trie locală a Consiliului popular județean Botoșani (Continuare în pas­­a­lll­a) 1965________1968 1969 (plan) 1970 (plan) 100°/o________148%______164%____________183% „IN INDUSTRIA LOCALĂ DE STAT PRODUCȚIA VA CREȘTE PINA IN ANUL 1975 CU 52—54 LA SUTA FAȚA DE ANUL 1970, PRIN VALORIFICAREA MAI BUNA A RESURSE­LOR LOCALE DE MATERII PRIME ȘI MATERIALE DIN TOA­TE ZONELE ȚARII". (Din proiectul de Directive al Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român). Cu două decade îna­inte de încheierea pri­mului semestru, colecti­vele de muncă din uni­tățile industriale ale ju­dețului își materializea­ză eforturile în îndepli­nirea și depășirea sarci­nilor de plan. In pri­mele 10 zile ale lunii iunie, decadă care a ur­mat publicării proiectu­lui de Directive al Con­gresului al X-lea Partidului Comunist Re­al mun, producția marfă vîndută și încasată județului a fost depăși­a­tă cu 6,3 la sută ceea ce a dus la realizarea unei­ depășiri a planului cu­mulat de la începutul a­­nului cu 0,7 la sută. Ce­le mai bune rezultate le dețin întreprinderea de industrie locală „Lupta pentru pace“ Dorohoi cu o depășire de 29,5 la su­tă, cooperativele mește­șugărești „Muncitorul“ Săveni și „înfrățirea“ Botoșani cu depășiri de 13,4 și, respectiv, 9,1 la sută, întreprinderea fo­restieră — cu 8,2 la su­tă și Fabrica de zahăr „Siretul“ Bucecea — cu 6,7 la sută. Fizic, cele mai mari depășiri s-au realizat la cărămizi — 47,1 la sută, lemn de foc — 32,8 la sută și lemn celuloză — 27,2 la sută Rezultatele confirmă ho­­tărîrea colectivelor de muncă din unitățile in­dustriale ale județului de a întîmpina Congre­sul al X-lea al P.C.R. și cea de a XXV-a ani­versare a eliberării pa­triei cu noi și importan­te succese. O dată cu sporirea efective­lor de animale s-a pus un ac­cent deosebit pe asigurarea ca­drelor de specialitate, chemate să acorde o asistență și îndru­mare tehnică competentă tu­turor celor ce lucrează în zo­otehnie. Pe linie sanitar-veterinară în județul nostru s-a asigurat o însemnată bază materială : 55 de circumscripții în care își desfășoară activitatea pes­te 190 de specialiști cu pregă­tire superioară, medie sau pro­fesională De la început tre­buie să remarcăm că în multe circumscripții lucrează oameni cu o bună pregătire profesio­nală, cu un dezvoltat simț de răspundere, preocupați de pro­cesul de producție din zooteh­nie. Dar, în unele unități sani­­tar-veterinare există medici și tehnicieni care nici nu cunosc efectivele de desc lipsă de animale, dore­răspundere cu implicații destul de­ grave în situația economică a unități­lor agricole. Pe lângă unele cauze obiective, datorită ne­cunoașterii sarcinilor, a lipsei unei munci susținute de con­trol și îndrumare, au fost în­registrate mortalități la ani­male, datorită faptului că nu pe­ de tot s-au aplicat trata­mente profilactice și curative la tirrop. In primele 5 luni ale acestui an, în cooperativele agricole pierderile prin mor­talități se ridică la 3,7 la sută la taurine, 8,9 la sută la ovine și 12,7 la sută la porcine. Cele mai mari pierderi se înregi­strează în unitățile agricole care aparțin de circumscripți­ile veterinare Corlăteni, Da­rabani, Hudești, Manoleasa, Voiniceni, Vorona etc. în ca­re își desfășoară activitatea medicii: Iosif Gacsadi, Iosif Pongori, Vasile Cîmpeanu, Vic­tor Poplavschi, Ioan Oucu și Eugen Manolache. Cu ocazia anchetei noastre în numeroase circumscripții veterinare — la care au par­ticipat și specialiști de la Di­recția agricolă județeană — a reieșit că acolo unde medicii veterinari, tehnicienii de cir­cumscripție stăpînesc bine problemele creșterii animale­lor din cooperativele agricole ce le deservesc, cunosc și con­duc cum trebuie munca pen­tru realizarea efectivelor, se obțin rezultate pozitive. Un e­­xemplu în această privință ni-1 oferă circumscripția din Văculești, condusă de medi­cul veterinar Adrian Roșca. Conștient de sarcina ce-i re­vine în apărarea sănătății a­­nimalelor, medicul ține o