Clopotul, 1987 (Anul 43, nr. 4803-4854)
1987-04-03 / nr. 4816
La Botoșani, in curînd Al IV-lea simpozion național de numismatică în perioada 15-17 mai a.c. se va desfășura, la Botoșani, al IV-lea Simpozion Național de Numismatică, organizat în cadrul manifestărilor științifice ale Festivalului național „Căntarea României*1. La simpozion vor fi prezentate comunicări și referate științifice pe teme ale descoperirilor monetare pe teritoriul patriei, ale personalităților, evenimentelor consemnate în numismatică, sigilografie, heraldică, insignografie, etc. Cei ce doresc a participa la simpozion cu astfel de lucrări se pot adresa secției Botoșani a Societății Numismatice Române, str. I.C. Frimu nr. 61, bloc C4, ap. 7. MEMORIA DOCUMENTELOR • MEMORIA DOCUMENTELOR • MEMORIA DOCUMENTELOR Un simbol In lupta românilor pentru neatîrnare se La 12 aprilie împlinesc 530 de ani de cînd Ștefan cel Mare — acel „împărat senin al românimii“, cum o numea savantul Nicolae Iorga — a urcat în tronul strămoșilor săi Mușatini. Această aniversare se constituie într-un prilej pentru întreg neamul românesc de a evoca și cinsti memoria celui care vreme de o jumătate de veac (1457-1504) a stat neadormit cu sabia în mînă pentru a apăra „poarta tuturor creștinilor“ — cum el însuși numea Moldova — împotriva cotropitorilor străini. Primăvara anului 1457. Un tînăr blond, în fruntea unei armate muntene, pusă la dispoziție de vărul său, domnul Vlad Țepeș, intra în sudul Moldovei și se îndrepta spre Suceava pentru a-l înlătura din tron pe ucigașul tatălui său, Petru Aron. După ce și-a mărit oastea cu mulți moldoveni din partea de sud a țării, acest cocon domnesc a reușit să-l înfrîngă pe uzurpatorul Petru Aron în lupta de la Doljești (12 aprilie 1457). Apoi, „la locul ce să cheamă Direptatea“ — după cum citim în letopisețul lui Grigore Ureche — întreaga țară l-a ales cu mare entuziasm domn și voievod. Ștefan cel Mare a iubit pacea și buna înțelegere cu toți vecinii. Și dacă a purtat numeroase războaie, nu trebuie să se uite un mare adevăr și anume că acestea au fost războaie de apărare, războaie ce i-au fost impuse de vecinii ce voiau să stăpînească Moldova. Principala lui preocupare a fost dezvoltarea țării din punct de vedere economic și cultural. In a doua jumătate a secolului al XV-lea negustori din multe țări europene vizitau înfloritoarele orașe ale Moldovei pentru a cumpăra mărfuri indigene sau pentru a le vinde pe cele aduse cu ei. Prin grija lui Vodă, în Moldova au fost zidite frumoase ctitorii, care erau și importante centre de cultură. (Va urma). Prof. dr. loan MURARIU 530 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a lui Ștefan cel Mare CIVICA Fîntinăle tn peisajul rural, ca și în cel urban, prezența fîntinilor constituie o permanență; acestea și-au dovedit pe deplin utilitatea. Sunt fîntîni renumite, a căror apă a trecut examenul exigent al igienei, fiind căutată și consumată de mii de oameni. Multe sunt surse de apă menite să compenseze deficitele de moment, în cazul unor avarii din rețelele urbane alte fîntîni, ori aceleași pe timp de îngheț sau secetă e au constituit rezervele de apă pentru mii de animale , la &orbănești, de pildă, în plină iarnă, trei fîntîni au furnizat «Unic fermei de bovine 14—15 m.c. de apă! Cu ani in urmă am lăudat inițiativa gospodarilor din municipiu în legătură cu amenajarea unor fintini. Au rămas ca surse spre care se îndreaptă mulți citadini, nu numai cînd robinetul nu oferă prețiosul lichid, fîntînile din Bd. Mihai Eminescu nr. 67, cele din str. Dobrogeanu Gherea și Octav Băncilă și multe altele — inscripționate și numerotate. Din păcate insă (și o spunem gindindu-ne la munca investită și la ceea ce înseamnă o fîntînă atunci cînd e nevoie de