Clopotul, 1975 (Anul 31, nr. 4176-4228)
1975-01-24 / nr. 4179
e Joi, 16 ianuarie, în sala de marmoră a teatrului „Mihai Eminescu“ s-a deschis expoziția de cărți și documente eminesciene, prezentarea ei fiind făcută de criticul literar Mihai Drăgan, lector la Universitatea din Iași. După vernisaj, au recitat versuri poeții Radu Boureanu, Ion Sofia Manolescu, Doina Sălăjan, Gh. Pituț, Lucian Valea, Radu Cadelcu, Valerian Topa, Lucia Olariu — Nenati, Victor Teișanu, George Luca, Dumitru Necșanu, Dumitru Țiganiuc. Seara, în sala muzeului județean, Mihai Drăgan a vorbit publicului despre colecția „Eminesciana“ inițiată de Editura Junimea din Iași, prezentând primele trei apariții. Scriitorul Petru Vintilă s-a întîlnit cu cititorii romanului său cronologic „Eminescu“. O fi seară de romanțe pe versuri de Eminescu și un mic concert oferit de formația de muzică folk „Emina“ au încheiat cea de a doua zi a manifestărilor omagiale. « Vineri, 17 ianuarie, în holul teatrului „Mihai Eminescu“ a fost vernisată expoziția de artă plastică „Omagiu Poetului“, în care au fost expuse lucrări de Ligia Macovei și Ion Murariu. Cinematograful „Unirea“ a găzduit o gală de filme documentare despre Eminescu : „Dacă treci rîul Selenei“, „Mihai Eminescu“, „Pașii poetului“ și „Manuscrise eminesciene“. La Dorohoi, Săveni și Bucecea, scriitorii invitați și membrii cenaclului „Mihai Eminescu“ au susținut șezători literare. Asemenea șezători au avut loc și a doua zi la Intreprinderea textilă „Moldova", întreprinderea de confecții Botoșani, liceele „Mihai Eminescu“ și „A. T. Laurian“. • Sîmbătă 18 și duminică 19 ianuarie s-au desfășurat lucrările unei Concomitent, sesiuni festive, puși „Vasilache“ teatrul de păa prezentat un spectacol cu piesa „Călin Nebunul“, iar în sala teatrului „Mihai Eminescu“ au avut loc recitaluri de versuri. Cîteva amănunte în legătură cu sesiunea festivă : Organizată de Societatea de științe filologice în colaborare cu Uniunea sindicatelor din invățămînt, știință și cultură, Uniunea scriitorilor din Republica Socialistă România, Comisia națională a R. S. România pentru UNESCO și Comitetul pentru cultură și educație socialistă al județului Botoșani, sesiunea s-a bucurat de o largă participare. De elevată ținută științifică, dar și cu accentuat caracter omagial, seriozitatea științifică a lucrărilor prezentate s-a asociat unei atmosfere de sărbătoare spirituală, unei bucurii unanime de a elogia amintirea nepieritoare a marelui poet, om de cultură și gînditor politic care a fost Eminescu. Menționăm, în ordinea prezentării, comunicările susținute în cadrul sesiunii festive : prof. univ. dr. Augustin , poetul Pop — „Eminescu — zilelor noastre“, prof. univ. dr. Gh. Bulgăr — „Valori durabile în publicistica lui Eminescu“, Petre Popescu Gogan, secretar științific la Academia R.S.R — „Academia Română și eminescologia“, Al. Cristurescu, lector la Universitatea din Cluj — „VĂ MANIFESTĂRI OMAGIALE luarea poetică a unor nume în opera lui Eminescu“, prof. Grațian Jucan — „Eminescu despre specificul național“, prof. Lucian Valea — „Destinul liricii eminesciene în traduceri“, prof Iosif Naghiu — „Eminescu în limba latină“, conf. univ. dr. I. Dumitrescu — „Eminescu și Goethe“, prof. univ. M. Novicov — „Eminescu și Pușkin“, prof. univ. dr. doc. I. C. Chițimia — „Eminescu și Wyspiansky“, conf. univ. V. Gr. Chelaru — „Eminescu și literatura bulgară“, prof. emerit Ioan Micu — „Elemente și analogii lucrețiene în opera lui Eminescu“, prof. C. Gh. Ciobanu — „Pe marginea unui motiv eminescian (motivul norilor)“, prof. Valentin Marțineac — „Armonie eminesciană“, prof. Radu Zaharescu — „Aspirație romantică și echilibru clasic“, Lucia Olariu Nenati — „Contribuție la o structurare muzeografică eminesciană“. Deosebit de aceste comunicări, ne-a impresionat profund discursul rostit de colonelul Gh. Eminescu, nepotul poetului, sub ideea „Eminescu ieri și azi“. Tînăr în spirit și cu o expresie literară elegantă, colonelul Gh. Eminescu a reliefat excelent marea popularitate de care se bucură opera eminesciană astăzi: „în cincizeci de ani de viață, familia noastră a fost invitată doar o singură dată să ia parte la o manifestare închinată lui Eminescu : într-un singur an, după Eliberare, am fost invitat la peste o sută de manifestări“ — a spus domnia sa E un amănunt cu semnificație clară. • Manifestările dedicate lui Eminescu vor continua în lunile următoare; în perspectivă mai apropiată, sîntem în măsură să anunțăm pe cititorii noștri că la sfîrșitul lunii ianuarie va avea loc premiera