Concordia, 1863-1864 (Anul 3, nr. 1-108)

1863-10-25 / nr. 86

scrie ca misiunea Dsale nu poti­ fi încununata cu resultatulu doritu. In privinti’a ultîmeloru dile si a­le mor­tii lui B a l­c e s c u s’au culesu urmatoriele date. Balcescu, la an. 1852 petrecea ca emigrante politecu la Constantinopole, unde clim’a prea schimbaciosa eră stricaciosa sanetatii sale ce­lei struncinate, deci socoti ca se plece la Ita­lia, sperandu ca sub ceriulu celu blandu alu ei va află vindecare, in 16. optovre, 1852, so­sise la Palermo capitalea Sîciliei, unde aflan­­du-se in mare nepotîntia corpurale d’in caus’a doreriloru de peptu (oftica) de care pătimise mai îndelungaţii; in 29. Noemvre 1852 trecu la nemurire. Ospetariulu, la care petrecuse acele puţine dile de la 16. opt. pana la 29. Noem­vre,vediendu ca Balcescu nu mai are dile, dede de­scrie consulelui turcescu (unu italianu d’in locu), care fece a se luă inventariu despre pu­tinele unelte a­le lui Balcescu. Cărţile (doua ludi) nu is’au pusu a nume in inventariu si manuscriptele se insemnara ca forte pretiose, dar inventariulu acest­a, consulele l’au opritu la sine. După mortea lui B .. ospetariulu in­tru o scrisore (prin care cere a i­ se plati o pretînsîune de bani) câtra sor’a lui B.. incu­­noscintieza câ B . . mai nainte de a muri si-au mărturisită pecatele si s’au cuminecatu (prin preutulu gr. unitu de acolo) apoi câ s’au in­­gropatu „la Capucini“, refacuse inse miste­­rulu de ospetariu impregiurarea câ s’au ingro­­patu „in grop’a comune.11 — D. Ionescu prin mediulocirea municipalității de Palermu au capetatu unu estrasu d­in matricul’a morti­­loru, d’in care se vedesce câ pentru îngro­parea lui N. Balcescu s’au platîtu la Capucini 12 tari adeca 5 franci (cam 2 fi. v. a.). — Se scie inse câ după dâtîn’a de acolo, tru­purile mortiloru pentru cari se platescu bani, luminari, la be­­serica se imbalsameza si se pastreza la Capu­cini, era a­le saraciloru cari nu potu plati se arunca „in grop’a comune“ totu la PP. Capucini. Deci d’in scrisorea ospetariului, cer­­cuspectu ca unu sasu, nu se potea sei ce va sé dica „ingropatu la Capucini.“ Unu părinte Capucinu avu­ idea destulu de pecatosa a face Dlui Ionescu imbiarea de a luă unu altu ca­davru, ci i­ se spuse ca nu se cérca mosce spre a se face vre unu miraclu prin ele, ci osemin­tele unui bunu patriotu. Dlu Ionescu au gasîtu si ultîm’a despusetiune a lui Balcescu subs­crisa de ins­a­si man’a lui tremuratoria. Elu despusese ca I­. Jonu Ghic’a, (principele de Samosu) se fie esecutoriulu testamentului seu si ca lui se i­ se dee manuscriptele sale. Asta impregiurare nu e cunoscuta inca guver­nului, care, erbdemn, câ indata ce va află de asta despusetiune a repausatului va numi pre D. Ionu Gh­i ca membru alu comisîunii în­sărcinate cu cercetarea si publicarea opere­­loru lui Balcescu. — V a r i e t a t i. — Diurnalele de Vien’a ne spunu ca in onorea ileputatiloru d’in Transîlvani’a va da unu banchetu ministrul de statu, si altul cancelariul de curte alu Triiei. Deputatii d’in ambele case voescu a da unu banchetu mare in onorea Trniloru, dar’ acestu ban­chetu de o­cam data s’a amanatu, pana ce va tiené siedîntia si cas’a boeriloru, si pana ce voru lua parte si in cas’a acést’a membrii d’in Trnia, ca astu-felu apoi banchetul ce se va da, se tie intru onerea mem­­­briloru Trii d’in ambele case. —­ Se lățise faim’a prin diurnale cum ca Maesta­­tea Sa pentru comitatele slovace d’in Ungari’a de susu, va denumi comiți supremi slovaci de natiunalitate si nationalisti bravi precum eppul Moyzes, superinten­­dîntele Kuzmănyi, consîliarii de Locutienintr’a reg. D­obranski si Francisci, „Sürgöny“ demintiesce acest’a faima, iar’ diuariul „Presse“ inregistrandu demintirea observeza: „Intr’adeveru — dice — nu potemu pre­supune despre contele Forgách si despre suit’a lui magiara ca astu-felu se pecatudsca in contr’a tradîti­­uniloru magiarimei suverane. Dar’ daca totu­si altii se voru încercă a delatură aceste tradîtiuni? si ceea ce in Transîlvani’a s’a intrebuintiatu cu atât’a resul­­tatu, s’aru încerca a se face si cu poporele suverane? Denumirile slovaciloru aru ajută multu causei.“ — Dlu Nadar unu fotografii d’in Parisu, a intre­­prinsu o caletoria prin aeru cu unu balonu ce cuprindea 5098 metre cubice de gasu. Acestu­a e celu mai mare balonu d’intre câte s’au gatîtu pana acii, i puseră nu­me „golant“ (gigantele). Gigantele balonu pleca d’in Parisu de pe câmpul lui Marte, in 17 i. c. la 5 ofe . m. cu 12 caletori. Parisîanii — carii mai remasera d­­___________.___________________ 374 in Parisu — priviră lungu tempu cum se suie balo­nul, la inceputu mergea cam greu, dar’ se repedi de locu. La 88 ore erau de a supr’a noriloru, intr’o înăl­țime de 1500 de metre. Eră o privire magica a vedé serele ce aruncă radiele sale a supr’a noriloru de sub balonu. Curundu primi gigantele o lovitura prin ventu, caletorii intru entusîasmu nu o observară, ci strigau: „Sus pana in verfu la scar’a lui lacobut.“ Inca doue loviture si corabi’a aternă la o parte. Caletorii si­ ve­­diura vidit’a periclitata, cercau a se cobori la cei mo­­ritori, dar’ eră cu nepotîntia. Despre coborirea loru ne spune o corespundîntia d’in Nienburg cu datul 19. 1. c. urmatoriele : Asta-di demanétia la 9 f­ere ventul de catra apusu aduse unu balonu mare peste orasiul nostru. Elu trecu intru o inaltime mica si atingea nemediulocitu verful caseloru. Se vedea ca persbnele d’in e­u au intentiunea de a descalecă, pentru ca aruncara ancor’a, si la calea de felu mai ca antingea pamentul fara ca se­ lu pota prinde lucratorii cari a­­lergara intru ajutoriu.“ Totu acolo se spune, cumca caletorii voindu a se lasă la pamentu, au aruncatu­ o ancora, ce a cadiutu in verful casei unui pelam­eriu, si astu-felu n’a pototu prinde puntu de radiemu, an­cor’a remase cu o fune de 80 de urme de lunga. A dou’a ancora se pote vedé la gradînariul Nelle. Balo­nul trecandu aprope de pamentu, a ruptu firele tele­grafice, si 3 stâlpi, caletorii aruncara d’in balonu mai multe scule si o peleria cumperata la Parisu in pia­­tr’a Sebastopolului, de unde se vede ca caletorii d’in balonu au fostu compani’a lui Nadar care in 17­1. c. la 5 ore după médiadi d’in Parisu, se sul in aeru. — Unu telegramu d’in Hanover’a cu datul 21 opt. ne spune: „Nadar s’a scoboritu cu balonul seu in 191. c la Eystrup. Aruncarea ancorei n’a sucesu. Nadar si-a ruptu amendoue piciorele. Principes’a Tour d’ Auvergne s’a sfintîtu. Pe St. Felix l’a tîriitu balonul in tempu cam de o ora, si si-a ruptu o mana. Vatema­­tii in noaptea trecuta veniră aici cu trenu separatu, si se asiediara in otelul „Union,“ unde medicii le purta de grige.