Clopotul, 1987 (Anul 43, nr. 4803-4854)

1987-06-19 / nr. 4827

Participanți la Zilele Mihai Eminescu și Colocviile de artă plastică ale Botoșanilor: D. R. Popescu, Constantin Ciopra­­ga, Marin Sorescu, Ion Brad, Viorel Mărginean, Dan Hăuli­­că, Mircea Radu Iacoban, An­gh­el Dumbrăveanu, Răzvan Teodorescu, Andi Andrieș, A­­lexandru Andriescu, Horia Zi­­lieru, Victor Crăciun, Paul Ba­­lahur, Sergiu Adam, Ioan A­­dam, Lucian Valea, Nicolae Turtu­reanu, Virgil Cuțitaru, Dumitru Ignea, Marcel Mure­­șan, Stelian Vasilescu, Nico­lae Georgescu, Cătălin Ciolca. ZILELE MIHAI EMINESCU r ^ Eminescu — o clipă fericită a materiei românești ----------- Marin SON­ESCU ----------­ Am mai fost la Botoșani în 1959, cînd eram student. Am revenit acum cu același dor nestins de Eminescu. Mă întreb de ce după multă vreme și după multe generații rămîne în noi ace­eași sete de cunoaștere a lui Eminescu ? De ce este poet național ? ✓ ■ Cu ce a plecat el în lume de aici și cu ce s-a întors aici ? Pe mine personal m-a îndemnat să revin aici o curiozitate de a cerceta cum peisa­jul și pămîntul poate să influențeze creația unui poet. Spre bătrînețe îți aduci aminte mai ales lucrurile din copilărie și prima tinerețe. In creația unui poet funcționează această memorie a pămîntului care l-a năs­cut și care își lasă amprenta în subconști­entul operei. N-am avut timp încă decit să constat o asemănare a peisajului de aici cu versu­rile lui Eminescu. Această pace adîncă a codrilor, această legănare de coline și îm­binările cromatice pe care le întîlnim atît de armonioase în opera lui poetică, eu cred că își au originea în această matcă spiri­tuală. Eminescu a plecat din Ipotești, din Boto­șani cu o încărcătură extraordinară, cu în­cărcătura geniului pămîntului românesc. Toți sîntem egali, dar unii oameni sînt mult mai înzestrați decît alții. Există aceas­tă potențare maximă la unii indivizi și Eminescu reprezintă potențarea maximă a spiritualității noastre, o clipă fericită a ma­teriei românești. Noi ni l-am însușit pe Eminescu în mod spontan ca poet național. De ce este Emi­nescu poet național ? Pentru că reprezin­tă și o valoare morală maximă, Eminescu este mereu un izvor de inspirație pentru poeți, dar și pentru toți cetățenii români, un izvor de inspirație pentru acțiune mo­rală și civică. El a atins toate problemele spațiului românesc, legate de neamul ro­mânesc, tranșant și fundamental, fără nici o ezitare, le-a formulat magistral în poezii, articole, teatru și a dat gîndirii noastre, într-un moment de­­ înflorire și constituire a orizontului românesc, i-a dat acea trăi­nicie și greutate care vin din adînc de is­torie. Vorbind de Eminescu, pe lîngă geniu literar reținem obligatoriu și valoarea mo­rală a unei opere, ceea ce contribuie la ne­­știrrbirea ei în veci. CLOPOTUL e Vineri 19 iunie 1987 (Urmare din pag. 1) In această atmosferă de oma­giu adus marelui poet a fost prezentată publicului cartea de poezii a lui Ion Brad — „Oracole“. Criticul Victor Cră­ciun și prof. univ. dr. Ion Ro­­taru au făcut comentarii pe marginea acestei ultime apa­riții editoriale a scriitorului. De mare interes s-a bucurat expoziția cuprinzînd o parte dintre Caietele manuscris ale lui Eminescu xerografiate și aduse la Ipotești pentru a îm­bogăți zestrea Casei memoria­le. Cu pietate, ca un semn de omagiu Luceafărului, publicis­tul Ion Rogojan din București a adus la Botoșani cîteva e­­xemplare rare din ediția ope­relor lui Eminescu și le-a ex­pus în sala Muzeului județean. La manifestarea din sala Muzeului au mai luat parte Răzvan Teodorescu, Dan Hău­­lică, Marin Sorescu, Ioan A­­dam, Geo Saizescu, Stelian Va­silescu, alți scriitori, oameni de cultură și artă din Botoșani și alte orașe ale țării. în aceeași zi, seara, la Tea­trul „Mihai Eminescu“ a avut loc un spectacol de muzică și poezie „Omagiu la Luceafăr“. Au vorbit și citit poezie Ion Brad, Ion Rotaru, Victor Cră­ciun, Sergiu Adam, Lucia Ola­­ru Nenati, Dumitru Ignat, Ioan Iacob, Daniela Trandafir, Ion Manole, Marin Costandache. Au recitat actorii botoșăneni