absolută a pieselor lui Eminescu „Mira“ și „Bogdan Dragoș“, spectacol realizat de actorii Teatrului „Mihai Eminescu“ în regia artistului emerit Ion Olteanu. Pe data de două februarie, actorii botoșăneni vor susține un recital de versuri „Gînd de aur“, în regia aceluiași Ion Olteanu. în prima parte a lunii februarie, vom avea bucuria să participăm la spectacole cu „Scrisorile“ lui Eminescu, reunite sub titlul „Vîrstele revoltei“. ZILELE EMINESCU 125 de ani de la nașterea poetului - ----------------------------- în cadrul manifestărilor „Zilele Eminescu“, criticul literar Mihai Drăgan a prezentat colecția „Eminesciana“ Totdeauna Totdeauna va fi cineva care să evite mireasma cea dulce a trecerii noastre, căci umbra este mai mică decit lumina cu timp purtăm pe frunți cununi și de astre, totdeauna iubirea va avea un templu fiecare trup fiind o inimă ce bate un rost au cuvintul ieri și cuvîntul minte ca și mersul poetului prin cetate, totdeauna va fi un drum, o fintină, vei găsi remediul pentru mereu vei afla in tăcerea din o inimă fierbinte care bate. Victor TEIȘANU singurătate juru-țl 0 permanență a culturii noastre Prof. dr. doc. Alexandru Piru . Dacă Eminescu a scris cîndva, în tinerețe, „Eu rămîn ce-am fost, romantic“, nu trebuie să-l credem în întregime.. Să nu ne fie niciodată teamă să-l considerăm pe Eminescu un clasic. Da, el este unul din marii noștri scriitori clasici, pe care îi învățăm în școală și care ne învață toată viața. Eminescu este o permanență a culturii noastre. Și nu numai atît : poetul național este în același timp și un mare poet universal, lucru demonstrat și în lucrările prezentate la această sesiune festivă. Opera sa poate fi asemănată cu a lui Goethe, Pușkin, ba chiar a și influențat alte literaturi. Din păcate, traducerile operei eminesciene în alte limbi sunt, în cea mai mare parte, lipsite de valoare, cu excepția traducerii în limba germană făcută de Frango Zoltán, și în italiană, datorată lui Ramiro Ortiz. Pentru a fi cunoscut la valoarea sa, trebuie tradus de poeți pe măsura lui, așa cum Al. Philippide l-a tradus în românește pe Baudelaire. Conf. univ. dr. I. Dumitrescu . De cîte ori l-am citit pe Eminescu mi s-a părut mereu altul, dar totuși identic cu sine și cu substanța profundă a poporului cea mai nostru. Eminescu ne dă o mare lecție etică, de deplină actualitate : identificarea pînă la jertfă cu menirea de viață pentru care a fost creat. Acest lucru fundamental trebuie să-l înțeleagă profund fiecare generație tînără. Prof. univ. dr. Gh. Bulgăr. Cînd vorbesc de actuaitatea lui Eminescu, mă gîndesc nu numai la opera lui poetică, ci și la opera gînditorului politic, extiusă în publicistica sa. Trei idei de importanță permanentă domină gîndirea sa politică : apărarea adevărului, care condiționează viața cetății, necesitatea muncii, fără de care nu există nici libertate, dezvoltarea culturii, care stimulează și dezvoltă puterile spirituale, asigură înflorirea artelor și literaturii, a umanismului. (Din opiniile exprimate în cadrul sesiunii) CONCORDANTĂ ÎNTRE GÎNDIRE ȘI ACȚIUNE Pe baza documentelor Congresului al Xl-lea sarcini importante, sporite revin și organizațiilor de partid din școli. In ce ne privește pot spune că organizația de partid a reușit să unească eforturile cadrelor didactice la înfăptuirea principalelor sarcini din etapa actuală, inițiind și participînd direct la soluționarea concretă a problemelor activității școlare. Munca de partid în școli O anume experiență avem în faptul că am intervenit, prin procedee specifice, la școlarizarea tuturor copiilor, in cuprinderea în treapta I de liceu a promovaților clasei a VIII-a, în modernizarea învățămîntului și legarea lui mai strîns de practică la școlile din Manolești, Stîncești, Ipotești și Cătămărăști-Vale, unde activăm. Pentru a avea permanent o imagine completă a stării de lucruri și a orienta operativ forțele și munca în general, directorii de școli prezintă informări în adunările de partid, precum și biroului organizației noastre. Pe de altă parte stimulăm propunerile oamenilor și acționăm sistematic pentru valorificarea acelor propuneri ce prezintă interes. Asupra modului în care sunt soluționate sarcinile, biroul informează adunarea generală. Cum am procedat, de pildă, pentru cuprinderea în treapta I liceală, a promovaților ciclului gimnazial ? Pornind de la problemele ce se ridicau la un moment dat am repartizat sarcini concrete fiecărui comunist. Astfel am ajuns ca la începutul anului școlar să limităm problema la citeva cazuri. ^ Acele