Clopotul, 1975 (Anul 31, nr. 4176-4228)

1975-01-24 / nr. 4179

e Joi, 16 ianuarie, în sala­­ de marmoră a teatrului „Mi­­­­hai Eminescu“ s-a deschis ex­poziția de cărți și documente eminesciene, prezentarea ei fiind făcută de criticul literar Mihai Drăgan, lector la U­­niversitatea din Iași. După vernisaj, au recitat versuri poeții Radu Boureanu, Ion So­fia Manolescu, Doina Sălăjan, Gh. Pituț, Lucian Valea, Radu Cadelcu, Valerian Topa, Lu­cia Olariu — Nenati, Victor­­ Teișanu, George Luca, Dumi­tru Necșanu, Dumitru Țiga­­niuc. Seara, în sala muzeului ju­dețean, Mihai Drăgan a vor­­­­bit publicului despre colecția „Eminesciana“ inițiată de Edi­tura Junimea din Iași, prezen­tând primele trei apariții. Scriitorul Petru Vintilă s-a întîlnit cu cititorii romanului­­ său cronologic „Eminescu“. O f­i seară de romanțe pe versuri de Eminescu și un mic con­cert oferit de formația de muzică folk „Emina“ au încheiat cea de a doua zi a manifestărilor omagiale. « Vineri, 17 ianuarie, în holul teatrului „Mihai Emi­nescu“ a fost vernisată ex­poziția de artă plastică „Oma­giu Poetului“, în care au fost expuse lucrări de Ligia Maco­­vei și Ion Murariu. Cinemato­graful „Unirea“ a găzduit o­­ gală de filme documentare­­ despre Eminescu : „Dacă treci rîul Selenei“, „Mihai Emines­cu“, „Pașii poetului“ și „Ma­nuscrise eminesciene“. La Dorohoi, Săveni și Bu­­cecea, scriitorii invitați și membrii cenaclului „Mihai E­­minescu“ au susținut șezători literare. Asemenea șezători au avut loc și a doua zi la In­­­­treprinderea textilă „Moldo­va", întreprinderea de con­fecții Botoșani, liceele „Mihai Eminescu“ și „A. T. Laurian“. • Sîmbătă 18 și duminică 19 ianuarie s-au desfășurat lu­crările unei Concomitent, sesiuni festive, puși „Vasilache“ teatrul de pă­a prezentat un spectacol cu piesa „Călin Nebunul“, iar în sala teatrului „Mihai Eminescu“ au avut loc recitaluri de versuri. Cîteva amănunte în legătu­ră cu sesiunea festivă : Organizată de Societatea de științe filologice în colaborare cu Uniunea sindicatelor din invățămînt, știință și cultură, Uniunea scriitorilor din Repu­blica Socialistă România, Co­misia națională a R. S. Româ­nia pentru UNESCO și Comi­tetul pentru cultură și educa­ție socialistă al județului Bo­toșani, sesiunea s-a bucurat de o largă participare. De e­­levată ținută științifică, dar și cu accentuat caracter oma­gial, seriozitatea științifică a lucrărilor prezentate s-a aso­ciat unei atmosfere de sărbă­toare spirituală, unei bucu­rii unanime de a elogia a­­mintirea nepieritoare a ma­relui poet, om de cultură și gînditor politic care a fost E­­minescu. Menționăm, în ordinea pre­zentării, comunicările susți­nute în cadrul sesiunii festi­ve : prof. univ. dr. Augustin­­ , poet­ul Pop — „Eminescu — zilelor noastre“, prof. univ. dr. Gh. Bulgăr — „Va­lori durabile în publicistica lui Eminescu“, Petre Popes­­cu Gogan, secretar științific la Academia R.S.R — „Acade­mia Română și eminescolo­­gia“, Al. Cristurescu, lector la Universitatea din Cluj — „VĂ­ MANIFESTĂRI OMAGIALE luarea poetică a unor nume în opera lui Eminescu“, prof. Grațian Jucan — „Eminescu despre specificul național“, prof. Lucian Valea — „Desti­nul liricii eminesciene în tra­duceri“, prof Iosif Naghiu — „Eminescu în limba latină“, conf. univ. dr. I. Dumitrescu — „Eminescu și Goethe“, prof. univ. M. Novicov — „Emi­nescu și Pușkin“, prof. univ. dr. doc. I. C. Chițimia — „E­­minescu și Wyspiansky“, conf. univ. V. Gr. Chelaru — „Emi­nescu