Clopotul, 1976 (Anul 32, nr. 4229-4280)
1976-01-20 / nr. 4231
Programul ideologic, în acțiune Pentru dezvoltarea conștiinței oamenilor Organizația de partid din satul Sulița, al cărei secretar sunt, este destul de mare — 109 tovarăși. In raza ei de influențare, se înțelege, intră întregul sat. De aici și răspunderea deosebită care ne revine în transpunerea în viață a sarcinilor ce rezultă din Programul ideologic al partidului. Activitatea depusă de noi în această direcție a îmbrăcat o gamă largă de mijloace. A fost accentuat rolul educativ al adunărilor generale, am folosit discuțiile de la om la om, învățămîntul politico - ideologic de partid, presa, gazeta de perete, celelalte mijloace ale muncii politice de masă. Că am reușit să facem pași importanți înainte stau dovadă faptele. Anul trecut, obținerea unor recolte bune la floarea soarelui, porumb, soia se afla la un moment dat sub semnul întrebat"“ Situația orbiller Primele două culturi cu măsurile ce se impuneau, au făcut și obiect de dezbatere în adunarea generală. La această confruntare cu cerințele producției, cînd se punea direct problema de a cîștiga ori a pierde, s-a verificat pe viu, munca de educație nemijlocit, desfășurată de organizația de partid: în cîteva zile s-a aplicat prima prașilă la floare și porumb. Apoi, în toamnă, în urma combinelor de recoltat floarea soarelui, zeci și zeci de cooperatori au făcut totul pentru a nu se irosi nici un gram din producție. Rezultatul : cea mai bună recoltă din întreg consiliul intercooperatist. La sola, de asemenea, intervenția a fost promptă : a fost aplicată, pe 90 ha, o prașilă în plus față de plan, dar ceea ce am obținut a fost motiv de satisfacție : cu 300 kg. la ha mai mult decît planul, cea mai bună recoltă obținută de o cooperativă agricolă din județ ! Avem printre noi membri de partid harnici — Mihai Pădureț, Alexandru Budac ș.a. Aportul lui Pădureț la activitatea cooperativei echivalează cu efortul a trei familii ! Acești oameni, ca și alții, cu ceea ce au făcut, cu ceea ce au obținut, au fost amplu popularizați. Alții au comis, cu timp în urmă, unele greșeli. De pildă, îngrijitorul Constantin Goanță. A fost aspru criticat. A fost sancționat de organizația de partid, de cooperativă. Dar din greșelile lui Goanță au tras concluzii și alții. Dar și el , acum e fruntaș în muncă, exact în același loc — căci nu a fost schimbat— ca și atunci cînd a fost sancționat. A devenit generală atitudinea nouă față de muncă, de averea obștească. Un exemplu : dacă în anul singur 1973 pe rolul comisiei de judecată a cooperativei s-au aflat 74 cauze, numărul lor a scăzut continuu — 34 în anul 1974, 18 în anul 1975. Și din cele din ultimul an, foarte multe erau probleme minore, iar la altele dreptatea era a cooperatorilor ce s-au adresat comisiei. Iată, în mod practic o reflectare a unei corecte atitudini față de ce este al colectivității, de muncă și viață în spiritul Codului eticii și echității comuniste, în conformitate cu care acționăm în continuare. Vasile DOCAN secretarul organizației de bază nr. 1 — C.A.P. Sulița la urnim de sludii sociale La Bucecea a avut loc un schimb de experiență privind integrarea cabinetului de științe sociale în desfășurarea învățămîntului politico - ideologic de partid. Au participat, în afară de gazde, oaspeți din comunele Mihai Eminescu, Vlădeni și Leorda , locțiitori ai secretarilor comitetelor comunale de partid, responsabili ai cabinetului de științe sociale, propagandiști. Prof Dana Pietraru a înfățișat celor prezenți modul