citeva cazuri organizația de partid le-a repartizat spre definitivare tovarășilor Alexandrina Calancea și C. Aghiorghiesei, care le-au soluționat în timp util. Unele succese am obținut și pe linia sprijinirii acțiunilor de modernizare a învățămîntului, de legare a instrucției teoretice cu practica, cu producția. Analiza dintr-o adunare generală a reliefat rezultatele bune dar a pus și noi sarcini spre rezolvare. Astfel tovarășii Ion Țicalo și M. Finașcu au primit ca sarcină să găsească soluții pentru procurarea de scule și material de lucru pentru fiecare elev. Cornelia Leancă și Andrei Cuprian au trebuit să se ocupe de amenajarea și dotarea unui cabinet de biologie-agricultură și, respectiv, a unui laborator de fizică-chimie la Cătămărăști- Vale. Sarcinile au fost integral îndeplinite. La sesizarea tovarășilor Georgeta Panait și Cornelia Leancă ne-am reorientat și în privința altor metode de cultivare a dragostei de muncă, ce începuseră să fie neglijate și, totodată, am intensificat folosirea în același scop a unor acțiuni extrașcolare sau în cadrul cercurilor aplicative. Desigur, lipsuri și neîmpliniri există. De pildă, comuniștii au semnalat în mod justificat necesitatea „reprofilării atelierelor-școală“ (C. Aghiorghiesei), a „continuării amenajării de noi cabinete pe obiecte“ (Eugenia Pește). Mai avem și alte neajunsuri. Toate acestea intră în preocuparea noastră, urmărim ca în rezolvarea sarcinilor puse în fața școlii organizația de partid să-și afirme rolul hotărîtor ce îi este rezervat. învățător Mihai VASILIU secretarul organizației de partid de la Școala generală Cătămărăști-Vale • în anul trecut, pentru îmbunătățirea activității din învățămînt, în județul nostru s-a dezvoltat substanțial baza materială a acestuia. Astfel, au fost date în folosință * • 76 noi săli de clasă și s-au asigurat, în scopul pregătirii tehnico - productive a elevilor, 500 de locuri noi în atelierele - școală. Concert Beethoven Fericită coincidență , circumscris amplelor manifestări dedicate Luceafărului poeziei românești, concertul simfonic de vinerea trecută a prezentat un „Festival Beethoven“ — poate cea mai adecvată muzică pentru omagierea marelui sărbătorit. Iar evenimentului i s-au conferit și mai bogate valențe, datorită reușitelor interpretări ale serii, acestea purtind semnătura a doi artiști de prestigiu — pianista Sofia Cosma și dirijorul francez Jean — Louis Batiste, și bineînțeles, a colectivului orchestral. In deschiderea programului s-a interpretat cunoscuta uvertură „Leonora 111". Vădit bine pregătit, prin grija și talentul dirijorului oaspete, colectivul orchestral a realizat o sugestivă carte de vizită la ceea ce avea să urmeze. Negreșit, culminația programului a fost adusă de către Sofia Cosma, prezentînd cel de al cincilea concert beethovenian pentru pian și orchestră — Imperialul. S-au evidențiat, și cu această ocazie, înaltele calități interpretative ale solistei, pianistă pentru care muzica înseamnă nu numai transmiterea fidelă a însemnelor unei partituri, ci mai presus de acest fapt, realizarea unei comuniuni între interpret și ascultător, pe întreaga durată a desfășurării discursului sonor. Este, credem, și motivul repetatelor chemări la rampă ce i se-a adresat publicul. Programul serii s-a încheiat cu încîntâtoarea simfonie „Pastorala“ în transpunerea căreia, fiind și un context favorabil, poate mulți dintre cei prezenți în sală și-au amintit versul eminescian „Copil, fiind, păduri cutreieram...". Și in interpretarea acestei lucrări, s-a reliefat autoritatea și competența șefului de orchestră oaspete, reala capacitate a ansamblului de realizări meritorii. Nicoleta MIHAI Festivaluri - concurs . In programul de activități cultural - artistice din acest trimestru, Comitetul județean pentru cultură și educație socialistă prevăzut desfășurarea a două festivaluri - concurs : „Mărțișor ’75", de muzică ușoară, la Dorohoi și „Satule, mindră grădină", de muzică populară, la Botoșani, cu centre la Trușești, Săveni, Darabani și Dorohoi. Aceste festivaluri constituie, în același timp, etape de preselecție pentru emisiunile televizate „Steaua fără nume" și „Floarea din grădină". Pentru cei doritori să participe la emisiunile amintite, precizăm că, pe data de 2 februarie a.c., la Botoșani se organizează o preselecție a concurenților din județul nostru pentru festivalul de la Dorohoi, precum și pentru televiziune. înscrierile se fac la Centrul județean pentru îndrumarea creației populare și a mișcării artistice de masă. CLOPOTUL nr. 4179/1975