Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-07-05 / nr. 50

lom, cari toti­i­ descoperiră simpatiele loru câtra rudît’a naţiune romana, pentru a cărei prosperare, S. Părinte au descoperiţii, ca adeseori si-aduce aminte in rogatiunile sale­. Am dori ca se potemu impartesi câte­va episode d’in asta caletoria, întreprinsa antâi’a-si data de la tempurile fericitului Eppu Clain de câtra unu ard­ereu roma­­nescu. D. Barbu Belu este numitu ministru alu jus­tiţiei. Corespondîntele d’in Iasi alu Romanului scrie, ca loc, de Metropolitu, ar fi olaritu a preface scol’a de psaltîchie, de la mitropolia, in o scola de mu­­sica, carea se dea mai antâiu Metropoliei, unu coru religiosu, care se iaca pre Iasiani a uită manelele turcesci si fornaiturele nasale ale vechiloru psalti. Monitoriul publica urmatoriul decretu : ALECSANDRU 10AN I Cu­ mil'a lui Domnedieu si vointi­a Natiunala Domnu alu Prin­­­cipateloru — Unite — Romane. La toti de facta si viitori sanetate. Asupr­a raportului Ministrului Nostru Secretam de Stătu ad-interim la Departamentulu Culteloru si Instruc­tiunii Publice presentatu subNr. 17,176. Vediendu fondulu de lei 25.000 asignatu in buge­­tulu lucratoriu de la I-iu Aprile­anulu cuvinte pentru lu­crări relative la istori’a nationale. Considerându ca profunditatea istorica a scrieriloru lasate de reposatulu N. Balcescu, mortu si immormentatu in esiliu la Palermo, asupr’a epoceloru celoru mai insem­­nate d’in istori’a nationale, deosebitulu meritu literariu a totoru compuneriloru sale si ideele măreţie de glori’a pa­triei si binele omenirei, pentru care sia iertatu viéti’a, ase cura reposatului unu dreptu necontestabile la remunerarea cuvenita d’in partea tierei barbatiloru cari s’au silitu a o onoră prin lucrările si viéti’a loru, coriformu intentiunilor d­­esprese la diverse ocasiuni si de Camer’a tierei. Considerându ca in urm’a trecerii sale d’in vietia nu i se pote face alta remunerare de câtu aducerea remasitie­­loru sale in pamentulu nascerii si publicarea scrieriloru sale în folosulu istoriei si a literaturei nationale, pentru care bugetulu prevede aretatulu fondu. Considerându inchiderea Consiliului Nostru de Mi­nistri, prin diurnalului d­in 31. Maiu. Amu decretatu si decretamu: Art I. D. Nicolae Ionnescu este numitu pentru a aduce în tiera de la Palermo tieren’a reposatului N Bal­cescu pentru care i se va incredintiâ o suma de 10.000 lei, de care D. Ministru Nostru secretariu de stătu ad-in­terim la Departamentulu Culteloru si instrucțiunii Publice este autorisata a dispune pentru acesta d’in fondulu de lei 25.000 prevedutu la cap. XVIII art. 8. d’in bugetulu lucratoriu pentru mentiunatulu Departamentu. Art II. Se voru luă mesuri pentru pregătirea unui monumentu spre pastrarea acestei tieréne ca unu semnu de recunoscintia publica. Art. III. DD. A. Treb. Laurianu si A. Papiu Ilarianu, suntu numiţi a formă o comisiune pentru adunarea si pu­blicarea totoru scrieriloru reposatului in folosulu si tre­­buinti’a istoriei si literaturei nationale. Art. IV. Si celu d’in urma. Ministru nostru Secre­tariu de Stătu ad-interim la Departamentulu Culteloru si Instrucţiunii Publice, este insarcinatu cu esecutarea ordo­­nantiei de facta. Datu in Bucuresci la 8 Iuniu anulu 1863. Alesandru loan. Noutati Esterne. ANGLIA. In cas­a de josu a parlamentului Angliei la 29 juniu, Hennessey intreba de la mi­­nisteriul esterneloru