și literatura bulgară“, prof. emerit Ioan Micu­ — „E­­lemente și analogii lucrețiene în opera lui Eminescu“, prof. C. Gh. Ciobanu — „Pe margi­nea unui motiv eminescian (motivul norilor)“, prof. Valen­tin Marțineac — „Armonie eminesciană“, prof. Radu Za­­harescu — „Aspirație roman­tică și echilibru clasic“, Lu­cia Olariu Nenati — „Contri­buție la o structurare muzeo­grafică eminesciană“. Deosebit de aceste comuni­cări, ne-a impresionat profund discursul rostit de colonelul Gh. Eminescu, nepotul poetu­lui, sub ideea „Eminescu ieri și azi“. Tînăr în spirit și cu o expresie literară elegantă, colonelul Gh. Eminescu a re­liefat excelent marea popu­laritate de care se bucură o­­pera eminesciană astăzi: „în cincizeci de ani de viață, fa­milia noastră a fost invitată doar o singură dată să ia par­te la o manifestare închina­tă lui Eminescu : într-un sin­gur an, după Eliberare, am fost invitat la peste o sută de manifestări“ — a spus dom­nia sa E un amănunt cu sem­nificație clară. • Manifestările dedicate lui Eminescu vor continua în lu­nile următoare; în perspecti­vă mai apropiată, sîntem în măsură să anunțăm pe citito­rii noștri că la sfîrșitul lunii ianuarie va avea loc premiera absolută a pieselor lui Emi­nescu „Mira“ și „Bogdan Dra­­goș“, spectacol realizat de ac­torii Teatrului „Mihai Emi­nescu“ în regia artistului e­­merit Ion Olteanu. Pe data de două februarie, actorii botoșăneni vor susți­ne un recital de versuri „Gînd de aur“, în regia aceluiași Ion Olteanu. în prima parte a lunii fe­bruarie, vom avea bucuria să participăm la spectacole cu „Scrisorile“ lui Eminescu, reunite sub titlul „Vîrstele revoltei“. ZILELE EMINESCU 125 de ani de la nașterea poetului - -----------------------------­ în cadrul manifestărilor „Zilele Eminescu“, criticul literar Mihai Drăgan a prezentat colecția „Eminesciana“ Totdeauna Totdeauna va fi cineva care să evite mireasma cea dulce a trecerii noastre, căci umbra este mai mică decit lumina cu­ timp purtăm pe frunți cununi și de astre, totdeauna iubirea va avea un templu fiecare trup fiind o inimă ce bate un rost au cuvintul ieri și cuvîntul minte ca și mersul poetului prin cetate, totdeauna va fi un drum, o fintină, vei găsi remediul pentru mereu vei afla in tăcerea din o inimă fierbinte care bate. Victor TEIȘANU singurătate juru-țl 0 permanență a culturii noastre Prof. dr. doc. Alexandru Piru . Dacă Eminescu a scris cîndva, în tinerețe, „Eu rămîn ce-am fost, romantic“, nu tre­buie să-l credem în întregime.. Să nu ne fie niciodată teamă să-l considerăm pe Eminescu un clasic. Da, el este unul din marii noștri scriitori clasici, pe care îi învățăm în școală și care ne învață toată viața. Eminescu este o permanență a culturii noastre. Și nu nu­mai atît : poetul național este în același timp și un mare poet universal, lucru demon­strat și în lucrările prezentate la această sesiune festivă. O­­pera sa poate fi asemănată cu a lui Goethe, Pușkin, ba chiar a și influențat alte lite­raturi. Din păcate, traducerile operei eminesciene în alte limbi sunt, în cea mai mare parte, lipsite de valoare, cu excepția traducerii în limba germană făcută de Frango Zoltán, și în italiană, datora­tă lui Ramiro Ortiz. Pentru a fi cunoscut la valoarea sa, trebuie tradus de poeți pe mă­sura lui, așa cum Al. Philippi­­de l-a tradus în românește pe Baudelaire. Conf. univ. dr. I. Dumitres­cu . De cîte ori l-am citit pe Eminescu mi s-a părut mereu altul, dar totuși identic cu