în care cabinetul de științe sociale sprijină activitatea propagandiștilor: in fiecare lună, spunea ca, propagandiștii sînt convocați aici, pe forme de învățămînt. După ce sînt informați cu probleme generale, ca și unele cu unele ce țin de activitatea din comună, tema ce urmează a fi dezbătută în învățămîntul de partid este pusă în discuția propagandiștilor, în vederea reliefării și adîncirii acelor idei asupra cărora propagandiștii vor insista cu ocazia dezbaterilor din cursuri și seminarii. Cu participarea celor 14 propagandiști de la cursurile de informare din comuna Bucecea s-a făcut o dezbatere model, condusă de prof. Mihai Chiș, la tema privind creșterea rolului conducător al partidului. Propagandiștii Maria Comănescu, Mihai Zelinschi, Gh. Bostan, și-au ilustrat ideile cu ajutorul diafilmului, a benzii de magnetofon, demonstrînd celor prezenți cit de interesante pot deveni în acest fel dezbaterile. Au împărtășit apoi din propria experiență Maria Comănescu („lecții deschise”, la care participă, ca invitați, propagandiștii de la același tip de curs), Virgil Vîntu și Victor Gasner, din comuna Vlădeni, (utilitatea informării cu probleme de ordin tocat etc.) s-a propus realizarea la cabinetele de științe sociale a unor „dicționare politice“. Tovarășul Vasile Pintilie, directorul Cabinetului județean de partid, a insistat în special pe ideea folosirii prioritare a metodei întrebărilor și răspunsurilor, care asigură grad mai înalt de interes în participare a cursanților, înșilesnind astfel însușirea temeinică a ideilor și tezelor de bază din lecțiile învățămîntului politico - ideologic de partid. Tiberiu BRĂESCU 6 Concurs de creație dramatică Centrul județean de îndrumare a creației populare organizează un concurs de creație de piese de teatru intr-un act. Pot participa la concurs oameni de toate profesiile, cu excepția membrilor Uniunii Scriitorilor. înscrierile sa se fac pînă la data concurs de 1 februarie a.c. Concurenții sunt rugați să comunice până la această dată. Centrului de îndrumare a creației populare (strada Unirii, nr. 13), numele și prenumele, virsta, profesia, titlul piesei, descrierea pe scurt a conținutului. Câștigătorilor la concurs li se vor acorda premii. Una dintre piesele premiate va fi achiziționată și tipărită. Stepar . La muzeul din Ipotești au avut loc manifestări culturale dedicate lui Eminescu. Elevii din Ipotești au ascultat basmele lui Eminescu citite de actorul Boris Perevoznic. Cîțiva membri ai cenaclului „Mihai Eminescu" (Iuoian Valea, C. Bojescu, Lucia Nenati Olaru, D. Necșanu) au susținut un recital de versuri închinate marelui poet (De la Lucia Nenati Olaru). • In numeroase așezăminte culturale din județ au loc spectacole literar-muzicale dedicate Unirii, sub genericul „E scris pe tricolor Unire“. • Duminică va debuta la Todireni ediția a doua a concursului brigăzilor de agitație „Omul față în față cu el însuși“. La teatrul „Mihai Eminescu“ . sa premieră absolută „DICI8M“ de Mihai Eminescu Decebal reprezintă proiectul unei piese istorice, care trebuia să facă parte dintr-o impresionantă suită dramatică națională, de la mirosul străbun la dinastia Ștefanizilor. Ea a fost scrisă în perioada berlineză (1872 — 74) și abandonată ca de altfel întregul proiect de drame și epopei, după ce, întors in țară, Eminescu pierde treptat, entuziasmul pentru viziunile istoricromantice, ca urmare a contactului cu realitățile social politice ale vremii. Spectacolul pus in scenă de eminentul regizor Ion Olteanu, ne-a convins, odată mai mult, că