ca n’a capetatu inca ce­va in­­sciintiari d’in Petrupole despre sartea noteloru ce­loru trei poteri in cestiunea polona asternute gu­vernului rusescu. La acést’a respunsa Layard ca guvernul n’a primitu inca alta incunoscintiare nu­mai ca notele s’au predatu principelui Gortscha-­­­koff. — Horsman nu e indestulitu cu respunsul lui Layard, câ­ ce după cum au intielesu respunsul Ru-­­ siei se fie sositu degiu la Londra in 27 juniu, vor-­­ besce apoi despre politic­a Rusiei, dicandu ca acea seu nu implinesce tratatele, seu le da unu altu in­tielesu, precum a facutu si cu notele Angliei si Franciei inainte de resbelul de Crimea. Indemna apoi pe Anglia se grigeasca ca in casa daca Rusia va primi proeptele ce i se făcu in interesul ei si a Poloniei, sa se si esecuteze acele punte cu cea mai mare acuratetia. Totu atunci in cas­a de sus a parlamentul lor­dul Russel provoca pe lordul Clanricarde ca se nu dee­ansa la o despuia in cestiunea polona, ca­ ce — dice Russel — acest’a aru fi superflua pana candu nu ii sosesce respunsul Rusiei la not’a tra-­­ misa, si numai ar’ impedecâ guvernul in aptivita­­tea sa, lordul Clanricarde si retrage propusetiunea. D’in desele despute in parlamentul anglu de­spre cestiunea polona, lumea vede cu câta nerăb­dare ascepta Anglii respunsul Rusiei, si câtu se intereséaza pentru cestiunea polona. Aceast’a por­tare a parlamentului are mare influintia a­supr’a politicei ce o va luă Anglia in cestiunea susnumita daca respunsul Rusiei nu aru fi indestulitoriu. Guvernul Angliei la 10 juniu a indreptatit unu cerculariu câtra curtile de Parisu, Petrupole, Berolina si Viena, prin care le insciintieza ca An­glia se convoesce la anesarea insuleloru jonice câtra Grecia, deci chiama pe potentati la o confe­ri­ntia. ITALIA. Representantele Italiei la Parisu ca­valierul Nigra se fii incunoscintiatu pe guvernul său ca se nu ceara mai multa de la Napoleone scoa­­terea lui Francisco II. d’in Roma, cu­ ce Napoleone nu voesce a si face neplăceri cu Santi’a Sa pontifi­­ciele, si nici nu are in cugetu a si trage trupele sale d’in Roma. — Unii voescu a sei cu Francia se fii intrebatu cabinetul de Torino despre politic’a ce o aru adopta candu aru erumpe unu resbelu in contr’a Rusiei. In Genua petrecu mai multi agenti ai ostei americane de media-nóapte, dar’ pana acu li-a fostu desierte instiintiele de a aduna voluntieri pentru armat’a loru. In Roma si Civita­vecchia s’a intemplatu mai multe intemnitiari, intre intemnitati sunt si per­­sone de stare mai ’nalta, prin cari se se fii com­­promitatu legitimistii francesi. PRUSIA. Din Bismark a trasu o pausa lunga in politic’a Prusiei atâtu interna câtu si esterna. Partit’a liberala tace si privesce câtra cele ce se intempla, si se insuesce a se estinde câtu mai bine prin provincie, sperantiele acestei partite sunt asie­­diate in clironomul de tronu, si se mângâie totu cu cuventarea acestui­a de la Danzig. Estu-tempu nu se va tine in Berolinu nici adunarea statistici­, loru, carea in totu anul eră o solenitate. Presie­­dintii acestei adunări erau Schulze-Delitzsch, sau Virchow, inse Diu Bismark l’a octroiatu de pre­­siedinte pe comisariul de politia d’in Berolina, si acést’a a datu ansa câ adunarea estu­ timpu nu se va tine. POLONIA. Not’a comitetului natiunale po­­lonu câtra principele Gortschakoff se vorbesce câ au trecutu prin man’a lui Napoleone. Intre altele se dice