e­­vidența precisă a efectivelor, pe sectoare, coordonează acti­vitatea personalului din sub­ordine, intervine operativ în tratamentul animalelor, este un bun gospodar. Aplicarea corectă a măsurilor profilac­tice (vaccinări, tratamente, dezinfecții etc.) la întregul e­­fectiv de animale se reflectă în numărul redus de mortali­tăți. De la începutul anului și pînă în prezent la cele două cooperative agricole din raza sa de activitate au fost înre­gistrate numai 4 mortalități la bovine. Din rîndul circum­scripțiilor cu rezultate bune fac parte și cele din Roma, Cri­stești, Avrămeni, Mitoc, Trușești și altele la care mă­surile sanitar - veterinare se aplică cu răspundere de că­tre personalul tehnic. In multe circumscripții (inexplicabil) atribuțiile me­dicilor, nu sînt aplicate în practică, generînd indisci­plină, ceea ce pune în um­bră prestigiul profesiunii de „veterinar“. Timpul afectat programului de lucru nu se folosește complet și produc­tiv. Din nefericire asemenea exemple ne oferă atît u­nele cadre cu experiență îndelun­gată, dar, mai ales, unele ti­nere. In investigațiile pe care noi le-am făcut am întîlnit medici veterinari care nu-și cunosc aria de activitate (e­­xercttivele de animale, nu au un plan de muncă, registrele de evidența consultațiilor nu sînt completate la zi etc) nu res­pectă programul de lucru, au alte preocupări. Medicul Ioan Cotmea­nu, de la circumscrip­ția Brăești se ține de chefuri, întîrzie sistematic de la ser­viciu, nu coordonează și con­trolează activitatea tehnicie­nilor, ceea ce a făcut ca multe acțiuni (vaccinările anticarbo­­noase, combaterea parazi­­ t. GAVRIL (Continuare In pag. a IlI-a) MEDICUL VETERINAR tSI RIGORILE PROFESIEI , I ■ ,• . -hí............................................................. PROLE TAHI DIN TOATB T ABILE. «NITI-VAl SPRIJINUL MEU DEPLIN ION MURARIU artist plastic Citind cuvîntarea to­varășului Nicolae Ceau­șescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la Consfătuirea internațională a parti­delor comuniste și mun­citorești de la Moscova, doresc să-mi exprim a­­cordul deplin cu activi­tatea­ partidului tra la Consfătuire, noi­ac­tivitate care ilustrează pregnant concepția par­tidului nostru, linia sa politică profund inter­­naționalistă. Delegația partidului nostru a ex­primat cit se poate de clar poziția partidului plecînd de la ideea că apariția divergențelor nu decurge din natura socialismului, dimpotri­vă, unitatea de orîndui­­re, de interese și de țe­luri dintre țările socia­liste constituie premise obiective pentru întări­rea coeziunii țărilor sis­temului socialist mon­dial. Interesele supreme ale mișcării comuniste și muncitorești, obligă la eforturi sporite pen­tru lichidarea divergen­telor, a cauzelor care le generează. întreaga cu­­vîntare a tovarășului Nicolae Ceaușescu ilus­trează convingător hotă­­rîrea partidului nostru de a face tot ce depinde de el pentru ca această consfătuire să nu ducă la agravarea divergen­țelor ci dimpotrivă, la găsirea căilor spre uni­tatea mișcării comuni­ste. Sprijin întrutotul ac­tivitatea delegației noas­ (Continuare în pag. a III-a) I Redactia »I administrația i Botoșani Calea Na­ională or. 261 Telefoane > Redactor »el — 1328 Redactor țef adjunct — 1725 Secretariatul de redacție — 1075 Secțiile economică «I culturală — 1487 Secțiile viața de partid li construcții de stat — 1106 Secțiile Informații —1 scrisori — 1217 Administrația — 1372 Poporul nostru aprobă cu căldură politica partidului O POLITICĂ PROFUND PATRIOTICĂ, PROFUND INTERNAȚIONALISTĂ Telegrame și scrisori ale oamenilor muncii „Comuniștii, întregul nos­tru colectiv de muncitori, in­gineri și tehnicieni — se spu­ne în telegrama Fabricii de confecții din Dorohoi — am luat cunoștință cu deosebit interes și satisfacție de con­ținutul voastră, cuvîntării Dumnea­tovarășe Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești dăm o înaltă apreciere pozi­și uiei consecvent revoluționa­re, marxist - leniniste a