Clopotul, 1987 (Anul 43, nr. 4803-4854)
1987-06-19 / nr. 4827
Participanți la Zilele Mihai Eminescu și Colocviile de artă plastică ale Botoșanilor: D. R. Popescu, Constantin Ciopraga, Marin Sorescu, Ion Brad, Viorel Mărginean, Dan Hăulică, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbrăveanu, Răzvan Teodorescu, Andi Andrieș, Alexandru Andriescu, Horia Zilieru, Victor Crăciun, Paul Balahur, Sergiu Adam, Ioan Adam, Lucian Valea, Nicolae Turtureanu, Virgil Cuțitaru, Dumitru Ignea, Marcel Mureșan, Stelian Vasilescu, Nicolae Georgescu, Cătălin Ciolca. ZILELE MIHAI EMINESCU r ^ Eminescu — o clipă fericită a materiei românești ----------- Marin SONESCU ---------- Am mai fost la Botoșani în 1959, cînd eram student. Am revenit acum cu același dor nestins de Eminescu. Mă întreb de ce după multă vreme și după multe generații rămîne în noi aceeași sete de cunoaștere a lui Eminescu ? De ce este poet național ? ✓ ■ Cu ce a plecat el în lume de aici și cu ce s-a întors aici ? Pe mine personal m-a îndemnat să revin aici o curiozitate de a cerceta cum peisajul și pămîntul poate să influențeze creația unui poet. Spre bătrînețe îți aduci aminte mai ales lucrurile din copilărie și prima tinerețe. In creația unui poet funcționează această memorie a pămîntului care l-a născut și care își lasă amprenta în subconștientul operei. N-am avut timp încă decit să constat o asemănare a peisajului de aici cu versurile lui Eminescu. Această pace adîncă a codrilor, această legănare de coline și îmbinările cromatice pe care le întîlnim atît de armonioase în opera lui poetică, eu cred că își au originea în această matcă spirituală. Eminescu a plecat din Ipotești, din Botoșani cu o încărcătură extraordinară, cu încărcătura geniului pămîntului românesc. Toți sîntem egali, dar unii oameni sînt mult mai înzestrați decît alții. Există această potențare maximă la unii indivizi și Eminescu reprezintă potențarea maximă a spiritualității noastre, o clipă fericită a materiei românești. Noi ni l-am însușit pe Eminescu în mod spontan ca poet național. De ce este Eminescu poet național ? Pentru că reprezintă și o valoare morală maximă, Eminescu este mereu un izvor de inspirație pentru poeți, dar și pentru toți cetățenii români, un izvor de inspirație pentru acțiune morală și civică. El a atins toate problemele spațiului românesc, legate de neamul românesc, tranșant și fundamental, fără nici o ezitare, le-a formulat magistral în poezii, articole, teatru și a dat gîndirii noastre, într-un moment de înflorire și constituire a orizontului românesc, i-a dat acea trăinicie și greutate care vin din adînc de istorie. Vorbind de Eminescu, pe lîngă geniu literar reținem obligatoriu și valoarea morală a unei opere, ceea ce contribuie la neștirrbirea ei în veci. CLOPOTUL e Vineri 19 iunie 1987 (Urmare din pag. 1) In această atmosferă de omagiu adus marelui poet a fost prezentată publicului cartea de poezii a lui Ion Brad — „Oracole“. Criticul Victor Crăciun și prof. univ. dr. Ion Rotaru au făcut comentarii pe marginea acestei ultime apariții editoriale a scriitorului. De mare interes s-a bucurat expoziția cuprinzînd o parte dintre Caietele manuscris ale lui Eminescu xerografiate și aduse la Ipotești pentru a îmbogăți zestrea Casei memoriale. Cu pietate, ca un semn de omagiu Luceafărului, publicistul Ion Rogojan din București a adus la Botoșani cîteva exemplare rare din ediția operelor lui Eminescu și le-a expus în sala Muzeului județean. La manifestarea din sala Muzeului au mai luat parte Răzvan Teodorescu, Dan Hăulică, Marin Sorescu, Ioan Adam, Geo Saizescu, Stelian Vasilescu, alți scriitori, oameni de cultură și artă din Botoșani și alte orașe ale țării. în aceeași zi, seara, la Teatrul „Mihai Eminescu“ a avut loc un spectacol de muzică și poezie „Omagiu la Luceafăr“. Au vorbit și citit poezie Ion Brad, Ion Rotaru, Victor Crăciun, Sergiu Adam, Lucia Olaru Nenati, Dumitru Ignat, Ioan Iacob, Daniela Trandafir, Ion Manole, Marin Costandache. Au recitat