Stan Petrișor, Dan Puric, Flo­­rita Rusu. Au cîntat romanțe pe versuri de Eminescu, Geor­­geta și Emil Pinghireac de la Teatrul muzical din Galați. Actorul Dinu Manolache de la Teatrul Mic din București a susținut un adevărat festival de poezie eminesciană, stîrnind aplauzele publicului. Pentru Eminescu a cîntat și Mathe Győző de la Filarmo­nica botoșăneană, care a in­terpretat cu multă sensibili­tate, la violă, piese din muzi­ca clasică. Luni, 15 iunie, „Zilele Mihai Eminescu“ au continuat cu un colocviu-dezbatere care a avut ca temă „Pe urmele lui Mihai Eminescu“. Dezbaterea a fost condusă de criticul Victor Cră­ciun. Au susținut comunicări Viviane Prager („Raiul emi­nescian“), Mioara Bîrzănescu („Structurarea spațiului în pro­za­ postumă Avatarii faraonu­lui Tlâ“), Nicolae Georgescu (despre posibilitățile de contri­buție a presei la cunoașterea lui Eminescu), Ion Rotaru, Ste­lian Vasilescu. Un cuvînt emo­ționant despre Eminescu a ros­tit poetul Marin Sorescu. Neîndoios lucru, evenimen­tul central al „Zilelor Mihai Eminescu“ l-a constituit con­cursul de creație poetică și cri­tică literară „Porni Luceafă­rul...“. Numeroși tineri din în­treaga țară au­ trimis la Boto­șani încercările lor creatoare pentru a debuta sub steaua tu­telară a lui Eminescu. Juriul, al cărui președinte de onoare a fost scriitorul Ion Brad și care a avut în componență pe Nicolae Georgescu, Stelian Va­silescu, Laurențiu Ulici, Horia Zilieru, Spiridon Stănel, Nico­lae Turtureanu, Sergiu Adam, George Damian și Emil Ior­­dache, a acordat următoarele premii: Premiul revistei „Con­vorbiri literare“ — Emil Popa (județul Bacău), premiul re­vistei „Luceafărul“ — Viorel Ilișoi (Botoșani), Premiul re­vistei „Familia“ — Daniela Trandafir (Bistrița - Năsăud), Premiul revistei „Ateneu“ — Vasile Muște (Maramureș), Premiul gazetei „Albina“ — Cristina Prisecaru (Botoșani), Premiul revistei „Contempora­nul“ — Marieta Rădoi (Covas­­na), Premiul revistei „Cronica“ Ion Manole (Suceava), Premiul „Caietelor botoșănene“ — Ma­rin Costandache (Vaslui), Pre­miul „Paginilor bucovinene“— Aurel Pop (Satu Mare), Pre­miul special al juriului pentru critică literar­ă — Viviane Pra­ger (București), Premiul spe­cial al juriului pentru cronică literară — Mioara Bîrzănescu (Brăila). La spectacolul „Om și Lu­ceafăr“ de la Lacul „Emines­cu“ din codrul Ipoteștilor, re­alizat de Orchestra simfonică, Teatrul „Mihai Eminescu“, cu participarea soliștilor Georgeta și Emil Pinghireac, au luat parte peste 2 000 de spectatori din municipiu și localitățile învecinate. în același cadru feeric, a a­­vut loc premierea cîștigătorilor concursului de interpretare a poeziei eminesciene, organizat de Comitetul județean al UTC. Seara, un numeros public a asistat la spectacolul de sunet și lumină de la Casa memoria­­lă „Mihai Eminescu“. La Galeriile „Orizont“ poe­tul Constantin Dracsin a dedi­cat lui Eminescu expoziția de grafică intitulată „Rădăcini răsfrînte dinspre Eminescu“. Un mare grup de scriitori, din care au făcut parte D.R. Popescu, Constantin Ciopraga, George Bălăiță, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbrăvea­nu, Platon Pardău, Dan Ro­taru, Andi Andrieș, Dumi­tru Ignea, Traian Iancu, Lu­cian Valea, Ion Țăranu, Nico­lae Turtureanu, Vasile Con­­stantinescu, Vicențiu Donose, Dumitru Pricop, Ion Beldea­­nu, Marcel Mureșan, George Damian, Paul Balahar, Horia Zilieru, Dan Mănucă, Sergiu Adam, Virgil Cuțitaru, Cătălin Ciolca, Costică Ștefuriuc, au susținut dialoguri cu cititorii la Liceul „A.T. Laurian“ și în­treprinderea Integrata de In­și s-au aflat în pelerinaj la casa lui Eminescu de la Ipotești La Pomîrla — unde a fost amenajată o expoziție memo­rială Mihai Eminescu — o șe­zătoare literară a fost prilej de întîlnire a cetățenilor din sat cu scriitorii și publiciștii Ion Brad, Victor Crăciun, Stelian Vasilescu, Nicolae Georgescu, Ion Rotaru, Spiridon Stănel, Ioan Adam. Tineretul școlar din comuna Mihai Eminescu a adus dumi­nică, 14 iunie, omagiul său poetului nepereche Mihai E­­minescu, prin concursul aflat la cea de-a