par­tidului nostru în problemele unității mișcării comuniste și muncitorești. Sîntem pătrunși de un puternic sentiment de mîndrie patriotică față de po­ziția constructivă a partidului nostru, pentru principialitatea marxist - leninistă și înalta responsabilitate cu care Co­mitetul Central al Partidului Comunist Român, militează pentru întărirea unității miș­cării comuniste și muncito­rești internaționale, pentru depășirea dificultăților exis­tente în­­ prezent și normali­zarea relațiilor dintre parti­dele frățești, pentru întărirea coeziunii forțelor antiimpe­­rialiste“. In încheierea tele­gramei se menționează: „Ma­nifestndu-ne deplina adeziu­ne și aprobare unanimă față de poziția delegației partidu­lui nostru, ne exprimăm ho­­tărîrea de a munci pe mai de­­parte cu tot elanul, iar în cins­tea celui de-al X-lea Congres și a celei de-a 25-a aniversări a eliberării patriei să dăm peste plan produse în valoare totală de 800 000 lei, contri­buind prin aceasta la aplica­rea în viață a politicii parti­dului nostru, la înflorirea pa­triei noastre dragi“. In scrisoarea trimisă re­dacției de Comitetul comunal de­­ partid Șendriceni, se ara­tă : „Luînd cunoștință de cu­­vîn­toarea rostită de secretarul general al C. C. al P.C.R., to­varășul Nicolae Ceaușescu, la Consfătuirea internațională a partidelor comuniste și mun­citorești de la Moscova, comu­niștii și nemembrii de partid — cooperatori, intelectuali, tineri și vîrstnici — din co­muna noastră își exprimă de­plina aprobare față de conți­nutul ei, față de poziția rea­listă a partidului nostru drag. Cuvîntarea secretarului ge­neral reprezintă pentru noi un izvor de forță și încredere în principiile marxism - leni­nismului. Slujirea fără pre­get a unității comuniste și muncitorești reprezintă prin­cipalul­ obiectiv al politicii ex­terne a partidului nostru, ca­re a promovat întotdeauna neabătut și va promova și în viitor relații tovărășești, de colaborare și ajutor reciproc cu toate partidele comuniste, cu toate țările socialiste. Rea­­firmîndu-ne încrederea și a­­tașamentul față de întreaga politică a partidului, ne anga­jăm să nu precupețim nici un efort pentru înfăptuirea pro­gramului luminos elaborat de partid prin documentele supuse Congresului al X-lea“. Ieri, la Teatrul de stat Mihai Eminescu au în­ceput manifestările o­­cazionate de comemo­rarea a 80 de ani de la moartea Luceafărului poeziei­­ românești, Mi­hai Eminescu. Organizate de Co­mitetul județean pen­tru cultură și artă Bo­toșani, manifestările, numite simbolic „Zilele Eminescu“ și care se vor desfășura timp de 3 zile au creat încă un prilej tuturor iubitori­lor de frumos din județ și din țară de a aduce un pios omagiu celui mai mare liric pe care l-a dat poporul român. La ora 9,30, în pre­zența u­nui public ce fă­cea neîncăpătoare sala mare a teatrului, la ma­sa prezidiului au luat loc tovarășii: Gheorghe Ghinea, membru suple­ant al C.C. al P.C.R., prim secretar al Comi­tetului județean Boto­șani­ al P.C.R., Păun Bratu, secretar al Co­mitetului județean Bo­toșani al P.C.R., Con­stantin Iurea, prim se­cretar al Comitetului municipal Botoșani al P.C.R. De asemenea, la masa prezidiului au (Continuare în pag. a III-a) I VIATA­­ NOASTRA, UNA CU CEA A PARTIDULUI COMUNIST DORINA DEGUȘ, ingineră la Uzinele textile „Moldova" Am luat cunoștință — și nu fără emoție — de poziția nostru asupra partidului proble­melor actuale ale lup­tei împotriva fismului, asupra imperia­sarci­nilor privind realizarea unității de acțiune a mișcării comuniste muncitorești, poziție ex­­i­primată clar de că­tre tovarășul Nicolae Ceaușescu la Consfă­tuirea internațională a partidelor comuniste și muncitorești care se desfășoară, în aceste zi­le, la Moscova. M-am bucurat și eu, alături de ceilalți muncitori din uzină, și — de ce să n-o spunem — ne-am simțit mîndri cînd se­cretarul general al par­tidului nostru a apelat, în dorința de a-și aduce contribuția activă la (Continuare în pag. a IlI-a) ZILELE