in acést’a: „Polonia nu se indestulesce cu promisiuni gole, aperandu-si credinti’a si veti’a pretinde libertate si independintia, si se va lupta pana ce va recastiga marginele avute la 1773. Co­mitetul nationale numesce de tradare toata impaca­­rea, intre Poloni si supremati’a muscalesca e lupt’a pe morte sau viéti’a. Suferi-va Europ’a ca dreptu­rile omenirei se se calce su piciére, si spre rusinea seclului alu XIX, se se continue o luptastirpitorie ? Ddieu cu noi, de la a catui­a dreptate asceptâmu învingere.“ Polonia asta-di e guvernata de doue guverne, amendoue o incarca cu ordinatîuni si Rusii si co­mitetul natiunalu, cu acea deselinire cu ordinatiu­­nile muscalesci se implinescu numai su amenintia­­rile Cozaciloru, iar’ a­le comitetului natiunalu au mare védia, ceea ce i-au insuflatu curagiul ca se deie o ordinatiune prin care opresce caletori’a pe drumul fern ce duce la Petrupole, si celu ce duce la Prusia de la Varsiavia. E lucru firescu ca crescandu autoritatea gu­vernului nationale, scade a celui muscalescu, ma n’au in acest’a incredere nici amploiatii rusi, de curundu iu intemnitiatu Janiszewski capul unui despartiementu de la guvernu, si omu renumiții pentru alipirea sa câtra ziarul, după acést’a intem­­nitiare l’a cuprinsu o frica pe Wielopolski ca nu cumva se fie si elu alungații in vr’o temnitia seu esiliu. Toti amploiații de origine poloni sunt inlo­­cati cu Rusi, mai alesula cass’a statului. Diurnalele aducu neincetatu scrri despre cru­­delitatile lui Muravieff, de curundu la demanda­­tiunea lui, unu satu intregu fu supusu la bataie cu vergele, si candu unu posesoru d’in satul vecinii ’si tramise servitoriul se véda ce se intempla acolo, fu ba­tutu si servitoriul, pentru ca — după cum dise oficiiul — se scie enera mai bine de cele ce se intempla. Murawieff trateaza aspru si cu amplo­iații cunoscuți de fideli câtra Tiarul, guvernato­rul de Grodno Babrinski, generalul Hilde­brand si guvernatorul civile de Vilna Haller si dedlera demisiunile. Murawieff observa la demisiunea lui Haller: Ascepta pana ce te voiu alunga io. Lui Domejko maresialului de Vilna­­ dede Murawieff urruatori la invetiatura: „Cea ce ti voiu demanda se implinesci cu puntualitate“ pri­Proprietariu si editoriu: Sigisuvindn Pop; Redactorii respundietoriu: Alexandra Romanu is ii­r­m­a 1 8­9* V­i­e­ti’­­i Fonduri­­l­e s­t­a­t­ii Im­p­rumului Nationale................................ Metalicele................................................... Sorti tu­re de 1854 .......................... . Bani Negatiti 81.15 79.50 95.­81.20 76.­95.25 9 9 99 ASbU........................................ Ol­­legați­uni. a­le Des a reni. d­e 99.75 99.85 p­a in­ e n­t­u. Oblegatiuni Unguresci .... 75.­75.75 ,, Transilvanice . . . 73.25 73.75 ,, Banatiene .... 73.75 74.25 ,, Bucovniene .... 72.15 72.75 Acțiuni industriali. Ale Crédet. mobil, austr. . . . 190.40 190.50 ,, Bancei...................................... 798. -800. - ,, Navigat, pre Dunăre . . . 435.— 436.­,, Punții de feri in Pesta . . 387.-393.— Bilete de sortit­ura Ale C­redet. de câte .... 100n 132.80 133.­„ Navigat „ . . . .100 99 91 — 92.­ ,, lui Eszterházy ,, .... 40 99 93 50 94.­,, ,, Salm „ . . . 40 99 37.50 38.­,, ,, Ha­rl­y „ . . . . 40 99 37.25 37.50 „ ,, Clary „ . . . . 40 99 34 75 35.­,. ,, St. Genois ,, . . . . 41) 9 y 30.25 36.50 ,, Municipalităţii de Buda câte . 41­ 99 34.