Clopotul, 1980 (Anul 36, nr. 4437-4488)
1980-01-11 / nr. 4438
La Bucecea. Clubul muncitoresc — centru de cultură și educație La Bucecea, funcționează de mai mulți ani un club muncitoresc, dotat cu o bună bază materială. Clubul se află așezat în centrul localității, dar avem motive să afirmăm că se află mai cu seamă în centrul interesului cîtorva sute de membri ai celor șase sindicate pe care le deservește clubul, în fiecare zi, mai ales acum iarna, ușile clubului sunt deschise pentru cei doritori să participe la acțiuni culturalartistice, să-și petreacă în mod plăcut și folositor timpul liber. Zilele acestea, am văzut mulți cetățeni participând la activitățile unor cercuri sau în formații artistice, consultînd bibliografia expusă la punctul de documentare, fie, pur și simplu, jucînd o partidă de șah după orele de muncă. Să prezentăm cîteva din modalitățile prin care clubul muncitoresc îi angajează pe oamenii din localitate în activitățile sale. Vom reține mai întîi faptul că în cadrul clubului sînt organizate cîteva cercuri aplicative interesante. Dintre ele, două le considerăm mai importante și cu o încărcătură cultural - educativă mai mare. Primul este cercul de creație al inginerilor și tehnicienilor, condus de inginerii Adrian Steinbach și Vasile Hanganu. Fac parte din el cadrele tehnice de la I.I.S.Z., SMA, RESCIP și celelalte unități economice din comună. Membrii cercului își propun, printr-un plan de activitate, găsirea unor soluții tehnice optime în producție și, în același timp, realizează o acțiune de informare reciprocă asupra noutăților tehnico - științifice din domeniile lor de activitate. Al doilea cerc demn de interes îl constituie cineclubul, ai cărui membri au acumulat deja o bună experiență. Anul acesta, cinefilii din Bucecea își propun să participe mai activ la realizarea obiectivelor social - economice șie comunei, creînd filme cum ar fi: „Stop risipei !“ (privind gospodărirea materiilor prime și a materialelor în unitățile economice și pe șantierele de construcții), „Atenție la neatenție“ (pe tema de protecție a muncii), „Omul și natura“ (consacrat luptei împotriva poluării), „Calea zahărului“ (un film despre munca de zi cu zi a lucrătorilor de la X.I.S.Z.). Evident, cineclubul are posibilități mari pentru a interveni activ în unitățile economice în scopul educării oamenilor în spiritul normelor eticii și echității socialiste, al dragostei față de muncă și pentru avutul obștesc, al luptei pentru economisirea energiei, materiilor prime și materialelor. În fine, să amintim totuși și cercul de creație literară, condus de profesoara Maria Comănescu, din care fac parte și membrii grupului de satiră și umor, un cerc care are și el posibilități serioase de intervenție în viața social - economică a comunei și în opera de educație socialistă a oamenilor. O altă modalitate de atragere a oamenilor la club este organizarea a cu mai multe formații artistice : teatru, brigadă artistică, cor, grup vocal, montaj literar, muzică ușoară. Clubul lucrează după principiul că fiecare unitate economică din comună trebuie să aibă măcar o formație artistică participantă la Festivalul național „Cîntarea României“. Pe baza acestor formații din unități, clubul asigură pregătirea unor formații model, capabile să concureze cu succes în diferite competiții. O activitate deosebită desfășoară brigada artistică a clubului, care se deplasează frecvent în locurile de muncă cele mai fierbinți ale comunei. Remarcăm atenția care se acordă tineretului muncitor. Saptămînal, joia sau sîmbăta seara, au loc la club acțiuni educative cu tineretul (expuneri, simpozioane, concursuri „cine știe cîștigă“) urmate de dans. Nu pe ultimul plan se află o serie de acțiuni politico - educative vizind dezbaterea documentelor de partid și de stat, transpunerea lor in condițiile concrete ale viață în fiecărei unități economice din comună. Dorin BACIU ■ 98.206 de vizitatori au pășit anul trecut prin muzeele din județul nostru. Lucrătorii muzeelor au organizat 97 acțiuni cu publicul, care au înregistrat un număr de 31.146 participanți . Continuă desfășurarea