EMI­NE­SCU Știri noi despre Eminescu Ca să fie tradus in timp util vol. 1 din Fragmente zur Ges­chichte der Rumänen,­ docu­mente transcrise din arhivele și bibliotecile Vienei de către Euxediu Hurmuzaki. Slavici, reținut in vara lui 1878 cu probleme de școală și cu tre­buri la Academie, s-a gândit să recomande pe Eminescu pentru redarea în românește a bogatelor materiale interesînd istoria noastră feudală. Emi­nescu era indicat și pentru cunoașterea perfectă a limbii germane și a limbii române arhaice, cum și de pasiunea cu care urmărea textele cro­­nicărești și publicațiile lui Hașdeu despre viața și luptele românilor pentru independen­ță națională, zel istoric pe ca­re povestitorul din Șiria i-l știa din intimitatea prieteniei. Mai era ceva. Eminescu — de mai puțin de un an venit la București, luptînd cu nes­­fîrșite greutăți bănești și su­ferind — putea fi astfel aju­torat într-o formă demnă. Dr. AUGUSTIN Z. N. POP Acceptată recomandarea lui Slavici, Eminescu a plecat la Florești-Dolj, invitat acolo de către junimistul Nicolae Mân­drea, viitorul proprietar al ce­naclului din Bălcești—Vîlcea, căsătorit cu Zoe Bălcescu, ne­poata de frate a marelui ideo­log și luptător revoluționar. 1) Muncile lui Eminescu la Flo­­rești—Dolj, in aer curat, pen­tru a da haină românească documentelor descoperite de Hurmuzaki, au durat peste două luni, vreme în care, așa cum povestește Slavici, care l-a vizitat peste Olt, poetul s-a simțit bine, „sănătos tun și-n voie bună. Era numai el la conacul moșiei, singur, adică în foarte bună societate“. 2) Din perioada Floreștilor se cunoșteau pînă acum două scrisori ale lui Eminescu. Pri­ma, sub formă de concept, o păstrează Ms. rom. 2262, f. 89 din Biblioteca Academiei R. S. România, Secția Manuscrise și-n ea clasicul liric comunică lui Toderiță Rosetti mulțumirea ce încerca în peisajul oltenesc: „Locul in care sint e cit se poate de frumos. Riuri, codru, șes, dealuri, munți in depăr­tare, frumos adică in puterea cuvîntului iicit să fiu Bod­­nărescu aș nenoroci poate Convorbirile cu „Amintiri de călătorie ale unui june". Dar mimai grija asta n-o am, mă mărginesc a mulțumi zer­ii lor îndeobște și Domnului Mandrea îndeosebi de ingădu­­irea unui colț de pădure, ca­re îmi dă toane bune și să­nătate“. Ducea numai grija banilor și solicita adresantului 100 de lei din „o mie de lei noi, căror destinație pare a fi in­a parte cel puțin de a vizita ța­ra Oltului“. Poetul își dă a­­dresa: M. Eminescu, comuna Florești, plasa Jiul de Sus, ju­(Continuare in pag. a III-a) „Pom­i Luceafărul...“ Din șoseaua asfaltată ce fuge spre­ Dorohoi, dincolo de ferma de la Cătămărăști se desprinde ca o dungă ce­nușie drumeagul, mărginit de pomi fructiferi, care urcă pieptul de lut al dealului (numit de localnici „la lută­­rie") pentru a se prăvăli a­­poi printre butucii de viță de vie și finețe pînă la Ipo­­tești, locul sacru, izvorul po­eziei românești. Călătorul care trudește pe drumurile lungi ale țării grăbind către acest templu al frumosului nu va ezita să se oprească, fie și măcar pentru cîteva clipe, în fața monumentului care, de la răspintie de drum, il averti­zează că intră in mijlocul naturii care a constituit u­­niversul copilăriei poetului, intră pe locurile după care i-a tînjit inima „in străină- CARNET tate", oriunde se află dus de viitoarea vieții. Citite de pe plăcile de marmură versurile emines­ciene — ele însele imense colum­ne de marmură templul spiritualității noas­în­tre — au rezonante de clo­pote și de pridvoare din ve­chile ctitorii voevodale. „împărați pe care lumea nu putea să-i mai încapă, Au venit și-n țara noastră de-au cerut pămînt și apă. Și nu voi ca să mă laud nici că voi să te-nspăimînt. Cum veniră se făcură toți c apă și-un pămînt". Din medalionul său de bronz poetul înnegurat scru­tează zările, șesurile domoa­­le, acum estompate de lumi­na difuză a acestui anotimp fecund. In după-amiezile ce­ zi. CÎNTEC (Continuare în pag­a­­ Il-ai I

Next