­ 34 50 Banii. Corone (aurii)................................ 15.20 1525 (talbine imperatesci......................... 5.31 5.32 Napoleonsd’or . . . . . . . 8.86 8.87 Valb­ini Rusesci................................ 9.06 9.09 Argintiu­ 1 pentru 100 fl.) . . . 119.50 109.75 P­r­e­t­i­ii t g­r­a­n­­e I o­r. Mesura Austriaca Greuta­tea in pundi P­r­e­t­i­u 1 de la pana G­r­a­ii de Banatu ....­­ . .­5.60 6.­,, d­in părțile Tisei . 84.86 5.40 5.70 Secara ................................ 76 79 3.10 3.30 O­rd­i­a pentru nutretiu . . 65.80 1.80, 2.­,, litere . . . 68.70 2.50 2.90 O­v­e­s­ti . . . . . . 45.50 2.­­2.10 P­a­p­ii s­i o­i­ii (Ci­ctirudin­) . 79.83 2.70 3.­­Mein . . .... “.­­3.­. . — Păstăi (fasole 1 . . . . 11 a p i t i a.................................• 202 Cu tipariul lui VASILIU GOSMA, vindu apoi câtra meritele ce decorau peptul lui Dometko i­dise: „Nu cugeta ca dera aceste semne de gratia de la Tiarul, voru ave ’nainte mea ce­ va vedia ... cu aceste cu totui poti fi tramisu la Si­beria.“ Pana ce Europ­a se inspaimenta de crudelita­­tile lui Murawieff, înainte Tiarului si in Rusia Mu­rawieff e eroul dilei. La unu banchetu solenu in Moscovia fu redicatu toastu pentru densul,si se sa­­luta prin telegrami, la care si response Murawieff multiam­indu-le. De pe câmpul luptei unu telegramu alu dia­­riului „Czaz“ cu datul 2 juliu aduce faim­a ca in cercul de Augustow a fostu o lupta sangerosa in care Polonii su conducerea lui Suzin reportară în­vingere, inse perdura pe beliducele loru. Langa Lewiatyn in 1 juliu a fostu o lupta aşisderea san­gerosa, inse n’a fostu decidatoria. Rusii lasara morţi multi pe câmpul luptei, atacurile ţinură pana in nóapte, rescolatii se retraseră in pădure câtra Buczyna. — Aproape de Vielun a fostu o lupta mai mare de câtu cele de pana acu, de ambe partile remasera pe câmpul luptei 1000 răniţi si morţi. Polonii su conducerea lui Taczanowski reportară învingere. Concurs­u. La cele siese elasi gimnasiali in gimnasiulu romanescul de legea ortodocsa orientale d’in Brasiovu, pe langa pro­fesorii ce su deja in activitate se dechide cu acést’a Con­­cursu inca pentru trei profesori. D’intre cari pentru acel’a d’in concurenti, care pe langa alte obiecte propunande in clasile gimnasiali infe­riori dupre trebuintia pana la împlinirea minierului de ore prescrisu, se va oblega d’in capulu locului ca va propune in gimnasiulu superiore sciintieleMatematicefisice, si anume pe anulu scol. 1863/4, A­l­g­e­b­r’a in Clas’a V, si Gr­e o m­e t­r’a in Clas’a VI, este sistemisatu unu Salariu anualu de 900 fl., v. a. Era pentru cei­lalti doi, pentru fie­care, câte 800 fl. v. a. pe anu, sub postulatele, ca concu­­rentulu se dovedesca: a) prin atestatu de bo­tezi: câ este romanu de legea ortodocsa orientale; b) prin atestatu de maturitate: câ a absolviții studiale gimnasiale dupre noua organisatiune ; c) prin atestatu a 3 a d­e m i­c­u: câ a absolviții fa­cultatea filosofica unde­va; si d) prin atestatu de la d­iregatoriile politice locali, ca portarea morala si politica­­ este nepetata — se voru preferi cei ce prin atestatu voru dovedi ca si au facutu unu anu de proba. Concurentii toate acestea documente cu suplic­a d’i­­­preuna le voru tramite celu multu pana la 15. Augustu 1863, s. n. adresandu-le catra subscris’a. Brasiovu in 1/16 Juni 1863. Eforia a scóleloru romanesci de legea ortodocsa (3—3) orientale in Brasiovu.

Next