apă), unele din aceste sigure rezerve de apă au ajuns ia paragină. Nu am făcut un inventar in acest sens, dar vom aminti cîteva cazuri pentru a ilustra neglijența, lipsa spiritului gospodăresc , pe str. I. C. Frimu, lingă blocul turn, in asociația de locatari nr. 13, Ungă blocul B 3, pe str. Bucovina și chiar cea din str. Cuza Vodă, a cărei fotografie a fost publicată in coloanele ziarului, ca exemplu de amenajare, cu ani în urmă. *. Ion DINESCU Lăutarii di) Cei mai vestiți lăutari ai secolului trecut prin părțile noastre au fost Paraschivii. Paraschiv Țuțuianu s-a stabilit în Botoșani, venind din Basarabia, după 1812, unde și-a întemeiat familia din care făceau parte cei trei fii ai săi : Nastasă (muscalagiu), Petrache și Ioan (vioriști). Primul a avut șapte băieți care s-au dovedit demni urmași, cîntînd la diferite instrumente : Ilie, Naum, Grigorie, Neculai, Costică, Ghiță și Vasile. Cel mai dotat dintre toți a fost Neculai, care a pus bazele unui taraf cu care a dus faima cîntecului botoșănean la Petersburg, Moscova, Kiev, Paris, Tunis, Monte Carlo, Milano, Palermo, Amsterdam și chiar Anglia. In familia Filip, existau în secolul trecut cinci lăutari : Iancu, Gheorghe, Dumitru, Zamfirache și Vasile. Cel mai valoros a fost primul, care avind o pregătire muzicală superioară, avea în jurul anului 1887, una din cele mai bune orchestre din oraș. Cu un repertoriu bogat și variat, vioristul și compozitorul Iancu Filip, era prezent în grădinile de vară, în cafenele și la petrecerile de familie mai simandicoase. Incepînd din primele decenii ale secolului nostru, lăutarii botoșăneni s-au emancipat, vechii muscalagii, cobzari și catargii dispărînd costumația lor. Mai odată cu elevați, noii muzicanți (denumirea de lăutar fiind puțin folosită) au îmbrățișat alte instrumente (pianul, flautul, pistonul, saxofonul, acordeonul, chitara), unii purtînd smoching și papion. Prezența acestora în manifestările culturale de masă, de altădată, s-a redus simțitor, rolul lor reducîndu-se, printre altele, și la asigurarea fondului muzical în timpul rulării filmului mut (1909-1930). In perioada interbelică, își mai duceau existența în Botoșani, mulți urmași ai lăutarilor din secolul trecut, aparținînd familiilor Buiuc, Filip, Sebastian etc. înv. Ștefan CIUBOTARU Sulița Í. Corbul (corvus corax L) Monumente ale naturii A fost declarat monument al naturii din cauza reducerii îngrijorătoare a numărului acestei specii, față de răspîndirea sa din trecut. Corbul este cel mai puternic și cel mai mare ca talie dintre corvide. Are penajul rar, de un negru lucios, cu reflexe violete, vinete și verzi. Ciocul este de asemenea negru, încovoiat și cu „dinți“ la vîrf. Mișcările părsării sunt un exemplu de forță și agilitate. Zborul său rapid și chiar frumos, amintește mai mult de cel al păsărilor de pradă, decît al celorlalte ciori. Prezența lui într-un anumit loc poate fi descoperită mai curînd după croncănitul specific pe care-l emite masculul mai ales în perioada împerecherii. Se hrănește cu produse vegetale și animale atacînd păsări și mamifere de talie mică dar consumă în mare măsură cadavre. Corbul prezintă curiozitatea că depune ouăle în plină iarnă (luna februarie) de unde și expresia la noi că „e ger de crapă ouăle corbului“. In județul nostru exemplare de corb, dar In număr destul de mic, pot fi observate în pădurile mai mari din zonele Ștefănești, Dorohoi, Copălău, Bucecea ș.a. Cîteva exemplare au fost observate și In cimitirele Pacea și Eternitatea din Botoșani. Prof. Ion HUZDUP • DIN LUMEA CAPITALULUI • DIN LUMEA CAPITALULUI • Așa cum sublinia un cercetător american „săracii sînt condamnați nu numai să poarte povara sărăciei întreaga viață, ci să transmită și urmașilor mizeria și dependența