Constructorul, mai 1957 (Anul 9, nr. 381-384)

1957-05-11 / nr. 382

■ [UNK] [UNK]äsIwwS^lWSftSítl^1 La I.P.C.H. Expoziția artiștilor plastici amatori­ ­ din inițiativa comitetului , sindicat al I.P.C.H. s-a organizat o expoziție de artă plastică a artiștilor amatori din institut. Expoziția — cuprinzind lucrări de pictură, grafică, metalo­­plastie etc., variate, ca tematică și creație — înmănunchează­­ un grup de talentați artiști amatori. .Se cuvine să­ remarcăm lucrările expuse de ing. C. Burgheze (schițe, prize și acuarele), menționând în special tablourile „Colț dobrogean", un minunat peisaj specific acestui colț d­e țară, „Apus de soare în Deltă", și „Peisaj marin". Un interes deose­bit prezintă și lucrările în metalo­­plastie ale Ortansei Popescu, un gen plastic dificil, dar extrem de apre­ciat. Gravurile „La oglindă“ — in­spirată din cunoscuta poezie a lui G. Coșbuc — „Cavaler medieval“ și „Maci sălbatici“ oglindesc talentul tovarășei Ortansa Popescu. In general, merită să subliniem ini­țiativa organizatorilor expoziției care va constitui cu siguranță un stimu­lent în dezvoltarea artiștilor amatori de la I.P.C.H. Cărți în rate De cîțiva ani se utilizează cu mult succes sistemul de vînzare a cărților în rate, sistem menit să înlesnească oamenilor muncii formarea bibliotecilor personale. •In cadrul M.C.M.C. colectivul de difu­zare, condus de tov. H. Silberman și firm­at din tov. Const. Popescu II, Olga Moroșanu și Lidia Caisan și-a cîș­­tigat merite deosebite în munca de popularizare a cărții în rîndurile sala­riaților, avînd continuu sprijinul orga­­nizației de partid și comitetului sindi­cal. F­ nu acum, în cei trei ani de acti­vita­te, colectivul a difuzat, cu plata în rate, cărți în valoare de peste 60.000 lei Nil s-ar putea ? Din cei 179 de brigadieri, cititori permanenți ai bibliotecii șantierului național din Uricani, 165 sunt par­ticipanți la concursul „Iubiți cartea“; 45 dintre ei au și devenit purtători ai insignei „Prieten al cărții“. De la începutul anului ei au citit 640 vo­lume. In primele două decada ale lunii aprilie biblioteca a împrumutat 189 volume. Poeziile lui Eminescu, nuvelele lui Ion Slavici, schițele lui I. L. Caragiale, povestirile lui Ion Creangă și lucrările clasicilor ruși Turgheniev, Tolstoi, Necrasov, Gorki — se bucură în mod deosebit de atenția brigadierilor. Despre activitatea culturală a co­mitetelor sindicale de pe celelalte șantiere se pot spune însă mai puține Cuvinte de laudă. Biblioteca șantieru­lui Vulcan, de pildă, este din ce in ce mai puțin frecventată de munci­tori. Comisia culturală subapreciază complet concursul „Iubiți cartea“. ...Nu s-ar putea ca tov. N. Stoica, responsabilul cultural din cadrul co­­mitetului, să se hotărască, în sfîrșit să-și organizeze comisia culturală care de un an de zile se compune... numai din persoana responsabilului? Ne-ar place să vedem strălucind pe piepturile mai multor tineri de la Vulcan insigna „Prieten al cărții“. IULIAN POPESCU corespondent In atenția comisiilor de revizie Controlul permanent înlătură greșelile Gospodărirea bunurilor materiale ale mișcării sindicale, cheltuirea cu chib­­zuială a fondurilor provenite din Cotizații și din cotele de asigurări so­ciale, este o sarcină importantă de care trebuie să se ocupe permanent destul de puține. In multe din organi­zațiile noastre sindicale de bază acti­vitatea comisiilor de revizie, pînă a­­cum, s-a rezumat doar la unele verifi­cări superficiale cu ocazia dărilor de seamă semestriale sau chiar anuale. Organele noastre sindicale. Fie că este,, Lipsa controlului