Festivalului filmului la sate. Iată cîteva acțiuni : la Joldești - Vorona a avut loc un recital de poezie „Un cîntec pentru satul românesc" urmat de filmul „Vis de ianuarie“ ; între 7—13 ianuarie la Santa rulează un ciclu de filme Mare care joacă Mihai Mereuță, acîntor originar din acea parte a județului ; o săptămînă a filmului pentru copii se desfășoară la Cordăreni. O „gală" pentru copii Pentru educația muzicală publicului tînăr, orchestra simafonică din Botoșani a organizat o serie de concerte educative în Botoșani, Dorohoi, Darabani și Săvenii, Suceava și Fălticeni, cu tema „Viața copiilor și pionierilor în imagini muzicale“. Pentru realizarea acestor numeroase concerte a fost invitat muzicologul și pianistul Enea Borza, conferențiar la Conservatorul „George Dima“ din Cluj-Napoca. Programul care a delectat pe micii botoșăneni a fost alcătuit din mici schițe muzicale ce ilustrează viața copilului, de la cîntecul de leagăn și primii pași, la jocuri și bucurii de-ale copiilor, pînă la munca folositoare și plăcută ce o fac pionierii, la săditul pomilor, la cules, apoi în excursie, în tabără, mersul în marș pionieresc, cu o fanfară de copii. Concertul lecție a îmbinat experiența muzicologică cu cea pianistică și cea pedagogică. Discutând cu copii, aceștia au putut să-și exprime preferința pentru o piesă sau alta, să-și dea părerea asupra reușitei a acestor mici schițe muzicale și să rețină mai multe titluri și numele mai multor compozitori de seamă Prof. George HOI,CA (Urmare in pagina frona, Știubieni, liceele Electrocontact ) și cel industrial Dorohoi.In trimestrul al II-lea, ca și în cel următor, slujitorii școlii au sarcina să-și intensifice eforturile pentru realizarea acelui salt necesar obținerii unei noi calități și în procesul instructiv - educativ, așa cum cer documentele Congresului al XII-lea al partidului, proiectele de documente ale aprobatului Congres al Educației și învățămîntului în această direcție, conducerile unităților școlare, sub îndrumarea organizațiilor de partid, fiecare educatoare, învățător, profesor, maistru - instructor trebuie să participe efectiv la activitatea de cercetare, să folosească în dezbaterea problemelor de conținut colectivele de catedră. Un obiectiv important trebuie, de asemenea, să-i constituie îmbunătățirea activității de educație materialist - științifică a preșcolarilor și școlarilor, să se analizeze temeinic și cu toată răspunderea eficiența acestei munci. Cadrele didactice să înțeleagă mai mult ca până acum că educația materialistștiințifică este o problemă a tuturor slujitorilor școlii, fiecare disciplină trebuind să participe consecvent la formarea și consolidarea adevărurilor Exigențele celui de-al doilea trimestru despre lume și viață. în acest scop se recomandă antrenarea mai eficientă a familiei, organizarea statornică a unor acțiuni comune școală - familie. Precizăm acestea , pentru că mai sunt cadre didactice care nu cunosc încă Legea Educației și învățămintului, Ordinul M.E.I. 1085/1976, de aplicarea cărora depinde întărirea ordinii și disciplinei în școală. Aceste documente trebuie nu numai studiate dar astfel, nicit să devină și înțelese norme de viață, de conduită pentru toți elevii. Se cere, totodată, cu mai multă acuitate realizarea în trimestrul al II-lea a unui învățămînt teoretic temeinic, legat de pregătirea practică productivă, de cercetare științifică și tehnologică, utilizîndu-se mai eficient laboratoarele și atelierele din școli și licee. Consiliile pedagogice, sub conducerea organizațiilor de partid, să analizeze situația la învățătură din trimestrul școlar precedent, să adopte măsuri corespunzătoare pentru ca neajunsurile manifestate în procesul instructiv - educativ să fie înlăturate. Să se aibă în vedere, de asemenea, activitatea de orientare școlară și profesională a elevilor, în îndeplinirii sarcinilor mari scopul pe care cadrele didactice le au de a pregăti forța de muncă necesară noilor obiective economice și celorlalte sectoare din județ, în felul acesta vom putea afirma că ne-am adus contribuția la îndeplinirea obiectivelor care stau în fața școlii. 