o dramaturgie eminesciană, nu accepțiunea proprie a cuvîntului, nu există. Nicilae Iorga avea dreptate să numească proiectele dramatice ale marelui poet, „comoară de mari lucruri neisprăvite“. Fragmentele care ne-au rămas, demonstrează cunoscuta forță a verbului eminescian, patosul patriotic, tensiunea lirică. Rostirea pe scenă a unor asemenea texte, atinge nu odată, tonalități shakespeariene, sporindu-ne prin abandonarea regretul, ci proiectelor sale dramatice, Eminescu a lipsit literatura noastră de cîteva piese de prim rang. Regizorul Ion Oleanu, după montarea unor răsunătoare spectacole blagiene, abordează acum moștenirea dramatică a Luceafărului, aducînd in această întreprindere majoră de cultură, o viziune îndrăzneață, un stil regizoral elevat, procedee moderne în exploatarea metaforică a simbolurilor. Absența structurii dramatice — Decebal e totuși un magistral recitativ, luind adeseori înfățișarea unui cor tragic — e suplinită prin soluții regizorale, printr-un fond sonor de impresionante efecte melodice, creație a prof. Gh. Cojocaru, și printr-o sugestivă scenografie, stilizată și simbolică (arh. T. Dinulescu) pe care am fi dorit-o mai figurativă și mai funcțională, adică mai conformă cu însăși indicațiile poetului. Un astfel de decor ar fi sporit consistența unui spectacol atit de rarefiat ca structură dramatică. Costumele (arh. M. Rortnovschi) de o cromatică tulbure, n-au contribuit decît în mică măsură la crearea atmosferei iar scutul suspendat care devine la un moment dat altar, putea lipsi cu desăvirșire. ■In aceste condiții, Cazimir Vânase ne-a oferit un Decebal, în majoritatea scenelor, convingător ; Doru Buzea un Traian crispat dar nu lipsit de forță ; Victor Nicolae, un Longinus fanfaron dar și animat de spirit justițiar ; Iulian Voiau, o dîrză căpetenie dacă ; Constantin Măru, un ostatec iasig versatil ; Despina Marcu, o rochie cam declamatorică, dar autentică in momentele de patos sublim. Restul distribuției, in limitele viziunii regizorale, utilă. Finalul spectacolului ar fi trebuit marcat prin înfrățirea dintre Longinus și căpetenia dacă pe cimpul de luptă, metaforă a genezei poporului român. Regia rusă a preferat să adauge la drama Decebal, un element din alt proiect eminescian, Dochia, un cintec cu sonorități populare. Momentul deși de bună factură, coboară tensiunea dramatică și micșorează semnificația istorică. Spectacolul cu drama Decebal, montat la Botoșani demonstrează că moștenirea dramatică a marelui nostru poet național poate și trebuie să fie valorificată de teatrele noastre. In transpunerea scenică a proiectelor eminesciene, datoria realizatorilor este aceea de a fine seamă de rigorile unor adaptări care să respecte textul și intențiile autorului, așa cum le cunoaștem din adnotările de pe manuscrise. Dar mai ales aceștia nu trebuie să uite că li se cere să dea viață scenică unor „comori de mari lucruri neisprăvite“ ,rămase de la cel care și-a trudit cu îndărătnicie și cu genială răbdare poeziile, trecindu-le prin zeci de variante, pînă la obținerea unei forme definitive. Iată pentru ce socotim că in cadrul teatrului eminescian se cer soluții regizorale inedite, de altă factură decit in cazul unor piese obișnuite. Soluții care să nu însemneze colaborări cu Eminescu. Ceea ce n-a putut termina marele poet, n-o mai poate face de-acum nimeni. Dar ceea ce ne-a lăsat și atut cit na-a lăsat, poate fi pus în lumina rampei, prin eforturile de înțelegere și pătrundere in spiritul eminescian, singurul autorizat să patroneze orice