Clopotul, 1985 (Anul 41, nr. 4699-4750)
1985-06-14 / nr. 4722
(Urmare din pagina F) Astăzi vor începe Zilele Mihai Eminescu, manifestare cultural-artistică complexă, aflată la cea de-a XIII-a ediție. Deschiderea festivă va avea loc la orele 18, în sala Teatrului „Mihai Eminescu“. Actorii teatrului și membrii orchestrei simfonice botoșănene vor prezenta spectacolul „La steaua...“. Mîine, programul manifestării va cuprinde următoarele acțiuni : la orele 9,00 întîlnire pe tema „Creația literară în perspectiva documentelor Congresului al XIII- al P.C.R. Rolul cenaclurilor Uniunii Scriitorilor în promovarea creației originale“. Și-au anunțat participarea și membrii cenaclurilor din Suceava, Focșani și Arad, alături de scriitorii botoșăneni (la Biblioteca județeană). Urmează șezători literare la întreprinderile Electrocontact, Melana și de confecții Botoșani ; la orele 10, va fi susținut un reci- Aai se deschid care vor lua parte elevii claselor a XII-a, scriitori și laureați ai concursului de creație „Porni Luceafărul...“ ; după masă, vor fi vizitate obiective economice din comuna Trușești și nodul hidrotehnic Stînca-Costești ; la Casa științei și tehnicii pentru tineret, la orele 17 va avea loc concursul de interpretare a poeziei eminesciene. Duminică, 16 iunie la ora 10, va avea loc festivitatea de premiere a laureaților concursului de creație „Porni Luceafărul...“ și decernarea premiului pentru critică literară „Mihai Eminescu“ ; la 10,30 va fi vernisată expoziția „Eminescu în arta plastică“, închiderea „Zilelor Eminescu“ va avea loc la Muzeul memorial din Ipotești cu șezătoarea literară „Dor de Eminescu“. La manifestări vor participa reputați scriitori din București și Iași. ZILELE MIHAI EMINESCU ,A patriei cintineretului, la tal de versuri știre“, la Casa Ne-am făcut nu numai meserie, dar o plăcere din a o cerceta fondul documentar al muzeului din Ipotești cu intenția de a scoate un volum ca e să pună la îndemîna cercetătorului, dar și a marelui public, întreaga corespondență eminesciană. Cum însă aceasta implică trecerea fiecărei file în parte (tipărită sau în manuscris), găsim spre surprinderea noastră lucruri ignorate de istoria literară sau, în orice caz, nu prea cunoscute. Am notat cîteva din ele în dorința sinceră de a incita și pe alții la elucidarea unora — pe de o parte — iar pe de altă de a lumina pînă și cele mai mici ascunzișuri ale vastei opere eminesciene, promițind ferm împărtășirea lor publică, așa cum e cinstit, împăcînd conștiința unei datorii împlinite și poate prea mult amînate. Așa în nr. 9 al revistei „Neamul Românesc“ din septembrie 1909 citim printre altele niște „Amintiri despre Eminescu“ scrise de un anume Aug. B. Sînceleanu care afirmă negru Benescu, înainte alb că „...Emide a colabora la „Familia“ publicase mai multe poezii în „Aurora", foaie beletristică ce apărea în Oradea Mare supt direcția lui Iustin Popfin“ (p. 686). Cum debutul îl cunoaște toată lumea în legătură cu botezul ce-l primește tînărul poet de la Iosif Vulcan, ar fi interesant să descoperim în foaia mai sus amintită germenii genialității eminesciene. Și pentru că informația pare a fi credibilă,autorul continuă cu „Pe vremea aceea eram prin clasa a V-a la liceul din Blaj și eram abonat la „Aurora“ (...) ce-mi amintesc foarte bine este că ele (poeziile n.n.) mă fascinau și că admiram cu deosebire limba. De altfel el era admirat de toată lumea, — vorbesc de elevi — din Blaj, și aceasta cu atît mai mult că se spunea că poetul acela e un băiat tînăr“ (p. 868). Credibilă deci și prin ceea ce spune Călinescu în celebra sa monografie : „...Eminescu plecă prin tîrg, abătîndu-se pe la seminar și gimnaziu (...) Printre școlari se risipi iute zvonul respectuos că venise un student de la Cernăuți care citise întreaga bibliotecă gimnazială și publica poezii in „Familia“. In imensa piață din fața gimnaziului „studențimea“ forfotea : „E aici Eminescu — șopteau — e aici Eminescu !