“ Unele diurnalele amintescu numai de o sfintîtura de genunche. Atât’a e adeveratu cumca Na­dar si consoci pana a nu ajunge verful de la scar’a lui Iacobu, se scoborira intre cei muritori intr’o stare deplorabile. — D’in o epistola privata primimu scirea cumca zelos’a intrelegintia romana de pe Crisiul repede si-a propusu a sustiené la universitatea de aici pe unu teneru nascutu d’in sînul ei. NOITATI ESTEME. FRANCEA. D’in Parisu primesce diuariul „Bot.“ urmatori’a corespundîntia: „Resultatul negotiatiuniloru celoru trei poteri in cestiunea polona e, cumca ele nu voru da respunsu la depesi’a d’in urma a Rusiei. Io­ti o spunu apiiatu ca mai este inca o sperantia mica de a respinge caderea ideeloru umanitatii fatia cu moscovismul celu superbu. Dar’ acést’a spe­rantia e forte mica si aterna numai de la Au­stria. Cabinetul de Vien’a se feriâ a denega Rusîei dreptul de posesiune a­supr’a Poloniei, consîderandu acést’a de demonstratiune peri­­culosa. Candu fu vorb’a despre unu programu decisu, se iviră pedece, in Vien’a nu potu de­cide dîreptiunea politicei, si astu-felu Franci’a­­— carea nu si-afla plăcere intru a cersi pro­­iepte de la Angli’a — inca va lasă fara de respunsu depesi’a rusésea, de óra­ce nu pote fi o dechiarare de resbelu. Franci’a nu va face mai multu nici unu cuventu, ci si va reserva planurile sale. Angli’a si singura va tramite respunsul seu Rusîei. Rusî’a a capetatu satis­facere, ca i-a spusu Europei o astu-felu de grobianitate, la care acest’a nu scie da re­spunsu. — Cabinetul de Vien’a ascepta — ce? intardia — pana candu? Ti o spunu cumca forte putienu tempu voru mai asceptâ după Austri’a, pana in 5. noemvre (deschiderea cor­pului legelativu). Respunsul Austriei aru fi prim­itu ach cu o promptitudine voiosa si s’aru remunera cu milione de locuitori si cu mii de mile patrate. Inse daca Austri­a ascepta pana la 5. noemvre, atunci a trecutu tempul, si in asemene casu io dorescu in interesul Europei ca telegraful se nu duca la Vien’a cuventul de tronu alu Imperatului Franciloru. Daca Au­stri’a intardia, se espune periculului, ca­ ce de o parte a intardiatu inca curundu a se ală­tură Rusîei, iar’ de alta parte s’a intorsu de câtra Franci’a. In asemene casa Itali’a va ame­­nintiâ granitiele de câtra mediadi a­le Au­striei, iar’ Prusi’a — carea nu pote uită diu’a de la Francofurtu — e inimica Austriei. Au­striei i va lipsi apoi poterea in Germani’a, i va lipsi mediulecele de aliantia, si va învinge d­irîc’a cea nefolositoria a neutralitatii d’in 854.“ Roulier’ e denumita de ministru de statu, afara de elu voru apera guvernul in corpul legelatîvu si următorii: Vuitry, Forgadu de la Roquette si Chaix d’Estange. Denumirile au insemnetatea loru, ele nu surprinsera pe ni­­mene, Imperatul nu si schimbă politîc’a. Mi­nistrul oratore fara a fi respundiatoriu va apera guvernul in ante camerei, si daca va deveni in pusetiune critica va abdice, fara ca se fie periclitata starea celoru­lalti ministri. Imperatul Napoleone in 22. optobre a pri­mitui deputatiunea messicana si a felicitatu-o pentru resultatele imbucuratorie ce au avutu misiunea ei. .tr­i-jim J­­efe-ioimO slib «v C­ONFE­DERATIUNE­A NEMTIESCA. Toti principii nemtiesci, cari au subscrisu pro­­eptul de reforma la Francofurtu, si-au tramisu ministrii loru de esterne la Nürnberg, unde va fi o desbatere a­supr’a cestiunei acestei­a. „Gen. Cor.