6 EMINESCU Nume dus pe ape departe Și atît de aproape între cuvinte Rădăcină de stea care desparte Trupul de sufletul vorbei ce minte. Trecere lungă prin inima noastră Trecere sfîntă ca vorba dinții Zeu al durerii zicerii noastre Cu lumina țării rămîi. Cu lumina de limbă curată Vamă a numelui tău de zăpadă Limba română veșnica mamă Tu, veșnic prunc și veșnică pradă. Val. GUERLIUC 130 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu Mihai Eminescu a cunoscut de tînăr, printr-o experiență directă, nemijlocită, poporul român, felul de trai, firea și cultura lui populară. în „Geniu pustiu“ scria t „răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului". Unele din aceste aspecte le-a adîncit la studii în străinătate (Viena și Berlin), exprimând apoi judecăți de valoare valabile și astăzi despre poporul nostru și specificul său național. El scria despre,ființa noastră etnică, despre cultura materială și spirituală, despre particularitățile, îndeletnicirile și specificul național românesc. Descriind înfățișarea fizică și psihică a poporului român, poetul îl caracterizează cu o siguranță rar întîlnită. Dintre trăsăturile fundamentale ale poporului nostru, el menționează bunătatea, blîndețea și omenia : „Iubesc acest popor — scrie el — bun, blind, omenos...“. Etica lui e un reflex al felului de trai : „Calitățile morale ale unui popor atîrnă — abstrăgînd de climă și de rasă — de la starea economică. Blîndețea caracteristică a poporului românesc dovedește că în trecut el a trăit economicește mulțămit, c-au avut ce-i trebuia“Poporul nostru, cu trecutul lui istoric, în care și-a modelat firea, e același pe întreg teritoriul pe care-1 locuiește : „Un popor este o unitate psihologică dată, un subiect cu o conștiință de sine unitară, ar test de împărțit ar fi din punct de vedere statal. Această conștiință de sine își are conținutul său spiritual : limba, literatura, obiceiurile, religia. Această unitate are drept premisă o uniformitate a indivizilor care constituie poporul și întocmai așa este și la cel român. Poate niciun popor care numără douăsprezece milioane nu are părțile sale atît de puțin diferite ca cel român. Limba sa este poate singura care aproape că nu cunoaște dialecte, obiceiurile populare sunt în general aceleași...“ Poporul român e un „popor cinstit, inimos, capabil de adevăr și patriotism". Și „poetul insistă în continuare asupra particularităților psihice ale românilor, scriind despre „calitățile unuia din cele mai inteligente și din cele mai drepte popoare, poporul romănesc“, că „are o inteligență caldă și deschisă adevărului“ , onest în ce privește cugetarea și înclinările sale, dotat cu spirit de dreptate, deștept și curat la suflet. „Românul — afirmă poetul — e de soiul lui înzestrat cu mult bun simț, el are cumințenia popoarelor care au suferit multe, cumințenia omului pățit". Eminescui mai reține, ca trăsătură distinctă, fr anchețea, remarcînd spiritul loial, deschis al românului. Cînd zicem român, fantasma psihologică care trece pe dinaintea ochilor noștri în acest moment, e un om al cărui semn distinctiv e adevărul“. Poetul scrie cu mîndrie : „De cînd este suflet de român pe fața pămîntului, românul a fost mîndru de a fi român și chiar atunci cînd lumea îl privea cu dispreț, el își cînta doina și, în conștiința puterilor pe care le purta în sine, privea mîndru împrejurul său“. Cultivind mîndria națională și admirînd valorile poporului nostru, Eminescu mai remarcă și alte trăsături specifice : limbă spornică și plină de figuri, simțămintul adinc pentru frumusețile naturii, originalitate și feciorească putere, formate print-o muncă plăcută. _Mihai Eminescu a reținut trăsăturile definitorii, autentice ale poporului român : patriotismul său adinc, dragostea pentru trecutul național, atașament pentru pitorescul naturii și al obiceiurilor, gustul și simțul artistic. Toate la un loc au făurit ființa națională a poporului nostru, cu originalitatea și specificul său. Grațiați JUCAN Eminescu și minăria de a fi român Aniversare Cu zece ani în Urmă, cînd lua ființă,Cenaclul literar județean „Mihai Eminescu“, la