actorii botoșăneni Stan Petrișor, Dan Puric, Florita Rusu. Au cîntat romanțe pe versuri de Eminescu, Georgeta și Emil Pinghireac de la Teatrul muzical din Galați. Actorul Dinu Manolache de la Teatrul Mic din București a susținut un adevărat festival de poezie eminesciană, stîrnind aplauzele publicului. Pentru Eminescu a cîntat și Mathe Győző de la Filarmonica botoșăneană, care a interpretat cu multă sensibilitate, la violă, piese din muzica clasică. Luni, 15 iunie, „Zilele Mihai Eminescu“ au continuat cu un colocviu-dezbatere care a avut ca temă „Pe urmele lui Mihai Eminescu“. Dezbaterea a fost condusă de criticul Victor Crăciun. Au susținut comunicări Viviane Prager („Raiul eminescian“), Mioara Bîrzănescu („Structurarea spațiului în proza postumă Avatarii faraonului Tlâ“), Nicolae Georgescu (despre posibilitățile de contribuție a presei la cunoașterea lui Eminescu), Ion Rotaru, Stelian Vasilescu. Un cuvînt emoționant despre Eminescu a rostit poetul Marin Sorescu. Neîndoios lucru, evenimentul central al „Zilelor Mihai Eminescu“ l-a constituit concursul de creație poetică și critică literară „Porni Luceafărul...“. Numeroși tineri din întreaga țară au trimis la Botoșani încercările lor creatoare pentru a debuta sub steaua tutelară a lui Eminescu. Juriul, al cărui președinte de onoare a fost scriitorul Ion Brad și care a avut în componență pe Nicolae Georgescu, Stelian Vasilescu, Laurențiu Ulici, Horia Zilieru, Spiridon Stănel, Nicolae Turtureanu, Sergiu Adam, George Damian și Emil Iordache, a acordat următoarele premii: Premiul revistei „Convorbiri literare“ — Emil Popa (județul Bacău), premiul revistei „Luceafărul“ — Viorel Ilișoi (Botoșani), Premiul revistei „Familia“ — Daniela Trandafir (Bistrița - Năsăud), Premiul revistei „Ateneu“ — Vasile Muște (Maramureș), Premiul gazetei „Albina“ — Cristina Prisecaru (Botoșani), Premiul revistei „Contemporanul“ — Marieta Rădoi (Covasna), Premiul revistei „Cronica“ Ion Manole (Suceava), Premiul „Caietelor botoșănene“ — Marin Costandache (Vaslui), Premiul „Paginilor bucovinene“— Aurel Pop (Satu Mare), Premiul special al juriului pentru critică literară — Viviane Prager (București), Premiul special al juriului pentru cronică literară — Mioara Bîrzănescu (Brăila). La spectacolul „Om și Luceafăr“ de la Lacul „Eminescu“ din codrul Ipoteștilor, realizat de Orchestra simfonică, Teatrul „Mihai Eminescu“, cu participarea soliștilor Georgeta și Emil Pinghireac, au luat parte peste 2 000 de spectatori din municipiu și localitățile învecinate. în același cadru feeric, a avut loc premierea cîștigătorilor concursului de interpretare a poeziei eminesciene, organizat de Comitetul județean al UTC. Seara, un numeros public a asistat la spectacolul de sunet și lumină de la Casa memorială „Mihai Eminescu“. La Galeriile „Orizont“ poetul Constantin Dracsin a dedicat lui Eminescu expoziția de grafică intitulată „Rădăcini răsfrînte dinspre Eminescu“. Un mare grup de scriitori, din care au făcut parte D.R. Popescu, Constantin Ciopraga, George Bălăiță, Mircea Radu Iacoban, Anghel Dumbrăveanu, Platon Pardău, Dan Rotaru, Andi Andrieș, Dumitru Ignea, Traian Iancu, Lucian Valea, Ion Țăranu, Nicolae Turtureanu, Vasile Constantinescu, Vicențiu Donose, Dumitru Pricop, Ion Beldeanu, Marcel Mureșan, George Damian, Paul Balahar, Horia Zilieru, Dan Mănucă, Sergiu Adam, Virgil Cuțitaru, Cătălin Ciolca, Costică Ștefuriuc, au susținut dialoguri cu cititorii la Liceul „A.T. Laurian“ și întreprinderea Integrata de Inși s-au aflat în pelerinaj la casa lui Eminescu de la Ipotești La Pomîrla — unde a fost amenajată o expoziție memorială Mihai Eminescu — o șezătoare literară a fost prilej de întîlnire a cetățenilor din sat cu scriitorii și publiciștii Ion Brad, Victor Crăciun, Stelian Vasilescu, Nicolae Georgescu, Ion Rotaru, Spiridon Stănel, Ioan Adam. Tineretul școlar din comuna Mihai Eminescu a adus duminică, 14 iunie, omagiul său poetului nepereche Mihai Eminescu, prin concursul aflat la cea de-a VII-a