lor, afundîndu-i și pe ei în aceeași cumplită stare“. Pe bună dreptate, în articolul „Inegalitatea socială determină încălcarea brutală a drepturilor unor mase largi ale cetățenilor“, publicat în ziarul de largă circulație Le Monde, se arată că există diferite moduri de a se încălca drepturile omului, inclusiv în Franța și acestea constau în condamnarea unei părți a populației (aproximativ 2 milioane în cazul acestei țări) la o stare de mizerie și sărăcie. Familii foarte sărace —se arată în articol — nu au adeseori drept adăpost decât un hangar sau un camion dezafectat, un cort sau o pivniță, ori o locuință meschină și nesănătoasă într-un cartier în prag de demolare. Bărbați și femei nu obțin un loc de muncă stabil și din cauză că adresele lor nu sunt înregistrate oficial. În Statele Unite, de pildă, adăposturile comune au devenit neîncăpătoare, iar celor ce nu mai au loc în ele nu le-a mai rămas, în condițiile acestei ierni geroase, decit să-și dezghețe trupul in jurul Dincolo de aparențe SRAf,la gurilor de ventilație prin care scapă puțin aer cald, în stațiile de metrou sau... pe unde au putut. In aceeași țară „a făgăduințelor“ peste 35 milioane de persoane trăiesc în sărăcie (numărul acestora crescînd în ultimii 4 ani cu 6 milioane), iar 15,5 la sută din populația americană — 34 milioane de oameni, duc o existență la „pragul sărăciei“. Dar fenomenul sărăciei este răspîndit, la aceleași cote, ridicate, și în Europa occidentală, fiind un veritabil semnal de alarmă, care se lasă greu auzit de deținătorii puterilor guvernamentale. In Franța boala sărăciei este mai evoluată ca altădată. Numai la Paris, de exemplu, numărul celor rămași fără adăpost se ridică la mii și mii de persoane care bat străzile orașului la căutarea unui loc unde să poată dormi peste noapte. Asemenea aspecte de „grijă“ față de om se întîlnesc, de altfel și în R. F. Germania, Belgia, Olanda, Austria, ele demonstrînd, ca pretutindeni în lumea capitalului, cît de mari sînt tentaculele sărăciei. Pentru a estompa, însă, asemenea realități acute, ideologi occidentali au lansat noi teorii care susțin că inegalitatea și sărăcia sunt necesare, avantajoase, cu funcție pozitivă de reglare a sistemului, deoarece ar întreține „dinamismul“ cererii și ofertei. Dar dincolo de inconsistența lor teoretică, apare din ce în ce mai clar: pledoariile capitaliste denaturează flagrant o realitate tot mai greu de trecut cu vederea și de înfrumusețat cu teorii de ultimă oră, — o realitate dură și brutală a unei lumi a inechității și oprimării celor mulți. iibiliiul TEATRUL „MIHAI EMINESCU“ Slugă la doi stăpîni (5 IV, orele 19) . Dulcea ipocrizie a bărbatului matur (9 IV, orele 18). TEATRUL „VASILACHE“ : Muzicanții din Bremen (5 IV, orele 11). FILARMONICA . Concert simfonic. Dirijor : Mircea Cristescu, artist emerit. Solistă: Dana Borșan — pian (3 IV, orele 19, în sala Teatrului „Mihai Eminescu). FILMELE SĂPTAMINII. BOTOȘANI — Unirea : Profesorul distrat (6—12 IV) ; Luceafărul: Bagration (6—12 IV) ; Casa tineretului: Șeherezada (10—12 IV); DOROHOI — Melodia : Caravana misterioasă (6—12 IV) ; Cultural : Alo, aterizează străbunica (6—12 IV). SĂVENI : Epoca îndepărtată (6—8 IV). Ecranizări după 1001 de nopți (9—12 IV). DARABANI : Urmărit (6—8 IV). Drumul oaselor (9—12 IV). TRUȘEȘTI: Dublura intră în acțiune (6—8 IV). In cadrul ciclului „Din filmoteca de aur“ proiecția filmului „Pe aripile vîntului“ — două serii (9—12 IV). BUCECEA : Cămin pentru nefamiliști (6—8 IV) ; Luptătorul cu sabia (9—12 IV); ȘTEFANEȘTI : Pruncul, petrolul și ardelenii (11—8 IV) ; Luptătorul cu sabia (9—12 IV). FLAMINZI : Revolta nurorilor (6—8 IV) , în cadrul ciclului .Mari actori, mari regizori— Spartacus — două serii (9—12 IV). 