“. (Va urma). Valentin COȘEREANU muzeograf — Ipotești La Eminescu (I) Despre ultimele luni de viață ale bolnavului Eminescu s-a scris mult dar mai ales s-au spus multe, speculîndu-se un senzațional dubios și ieftin. Dintre toate rătăcirile din acele zile impresionantă e pasiunea lui de a așterne pe coli mari de hîrtie „sîrguincios ecuații și formule“ și de a-și „însemna numele autorilor cărora le datora ceva“ — Schopenhauer, Kant, Laplace, Pythagora, Goethe, Tyndall, Robert Mayer, Hartmann. Pînă și in confuziile lui amare, asocierile pe care le face nu sînt lipsite de spirit: „Ia uite-te cum seamănă Pasteur cu Maiorescu! Și tu semeni cu Kant! Bietul Kant ! Mare om ! Am învățat la el, la Heidelberg... Te rog să-mi aduci volumele lui... Eu seamăn cu Schiller și cu Faust, al lui Goethe. Am să mă sinucid... Așa a făcut și Hamlet !... Mare om e Shakespeare ! Ce tragedian! Dar Kant! Unde mai găsești un Kant! A murit la 1885 !“ Amestec de luciditate și rătăcire, monologul eminescian e încă o dovadă că nici în clipele surpării acestei minți geniale, marea lui intelectualitate nu poate fi înlăturată total. Nebunia lui se alimentează din acest uriaș rezervoriu care l-a situat printre oamenii cu cea mai înaltă cultură din epocă. I-a fost dat lui Maiorescu să ne lase cîteva texte, foarte informate, despre înmormîntarea poetului. In însemnările zilnice : „Eminescu în coșciug deschis, desfigurat de nu se mai cunoștea, numai sprîncenele negre îl aminteau“. Erau de față în biserica Lascăr Catargiu — pe atunci prim-ministru — Mihail Kogălniceanu, Th. Rosetti, N. Mandrea, Maiorescu. întoarcere Aprindeți luminile-n geamuri copii Ca la un interzis și furat pom de iarnă, Se-ntoarce purtînd in priviri poezii, Se-oprește părînd că la dînsul vă cheamă, Se-ntoarce poetul acasă, trecînd dinsppre floarea salcîmilor înspre floarea de tei, Aprindeți luminile, rogu-vă blind, Nu fie stingheri pașii săi. Ciudați sînt părinții ce-și întorc înspre tei Cu sacoșe în mîini pe sărmanii lor fii, Ei nu știu și nu simt cu li s pașii de grei Cind in loc de parfumuri rup din crengi poezii, Terapii milenare folosim fără griji, Prea bolnavi am ajuns și nu știm ce ne doare, Ceai deltei, ceai de tei sînt Mihai ochii tăi Și din aburul lui dorul nostru tresare. Bun venit pe acasă, bună ziua Mihai, Te așteaptă copiii luminați in fereastră, Să-ți privească trăsura lunecînd printre cai, Să-ți sărute privirea stingherită și albastră. In orașul din care ai plecat printre plopi Fără soț, fără margini, fără umbră întoarsă. Dorul verii pîndește pe la colțuri un ochi Să-l întoarcă, cînd ziua înspre noapte se varsă. Ozolin DUȘA O nouă inițiativă de puternică rezonanță în munca politico-educativă și cultural-artistică de masă „IPOTEȘTI -istorie și viitor“ La 15 iunie 1616 a fost atestată documentar existența satului Ipotești. S-au scurs de atunci peste 300 de ani de istorie românească plină de zbucium eroic, dar și de împliniri revoluționare. Și, neîndoios lucru, Ipoteștii și locuitorii săi au luat parte la această istorie, făurind-o împreună cu întregul popor. O inițiativă binevenită se materializează acum : sărbătorirea atestării documentare a localităților botoșănene, prilej de ample activități politico-educative și cultural-artistice. Seria acestor sărbători începe la Ipotești. Intre 12—16 iunie, aici se desfășoară simpozioane (Comuna Mihai Eminescu în Epoca Ceaușescu, 20 de ani de la Congresul al IX- lea al P.C.R. — 20 de trepte pe verticala istoriei), tutici, expoziții de carte, consfăgare de filme. Menționăm tradiționalul concurs „Porni Luceafărul...“ al elevilor din comună, care cuprinde expoziția de desene „Eminescu în inima copiilor“, un recital de poezie al micilor creatori ș.a. Nu este deloc motiv de uimire vechimea acestui sat. Ba ni se pare ceva firesc știind că în curtea Casei memoriale a fost descoperită o așezare carpică din sec. III e.n. mai încolo, la cîțiva pași, iar la Stîncești, sînt urme ale unor străvechi cetăți care atestă fără putință de tăgadă continuitatea de locuire pe aceste minunate plaiuri. Se știu multe despre Ipotești. Și toate aceste date de istorie sunt auzite de existenta aici a ființei și amintirii celui mai mare poet român, în secolele trecute, nu trăiau țăranii Ipoteșteni o viață prea îmbelșugată. Nici carte prea multă nu învățau. Aspra nedreptate socială, pe care a înțeles-o și poetul atît de dureros, i-a ținut pe țărani în marginile vieții civilizate și prospere. Situația a încetat în anii construcției socialiste. Astăzi, Ipoteștii, devenit centru de comună, apare ca un sat frumos, esențial înnoit, cu semne evidente de bunăstare. In ultimii douăzeci de ani, o șosea asfaltată leagă satul de țară. S-au construit o școală de zece clase, două blocuri, un magazin, un sediu politico-administrativ. Muzeul a fost