si­ne și cu substanța profundă a poporului cea mai nostru. Eminescu ne dă o mare lecție etică, de deplină actualitate : identificarea pînă la jertfă cu menirea de viață pentru care a fost creat. Acest lucru fun­damental trebuie să-l înțelea­gă profund fiecare generație tînără. Prof. univ. dr. Gh. Bulgăr. Cînd vorbesc de actua­itatea lui Eminescu, mă gîndesc nu numai la opera lui poetică, ci și la opera gînditorului po­litic, extiusă în publicistica sa. Trei idei­ de importanță per­manentă domină gîndirea sa politică : apărarea adevărului, care condiționează viața cetă­ții, necesitatea muncii, fără de care nu există nici libertate, dezvoltarea culturii, care sti­mulează și dezvoltă puterile spirituale, asigură înflorirea artelor și literaturii, a umanis­mului. (Din opiniile exprimate în cadrul sesiunii) CONCORDANTĂ ÎNTRE GÎNDIRE ȘI ACȚIUNE Pe baza documentelor Congresului al Xl-lea sarcini im­portante, sporite revin și organizațiilor de partid din școli. In ce ne privește pot spune că organizația de partid a reușit să unească eforturile cadrelor didactice la înfăptuirea prin­cipalelor sarcini din etapa actuală, inițiind și participînd di­rect la soluționarea concretă a problemelor activității șco­lare. Munca de partid în școli O anume experiență avem în faptul că am intervenit, prin procedee specifice, la școlarizarea tuturor copiilor, in cuprinderea în treapta I de liceu a promovaților clasei a VIII-a, în modernizarea învățămîntului și legarea lui mai strîns de practică la școlile din Manolești, Stîncești, Ipotești și Cătămărăști-Vale, unde activăm. Pentru a avea permanent o imagine completă a stării de lucruri și a orienta operativ forțele și munca în general, directorii de școli prezintă informări în adunările de partid, precum și biroului organizației noastre. Pe de altă parte sti­mulăm propunerile oamenilor și acționăm sistematic pentru valorificarea acelor propuneri ce prezintă interes. Asupra modului în care sunt soluționate sarcinile, biroul informează adunarea generală. Cum am procedat, de pildă, pentru cuprinderea în treap­ta I liceală, a promovaților ciclului gimnazial ? Pornind de la problemele ce se ridicau la un moment dat am repartizat sarcini concrete fiecărui comunist. Astfel am ajuns ca la în­ceputul anului școlar să limităm problema la citeva cazuri. ^ Acele citeva cazuri organizația de partid le-a repartizat spre definitivare tovarășilor Alexandrina Calancea și C. Aghior­­ghiesei, care le-au soluționat în timp util. Unele succese am obținut și pe linia sprijinirii acțiunilor de modernizare a învățămîntului, de legare a instrucției teo­retice cu practica, cu producția. Analiza dintr-o adunare ge­nerală a reliefat rezultatele bune dar a pus și noi sarcini spre rezolvare. Astfel tovarășii Ion Țicalo și M. Finașcu au primit ca sarcină să găsească soluții pentru procurarea de scule și material de lucru pentru fiecare elev. Cornelia Leancă și Andrei Cuprian au trebuit să se ocupe de amena­jarea și dotarea unui cabinet de biologie-agricultură și, res­pectiv, a unui laborator de fizică-chimie la Cătămărăști- Vale. Sarcinile au fost integral îndeplinite. La sesizarea to­varășilor Georgeta Panait și Cornelia Leancă ne-am reorien­­tat și în privința altor metode de cultivare a dragostei de muncă, ce începuseră să fie neglijate și, totodată, am inten­sificat folosirea în același scop a unor acțiuni extrașcolare sau în cadrul cercurilor aplicative. Desigur, lipsuri și neîmpliniri