ediție „Porni Luceafărul“, inițiat de profesorii de limba română din comună. Manifestarea complexă a mai cuprins momente cultural-artistice și o expoziție de artă plastică. Consiliul județean al Organizației pionierilor a inițiat și organizat în aceeași zi, prima ediție a concursului de creație literară și artă plastică „Pe urmele copilăriei Luceafărului poeziei românești“. Pionierii membri ai cenaclurilor pionierești din județ au vizitat Casa memorială „Mihai Eminescu“ din Ipotești și lacul din cadrul copilăriei poetului, unde au citit din creațiile lor. S-au remarcat creațiile pionierilor Frunzete Vasile (Școala Cordăreni), Macsim Cristian (Școala Draxini) și Chelaru Tereza (C.P.S.P. Botoșani). La Școala generală Văculești a fost organizat simpozionul „Eminescu și plaiurile natale“. Elevele Amarghioalei Lenuța și Ghierasim Nicoleta și profesorul Gheorghe Șerban au citit poezii dedicate poetului. Manifestările închinate lui Eminescu s-au încheiat cu un concurs pe tema „Mihai Eminescu — geniul creator al culturii românești“. Ediția a XV-a a Zilelor Mihai Eminescu a fost încă confirmare a prețuirii tot mai mari de care se bucură opera lui Eminescu în contemporaneitate. Omagiindu-l pe poet, omagiem în același timp forța și vigoarea nestinse ale culturii românești, care cunoaște astăzi o înflorire deosebită. —1 Eminescu — Pereții orei aburiți tresar, rostirea lui din ceasuri de tăceri cuvintele se cheamă și se-alungă . O-nvață ca pe-o lecție poeții, dintr-un uitat de vreme calendar Dar el se-nalță sus, mereu mai sus, se-arată un voevod cu umbra lungă, că nici un ochi nu poate să-l atingă. Vremi și furtuni și nici cuvinte nu-s Doar ochii mistuiți de întrebări să-l clatine de-acolo sau să-l stingă, sfîște neguri și învîrt planeta. Maria BACIU "'i ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ Stea călăuzitoare a spiritualității românești ------------- Ion BRAD Cred că nici un iubitor de poezie din această țară, cu atît mai mult, nici un poet n-ar putea să se bucure mai mult decît să parcurgă spațiul nașterii și formării geniului nostru național, cum se întîmplă datorită acestei inițiative botoșănene, devenită tradiție, permanentă, „Zilele Mihai Eminescu", la care particip cu bucurie. Această tradiție se înscrie în politica culturală a țării noastre, a partidului, de a cinsti cum se cuvine pe marii înaintași. Ne-am înțelege greu pe noi ca oameni de cultură, ca participanți la istoria acestui popor fără să-l înțelegem bine pe Eminescu. Nu ne-am înțelege bine limba, gîndirea politică, gîndirea filozofică, marile țeluri ale patriotismului românesc fără să-l citim și să-l înțelegem pe Eminescu. Căci el s-a aplecat asupra tuturor domeniilor vieții spirituale și materiale. Teatrul, de exemplu, a beneficiat de cuvîntul care rămîne pentru eternitate al lui Eminescu. Dar care dintre problemele mari ale istoriei noastre naționale, ale omului în genere, n-au devenit rază strălucitoare sub pana lui Eminescu? Vreau să aduc aici la Botoșani mărturia unui scriitor care vine din Transilvania. Scriind, împreună cu Victor Crăciun, un scenariu de film despre tinerețea lui Eminescu, am refăcut o parte din itinerariile adolescenței și tinereței sale. Fiind de la Blaj, am crescut în cultul lui Eminescu. Nu numai pentru că a strigat în fața Blajului acele cuvinte memorabile : „Te salut Romă mică...“ ce aveau atunci o semnificație foarte adîncă. Pentru românii din Transilvania Eminescu nu înseamnă numai faptul că a fost botezat de Iosif Vulcan de la „Familia". Nu numai că a făcut cîteva studii la Blaj, sau că a străbătut, cu trupele teatrale, drumurile Transilvaniei. Pentru noi, toți românii din toată patria românească Eminescu înseamnă și rămîne o stea călăuzitoare în gîndirea noastră, în spiritualitatea noastră și astfel capătă dăinuire eternă spațiul strămoșesc. Venind la Botoșani, voi răspunde acelui strigăt al lui Eminescu din fața Blajului spunînd : „Te salut din inimă pămînt care ai dăruit României pe Luceafăr !“. J