Botoșani, obiectivele ce și le propuneau foarte tinerii, tinerii și mai vîrstnicii lui membri de atunci, erau ambițioase , să descopere și să impună scriitori autentici, care să se afirme, publicistic și editorial, pe plan național. în acest sens s-a creat un climat de efervescență și de dezbateri creatoare, urmărindu-se promovarea valorilor și descurajarea diletantismului și scribomaniei. Ferestrele cenaclului au stat, mereu, larg deschise, spre toate modalitățile artistice, prin care, un tînăr, aflat la început de drum, să-și poată exprima idealurile și opțiunile estetice. Rezultatele obținute în cele două ediții ale Festivalului național „Cîntarea României“, cît și la prestigioasele concursuri republicane de poezie, demonstrează că orientarea noastră a fost stimulatoare. Combaterii diletantismului, i-am adăugat lupta împotriva profesionalizării pripite. Imaginea tînărului care fuge de acasă și de la locul de muncă, după ce a publicat cîteva poezioare în ziarul local sau la poșta redacției dintr-o revistă bucureșteană, n-a tulburat niciodată seriozitatea atmosferei din cenaclul nostru. Tocmai de aceea am putut fi necruțători cu incultura, improvizația, superficialitatea, agramatismul. Stînd sub semnul Luceafărului — conștiința Lui și simțul Său de răspundere, în fața istoriei, ne-au fost stele tutelare. La 15 ianuarie 1980, cu prilejul aniversării celor 130 de ani de la nașterea Lui, cenaclul care-i poartă numele va sărbători un deceniu de existență. Toate cîte se vor dovedi, a fi fost bine făcute, i le închinăm Lui, drept omagiu și, în același timp, le dăruim limbii românești, cea mai sfîntă parte din alcătuirea noastră. Lucian VALEA ■Е Manifestari omagiale . La muzeul județean va fi deschisă o expoziție „Eminescu în arta plastică“, ce va cuprinde lucrări de artă plastică dedicate lui Eminescu, existente în fondul muzeului. în ziua de 15 ianuarie, orele 10, în sala muzeului va avea loc o sesiune de referate și comunicări, organizata de comitetul județean de cultură și educație socialistă. Tema : „Viziunea Daciei în opera lui Eminescu“. în aceeași zi, la orele 14, la școala din Ipotești se va desfășura un simpozion „Eminescu și Ipoteștii“. Va urma un concert coral susținut de corul liceului pedagogic, dirijat de profesorul Gheorghe Cojocaru. în ziua de 16 ianuarie, membrii cenaclului literar județean „Mihai Eminescu“, care a împlinit zece ani de activitate, vor susține un recital de poezie. < Biblioteca județeană participă la aceste manifestări omagiale cu o expoziție de carte cuprinzînd ediții din opera lui Eminescu, precum și cărți despre Eminescu. 0 mare numindu-se Eminescu (Urmare din pagina I) o vitalitate și gîndire geniale, întruchipând astfel, așa cum afirmă un distins filozof și scriitor, imaginea „omului deplin al culturii românești“. Există deci indubitabil o mare numindu-se Eminescu, netrecută-n atlasele școlare,dar mînîndu-și talazurile sale melodice, sincere și sublime spre țărmurile a zeci de mii de biblioteci, spre porturile limbilor pămîntului, spre fiordurile miliardelor de inimi de azi și din viitor. Se-aud zbuciumul valurilor și mătasea griului și ierburile Bărăganului, mireasma ozonată a codrilor Ipoteștiului și Bucovinei, cîntecul strugurilor Cotnarilor și Tîrnavelor, buciumul munților Apuseni și domolul taragot bănățean. Trăiesc în undele senine ale mării lui Eminescu ondulația plaiului românesc (după exim remarcase L. Blaga), farmecul aproape fantastic al dealurilor și cîmpurilor Moldovei (care-l determinau pe Ion Pilat, intr-o poezie — „Seară la Miorcani“ — să-și imagineze întinderea satului natal ca pe o autentică priveliște marină), iradiază , din adîncurile ei pulsația unui popor, întemeiat și unit de peste două mii de arii, încrezător în destinul său demn și neîntinat Trebuie să-l rezărim pe Eminescu lângă țărmul operei sale, lângă marea lui nesecată, a cărei culoare nu e nici albă, nici albastră, nici neagră, nici șie, nici egeică ; e o mare rocu valuri tricolore, cu infiniți atomi tricolori năzuind și regenerînd pacea, fericirea, prietenia și necontenita perfecțiune. CLOPOTUL nr. 4438/1980