refăcut redîndu-i-se forma inițială a Casei Eminovici. Oameni harnici, Ipoteștenii muncesc fără răgaz pentru ridicarea satului și a lor. La Ipotești, istoria străveche se împlinește, pe an ce trece, cu istoria prezentului luminos, o istorie pentru viitor. Dorin BACIU MORTUR EST Intr-o scrisoare către Emilia : „In biserica Sf. Gheorghe- Nou coșciugul deschis al lui Eminescu era încins cu crengi de tei, in amintirea poeziilor lui parfumate cu flori de tei. Am rupt o frunză de la coșciug și pentru tine“. Il însoțesc pînă la Bellu „cu capetele goale“ Rosetti, Mandrea, Laurian, Mihăilescu, Maiorescu „și vreo 600 de școlari și studenți (admirabilul cor vocal de la Mitropolie era singura pompă)“. Maiorescu scrie că era „vremea acoperită, liniștită, nn vînt, nn sgomot, cîteva picături de ploaie, vreo 5 minute, apoi iar bine“, în însemnări notate „Liniștit și frumos. Nimeni din familie“. Nici Maiorescu, nici presa, în general bine informată, nu o amintesc pe Veronica. Și totuși nu putem crede că nu va fi fost de față măcar într-un tîrziu de noapte, ca să îngenunche „lingă sicriul celui dus pentru totdeauna“, cum se exprimă D. Murărașu. Obișnuit cu rigorile exactității Maiorescu notează : „Ieri, sîmbătă în 17/29 iunie 1889, pe la 5,30 după prînz serviciu funebru“ ; „cortegiul a pornit din biserică pe la 6 ore, a sosit la cimitir la 7,15“. înmormîntare ciudată : „Pe coșciug vreo 6 coroane enorme“ — între ele una de la Academia română. Academie care nu-l primise printre nemuritori îi trimitea acum coroană de flori. „Pe drum, în dreptul Universității“ se ținu o cuvîntarea îndurerată și banală — pentru cel pe care Maiorescu îl vruse profesor universitar de filosofie și care nu izbutise să fie și să rămînă nimic altceva decit poet, adică fără de moarte. Lucian VALEA • Participînd la Festivalul rapsozilor de la Năruja (județul Vrancea), Petronela Rusu de la „Electrocontact“ Botoșani a obținut „Premiul tinereții“ iar Alexandru Gtavriliuc (fluier) din Hlipiceni, premiul I Lui Mihai Eminescu și-ai plecat flori, lăsînd iarba lăcrimind, codrul fremătind, și marea vuind... și-ai plecat spre seară, la apus de soare... Ci, luminezi departe, In eternitate. Mihai N. LAU R „DE PE LA NOI“. In organizarea Consiliului comunal al Organizației Pionierilor, duminică s-a desfășurat la Tudora cea de-a doua ediție a Festivalului pionieresc de folclor „De pe la noi“. După vizitarea unei expoziții de artă populară și parada portului popular, pe estrada amenajată în parcul comunal au evoluat, într-un spectacol de aproape 3 ore, peste 500 de interpreți și formații folclorice din comunele Avrămeni, Corni, Durnești, Mihai Eminescu, Flămînzi, Frumușica, Suharău, Vorniceni, Tudora și orașul Dorohoi. (De la Al. D. Bunduianu). nu prea dulce ai venit Mihai și-ai plecat în legănat de grai zori cel înalt de vară, și de-atunci, atunci nu mai mergi prin lunci, veșnic călător mistuit de dor, pe sub teii-n floare, WJmWWWIIWN1W^WWW WmWWWIWtfWl<#WWW WlWWU W W W W W W W W W W W WAW W WWW • In organizarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste, a Bibliotecii Centrale de Stat și a Bibliotecii județene „Mihai Eminescu“ Botoșani a avut loc, vineri 7 iunie, consfătuirea pe tema „Activitatea de informare bibliografică și documentară desfășurată de biblioteci în sprijinul producției, în lumina documentelor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Român". Au fost prezenți tovarășii Constantin Gheorghe, director în Consiliul Culturii și Educației Socialiste și Gheorghe Anghel, directorul Institutului Național de Informare și Documentare. Au participat cu referate și intervenții reprezentanți ai Bibliotecii Centrale de Stat precum și directorii și bibliografii bibliotecilor județene din Bacău, Brăila, Buzău, Galați, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui și Vrancea. Cu acest prilej au fost vizitate expozițiile „Personalități botoșănene ale științelor naturii și tehnicii" și „Materiale de informare și documentare elaborate de bibliotecile județene". De asemenea, la întreprinderea Electrocontact a avut loc schimbul de experiență: „Publicații și servicii de informare și documentare tehnico-științifică în sprijinul stimulării creativității" la care au luat parte documentariști de la I.N.I.D. și din întreprinderile industriale ale municipiului Botoșani. (De la Mircea Oprea). •CLOPOTUL nr. 4722/1985