aranjamente dramatice cu textele sale. Teatrul botoșănean cu Bogdan Dragoș și Mira — anul trecut — și acum cu Decebal, toate trei în regia dn Ion Oleanu, demonstrează că această temerară lucrare e cu putință. Lucian VALEA __________________________ Un remarcabil fapt de cultură se petrece în ultimii ani la Botoșani. Teatrul botoșănean întreprinde o temerară acțiune de punere în scenă a dramaturgiei lui Eminescu. Anul trecut, „Bogdan Dragoș“ și „Mira“ ; anul acesta, „Decebal“, în anii viitori, avem siguranță deplină, vom viziona noi spectacole de dramaturgie eminesciană, în țară există un singur teatru cu numele Eminescu. Iată o constatare atît de simplă și tulburătoare! Și ce loc mai potrivit decît scena botoșăneană, existîndă sub lumina tutelară a marelui Eminescu, ar putea adăposti genialele sale încercări dramatice? Se pare că C. Dinischiotu, directorul instituției botoșănene purtînd numele lui Eminescu, a meditat adine cînd a pornit la reconsiderarea teatrului eminescian, sprijinit cu devotament de maestrul Ion Oleanu și de întreaga trupă. Ne bucură că această acțiune temerară nu are respirația scurtă a unui act unic, nerepetat. Teatrul botoșănean își extinde în timp eforturile sale culturale, asigurîndu-ne că și în anii viitori repertoriul său îl va pune pe Eminescu în fruntea listei de autori dramatici. După cum în repertoriu va mai fi inclus un alt dramaturg botoșănean, pe numele său de in comparabil istoric, Nicolae Iorga. Ce au cuprins Zilele de teatru Eminescu ? Desigur, marele punct de interes al zilelor l-a constituit premiera absolută „Decebal", în regia artistului emerit Ion Olteanu, care se apropie neîncetat și neobosit de teatrul eminescian, descoperindu-i noi valori, care-l situează pe o culme neatinsă în literatura română. După cum se confesa unor oameni de cultură, domnia sa vede în teatrul eminescian o redimensionare a istoriei în concordanță cu viziunea partidului nostru asupra istoriei, o viziune coborînd în ființa cea mai adîncă a națiunii noastre și a zbuciumatului ei mers prin timp. La Eminescu a găsit regizorul marele și adevăratul patriotism , nu cel declarativ, cel declamat în fraze sunătoare, ci patriotismul integrat organic în faptele conștiința personajelor istorisice. Gîndind grav asupra teatrului lui Eminescu în comparație cu teatrul altor autori români a pornit maestrul Ion Olteanu la transpunerea lui scenică- Avînd convingerea marilor frumuseți de limbă și simțire existente în acest teatru, dar și a realelor sale virtuți dramatice, asupra urmărilor sale de educație în multe sensuri, a stăruit regizorul să redea teatrul eminescian. publicului Este un act de cultură considerat de toți oaspeții prezenți la Zilele de teatru Eminescu, prestigioși critici dramatici, la dimensiunea unei sărbători naționale și nu la dimensiunea incompletă a unei simple inițiative locale consumate ca atare. Alte spectacole : teatrul din Bîrlad a prezentat un spectacol document „Eminescu la Viena"; teatrul de păpuși „Vasilache“; o dramatizare după „Călin Nebunul“. Actrița Adriana Popovici a susținut un strălucitor recital de poezie eminesciană. „Gînd de aur“ a fost titlul unui alt recital susținut de actorii botoșănenii. „Zilele de teatru Eminescu“ s-au încheiat cu o dezbatere interesantă asupra dramaturgiei eminesciene. Conlocutorii s-au întîlnit pe planul aceleiași idei : dramaturgia eminesciană, cu „nedesăvîrșirea ei genială“, cum frumos spunea cineva, este de o actualitate perpetuă. Dorin BCTU ZILELE DE TEATRU EMINESCU I c CLOPOTUL nr. 4231/1976 ^