VII-a ediție „Porni Luceafărul“, inițiat de profe­sorii de limba română din co­mună. Manifestarea complexă a mai cuprins momente cultu­­ral-artistice și o expoziție de­ artă plastică. Consiliul județean al Orga­nizației pionierilor a inițiat și organizat în aceeași zi, prima­­ ediție a concursului de creație literară și artă plastică „Pe ur­mele copilăriei Luceafărului poeziei românești“. Pionierii membri ai cenaclurilor pionie­rești din județ au vizitat Casa memorială „Mihai Eminescu“ din Ipotești și lacul din cadrul copilăriei poetului, unde au ci­tit din creațiile lor. S-au re­marcat creațiile pionierilor Frunzete Vasile (Școala Cordă­­reni), Macsim Cristian (Școala Draxini) și Chelaru Tereza (C.P.S.P. Botoșani). La Școala generală Văculești a fost organizat simpozionul „Eminescu și plaiurile natale“. Elevele Amarghioalei Lenuța și Ghierasim Nicoleta și pro­fesorul Gheor­ghe Șerban au citit poezii dedicate poetului. Manifestările închinate lui E­­minescu s-au încheiat cu un concurs pe tema „Mihai Emi­nescu — geniul creator al cul­turii românești“. Ediția a XV-a a Zilelor Mi­hai Eminescu a fost încă confirmare a prețuirii tot mai­­ mari de care se bucură opera lui Eminescu în contempora­neitate. Omagiindu-l pe poet, omagiem în același timp for­ța și vigoarea nestinse ale cul­turii românești, care cunoaște astăzi o înflorire deosebită. —1 Eminescu — Pereții orei aburiți tresar, rostirea lui din ceasuri de tăceri cuvintele se cheamă și se-alungă . O-nvață ca pe-o lecție poeții, dintr-un uitat de vreme calendar Dar el se-nalță sus, mereu mai sus, se-arată un voevod cu umbra lungă, că nici un ochi nu poate să-l atingă. Vremi și furtuni și nici cuvinte nu-s Doar ochii mistuiți de întrebări să-l clatine de-acolo sau să-l stingă, sfîște neguri și învîrt planeta­. Maria BACIU "'i ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ Stea călăuzitoare a spiritualității românești ------------- Ion BRAD Cred că nici un iubitor de poezie din această țară, cu atît mai mult, nici un poet n-ar putea să se bucure mai mult decît să parcurgă spațiul nașterii și formării geniu­lui nostru național, cum se întîmplă dato­rită acestei inițiative botoșănene, devenită tradiție, permanentă, „Zilele Mihai Emi­nescu", la care particip cu bucurie. Aceas­tă tradiție se înscrie în politica culturală a țării noastre, a partidului, de a cinsti cum se cuvine pe marii înaintași. Ne-am­ înțe­lege greu pe noi ca oameni de cultură, ca participanți la istoria acestui popor fără să-l înțelegem bine pe Eminescu. Nu ne-am înțelege bine limba, gîndirea politică, gîn­­direa filozofică, marile țeluri ale patriotis­mului românesc fără să-l citim și să-l înțe­legem pe Eminescu. Căci el s-a aplecat a­­supra tuturor domeniilor vieții spirituale și materiale. Teatrul, de exemplu, a be­neficiat de cuvîntul care rămîne pentru e­­ternitate al lui Eminescu. Dar care dintre problemele mari ale istoriei noastre națio­nale, ale omului în genere, n-au devenit rază strălucitoare sub pana lui Eminescu? Vreau să aduc aici la Botoșani mărturia unui scriitor care vine din Transilvania. Scriind, împreună cu Victor Crăciun, un scenariu de film despre tinerețea lui Emi­nescu, am refăcut o parte din itinerariile adolescenței și tinereței sale. Fiind de la Blaj, am crescut în cultul lui Eminescu. Nu numai pentru că a strigat în fața Bla­jului acele cuvinte memorabile : „Te salut Romă mică...“ ce aveau atunci o semnifica­ție foarte adîncă. Pentru românii din Tran­silvania Eminescu nu înseamnă numai fap­tul că a fost botezat de Iosif Vulcan de la „Familia". Nu numai că a făcut cîteva stu­dii la Blaj, sau că a străbătut, cu trupele teatrale, drumurile Transilvaniei. Pentru noi, toți românii din toată patria româ­nească Eminescu înseamnă și rămîne o stea călăuzitoare în gîndirea noastră, în spiritualitatea noastră și astfel capătă dăi­nuire eternă spațiul strămoșesc. Venind la Botoșani, voi răspunde acelui strigăt al lui Eminescu din fața Blajului spunînd : „Te salut din inimă pămînt care ai dăruit Ro­mâniei pe Luceafăr !“. J

Next