există. De pildă, comuniș­tii au semnalat în mod justificat necesitatea „reprofilării atelierelor-școală“ (C. Aghiorghiesei), a „continuării amena­jării de noi cabinete pe obiecte“ (Eugenia Pește). Mai avem și alte neajunsuri. Toate acestea intră în preocuparea noas­tră, urmărim ca în rezolvarea sarcinilor puse în fața școlii organizația de partid să-și afirme rolul hotărîtor ce îi este rezervat. învățător Mihai VASILIU secretarul organizației de partid de la Școala generală Cătămărăști-Vale • în anul trecut, pentru îmbunătățirea activității din învățămînt, în județul nostru s-a dezvoltat substanțial ba­za materială a acestuia. Ast­fel, au fost date în folosință * • 76 noi săli de clasă și s-au asigurat, în scopul pregătirii tehnico - productive a elevi­lor, 500 de locuri noi în ate­lierele - școală. Concert Beethoven Fericită coincidență , circum­scris amplelor manifestări dedi­cate Luceafărului poeziei româ­nești, concertul simfonic de vi­nerea trecută a prezentat un „Fes­tival Beethoven“ — poate cea mai adecvată muzică pentru omagie­rea marelui sărbătorit. Iar eve­nimentului i s-au conferit și mai bogate valențe, datorită reușitelor interpretări ale serii, acestea pur­­tind semnătura a doi artiști de prestigiu — pianista Sofia Cosma și dirijorul francez Jean — Louis Batiste, și bineînțeles, a colecti­vului orchestral. In deschiderea programului s-a interpretat cunoscuta uvertură „Leonora 111". Vădit bine pregă­tit, prin grija și talentul dirijoru­lui oaspete, colectivul orchestral a realizat o sugestivă carte de vizită la ceea ce avea să urmeze. Negreșit, culminația programului a fost adusă de către Sofia Cos­ma, prezentînd cel de al cincilea concert beethovenian pentru pian și orchestră — Imperialul. S-au evidențiat, și cu această ocazie, înaltele calități interpretative ale solistei, pianistă pentru care mu­zica înseamnă nu numai transmi­terea fidelă a însemnelor unei partituri, ci mai presus de acest fapt, realizarea unei comuniuni între interpret și ascultător, pe întreaga durată a desfășurării dis­cursului sonor. Este, credem, și motivul repetatelor chemări la rampă ce i se-a adresat publicul. Programul serii s-a încheiat cu încîntâtoarea simfonie „Pastorala“ în transpunerea căreia, fiind și un context favorabil, poate mulți dintre cei prezenți în sală și-au amintit versul eminescian „Copil, fiind, păduri cutreieram...". Și in interpretarea acestei lucrări, s-a reliefat autoritatea și competența șefului de orchestră oaspete, rea­la capacitate a ansamblului de realizări meritorii. Nicoleta MIHAI Festivaluri - concurs . In programul de activități cultural - artistice din acest tri­mestru, Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă prevăzut desfășurarea a două fes­­­tivaluri - concurs : „Mărțișor ’75", de muzică ușoară, la Dorohoi și „Satule, mindră grădină", de mu­zică populară, la Botoșani, cu centre la Trușești, Săveni, Dara­bani și Dorohoi. Aceste festiva­luri constituie, în același timp, e­­tape de preselecție pentru emi­siunile televizate „Steaua fără nume" și „Floarea din grădină". Pentru cei doritori să participe la emisiunile amintite, precizăm că, pe data de 2 februarie a.c., la Botoșani se organizează o prese­lecție a concurenților din jude­țul nostru pentru festivalul de la Dorohoi, precum și pentru tele­viziune. înscrierile se fac la Centrul ju­dețean pentru îndrumarea crea­ției populare și a mișcării artisti­ce de masă. CLOPOTUL nr. 4179/1975

Next