136 ARTE A Lucian Valea Pe urmele lui George Coșbuc Dacă pornim de la o afirmație a lui Nathaniel Hawthorne, care zice că „forța fizică e un monstru pe care nu-l caut... (...), numai puterea spirituală este a mea“, vom înțelege la ce fel de drumeție ne invită Lucian Valea în cartea nu de mult apărută la Editura Sport- Turism — Pe urmele lui George Coșbuc, — carte a cărei biografie ține în exclusivitate de orașul Botoșani, oraș în care autorul și-a petrecut aproape un sfert de veac. Drumeția propusă de Lucian Valea este una a spiritului Coșbuc, a demitizării imaginii ce s-a creat despre autorul unui salt important de autenticitate în istoria poeziei românești și mai mult decît atît în istoria culturii românești, rezultînd crearea unui nou mit pe bază de documente. Modalitatea abordată (acceptată) de autor este aceea a unui demers introspectiv cu ajutorul mijloacelor externe prin dozajul maxim al informațiilor, care, ele singure, ar fi cerut un tom impresionant de pagini. Puterea de sinteză a autorului a adus cartea la doar schițarea unui portret cu o identitate copleșitoare, cu atît mai mult cu cît cel expus lecturii, ca personaj, fiind cunoscut și de cel mai neavizat într-ale literaturii, Coșbuc, știind cu toții, fiind poetul tuturor inimilor. Pe ce unelte s-a bazat Lucian Valea ? Pe documente, pe fapte scripta, pe legendă și pe mitul Coșbuc, pe care, după cum am mai spus mai sus, în spirit polemic și-a propus să-l demitizeze. Personajul George Coșbuc, în viziunea istorică propusă de Lucian Valea, este un personaj de roman modern, activ, neamuimpărat, doar cu ușoare noi,talgii, creionate abil, ceea ce mi s-a părut paradoxal cu structura poeziilor sale, însetat de cultură și sinteze, de marea cultură și de baza ei, folclorul, asupra căruia a întreprins studii de o viziune foarte originală și interesantă ; un ușor aventurier, dar tot poet fără noroc, stîrnind din situațiile create hazul ) un berangiu, un om de lume, de vorbă liberă și de duh , dar și un om care se interesează și intervine pe lingă autorități pentru soarta țăranilor care-i trimit rugăminți în acest sens... Lucian Valea l-a surprins pe Coșbuc in rodnicia latentă de familie, în „fuga“ spre Italia lui Dante, în Cehia, la Academie, ca slujbaș la Casa Școalelor, în munca de teren, obositoare, „navetistul“ Coșbuc dovedind o conștiință exemplară .. . Autorul Nunții Zamfirei trăia totul intens, fără improvizație, ca un adevărat român, gospodărește, dar nu era deloc străin de viața de „tîrgoveț" care își știe interesele. Interesele lui Coșbuc , erau totdeauna și ale literaturii. Uimitoare, sunt căutările, insistențele lui Lucian Valea pentru a ne aduce în față, cît mai exacte, aspecte ale vremii prin care Coșbuc a trecut, fiind, poate, omul numărul unu al atenției publice. Amănuntele lăsate de documente, căutate de Lucian Vaiea cu răbdarea unui arhivar înrăit, sînt aduse în carte ca drept trăsături ale unui mare spirit al acestui neam, cu o origine, genealogie, de-a dreptul fascinante, ducînd pînă la începutul secolului XVII, la rădăcina iobăgească a lui Coșbuc. Gellu DORIAN , Pentru următoarele două zile vremea va fi schimbătoare și se va încălzi treptat in a doua parte a intervalului. Cerul va fi variabil, mai mult noros la început cînd se vor semnala ploi slabe care izolat se vor transforma în lapoviță și ninsoare. Temperaturile minime vor oscila între 0—7 grade iar maximele între 5—15 grade, total mai ridicate. (Transmise COLEGIUL DE REDACȚIE: redactor șef. Ion MAXIMIUC; secretar responsabil. Victor MAFTEI , T. APETREI, D. BACIU, E. HRUȘCA, D. IVAN, N. ZAMFIRESCU Redacția și administrația Botoșani, Bulevardul Mihai Eminescu 91, telefoane: 11106, 11328, telex. 24243. Tiparul - Tipografia Botoșani, telefon 16322