“ ne spune câ contele Rechberg se va intorce curundu la Vien’a, prin urmare si cei­lalti voru merge câtra casa, ca­ ce desba­­terea va curge rapede fiindu câ li s’a spusu si precisu scopul. Caus’a cu Schleswig inca totu nu e de­cisa. Regele Daniel Federicu­se se fii dechia­­ratu câ in casa daca aru cadu devinsu, elu va prochiamă o constitutiune si unu guvernu re­­publicanu pentru poporul danicu. In Prusi’a decurge alegerea barbatiloru alegatori. Diurnalele spunu ca nici candu nu s’au alesu atâti­a liberali. Nemtii, mai cu seama in Lipsî’a, dar’ si in Francofurtu si prin alte cetati, au serbatu in 18 i. c. aniversari’a luptei poporeloru de la Lipsî’a in contr’a lui Napoleone I. RUSI’A. Rusismul celu vechiu — dice unu corespundînte d’in Petrupole — e forte atiuitatu de la not’a din urma a principelui Gortschakoff. Pretutîndene domnesce unu spi­­retu resbelnicu, de­si sciu cumca imperiul n’are potere resîstibila in urmarea miscarei cei mari ce domnesce in intru. Cercurile curtii si ari­stocratica constau totu d’in oameni inimici Eu­ropei apusane, sunt contrari chiaru si marelui principe Constantînu, ei credu cumca elu are simpatie mari pentru Poloni, vorbescu despre elu lucruri minunate, precum ca n’a suscrisu nici o sentîntia de merte.L­a datu comitetului nationale polonu 10.000 de ruble in argentu, despre care suma a capetatu d­etantia s. a. cercetarea ce a facutu-o la Vien’a inca a fostu privita­ cu ochi rei. Tiarul petrece in Crimea, după reintorcere la Petrupole va denumi pe rep­resentantele seu la curtea de Vien’a, se crede ca pentru acestu postu e desemnatu Ba­ronul Stackelberg. POLONPA. Redîcatur’a cea mai nalta a casei magistratului cetatienescu in Varsiavi’a a arsu. Acea impregiurare cumca focul au datu mai antâiu in despartiem­entul de controlu si de esecutiune a contributiunei, a datu ansa la suspitiune ca cas’a a trebuitu se fie aprinsa. Militi’a posta straiele, si se folosi de acést’a ocasîune pentru a da cu cintele in poporul de pe strate, ne facandu­ desclinire intre stare sau sessu. — In mediu locul unei strate, d’intre cele mai impoporate a­le Varsiaviei se face atentatu a­supr’a unui oficialii alu politiei. A­tentatorul scapă, d’in contra 5 teneri ce fura mai aproape se arestara. — Fostul presiedînte la institutul de credîtu fu prinsu, si a dou’a di fara a fi ascultatu seu judecatu, se trans­portă la Sîberi’a. De la graniti’a polona i se scrie drariului „A. A. Z.“. Precum se vede in Varsiavi’a se temu de o catastrofa, pentru ca cine numai­­ pete parasesce orasiul, si daca e cu potîntia si tier’a. De câte­va dile vinu fugari peste granitie, a cercă adapostu d­in cece. Se crede ca regatul se va imparti in patru guverna­­minte rusesci, si personele sunt desemnate.. Unu telegramu d’in Lemberg cu datul 22. opt. ne spune, ca in 20. 1. c. unu corpu de rescolati, pedestrasi si calereti cam 2000 de barbati, in cercu­l de Branow au trecutu peste Vistula in Pollni’a. — Altu telegramu d’in Cracovi’a cu datul 21. opt. ne spune ca tru­pele imperatesci austriace au prinsu 150 de rescolati cu 15 care si 44 cai, cari voiau se treca in Poloni’a la corpul lui Wierzbicki. D’in contra unei bande de rescolati i-a sucesu a trece d’in pădurile de Magdau pe la Kabo in Poloni’a rusesea. .. . ■ Cu tipariul lui TRATTNER-KÁROLYI. Proprietariu si editoriu: Sigisimin­di­ Pop . Redactorii r­espundietoriu: Alesandru Romanu­.

Next