și îndrumării per­­vorba de activitatea culturală sau­­ 1 ’ sportivă, de munca organizatorică etc. rezultate bune se pot obține numai dacă este asigurată baza materială necesară. Atenția organelor noastre sindicale trebuie să se îndrepte deci înspre re­alizarea bugetelor financiare de cu­­rînd întocmite și cheltuirea cu chibzu­ială a fiecărui leu. In acest an — mai mult ca ori­cînd — autoritatea și, odată cu ea, răspunderea fiecărui co­mitet a crescut foarte mult. Pentru prima oară, organele sindicale din în­treprinderi au avut latitudinea să-și stabilească singure necesarul de chel­tuieli pentru activitatea culturală, sportivă, acțiuni organizatorice, aju­toare materiale etc., ele au stabilit de asemenea cotele pe care le vor vărsa C.C.S.C.-ului. Toate acestea sunt o urmare a pune­rii în practică a sarcinii trasată de plenara C.C.S. din ianuarie 1957 de a muta centrul de greutate al activi­tății sindicale în cadrul organizațiilor sindicale de bază. Mergînd pe linia descentralizării conducerii, C.C.S.C. a desființat aparatul său de verificatori financiari, această muncă urmînd să fie făcută exclusiv de către comisiile de revizie care activează pe lîngă fie­care comitet de întreprindere. Aceste organe alese au datoria de a veghea permanent la buna gospodărire a fon­durilor bănești și a bunurilor mate­riale care aparțin organizației sindi­cale de bază. Practica de pînă acum dovedește că acolo Ui.de comisiile de revizie și-au făcut datoria, unde au controlat peri­odic cum se realizează bugetele sin­dicale și de asigurări sociale și cum sînt cheltuite fondurile, munca admi­­nistrativ-financiară s-a desfășurat în condiții satisfăcătoare. Un exemplu bun de urmat îl constituie comisia de revizie de pe lingă comitetul între­prinderii de construcții nr. 905 — Baia Mare. Membrii acestei comisii au fă­­cut dese controale în munca adminis­­trativ-financiară rezisînd la timp de­ficiențele și ferind comitetul de gre­șeli în mînuirea fondurilor. Din păcate, astfel de exemple sunt manente a făcut ca la unele comitete să existe deturnări de fonduri, insu­­șiri de bani de către diferite elemente necinstite care s-au strecurat în rîn­­dul comitetelor, înstrăinării de bunuri materiale necesare activității culturale și sportive etc. Fără îndoială că dacă ar fi existat control și îndrumare per­manentă din partea comisiilor de re­vizie, nu s-ar fi putut comite deturnă­rile de fonduri, însușirile de bani și alte nereguli grave care s-au întîm­­plat la comitetele întreprinderilor nr. 168, 106, 125 etc. Foarte frecvente au fost cazurile cînd s-au cheltuit pen­tru activitatea sportivă fonduri desti­nate altor scopuri și în mod special pentru fotbal. Pentru îmbunătățirea activității fi­­nanciar-administrative a organelor noastre sindicale, cu deosebire acum cînd asupra comitetelor apasă, o răs­pundere mult mai mare în această di­recție, este neapărat necesar să se ia toate măsurile pentru activizarea co­misiilor de revizie care au fost alese pe lîngă fiecare comitet de întreprin­dere sau instituție. Acolo unde aceste comisii s-au descompletat trebuie ime­diat completate conform instrucțiuni­lor C.C.S. Comitetele de întreprinderi au datoria să creieze comisiilor de revizie condiții optime pentru desfă­șurarea muncii lor, să le pună la dis­poziție toate actele contabile, să res­pecte îndrumările date de aceste co­misii. Pentru ca membrii comisiilor de revizie să fie la curent cu toate pro­blemele activității sindicale, cu nece­sitățile materiale ale organizației sin­dicale, ei trebuie să participe cu re­gularitate la ședințele comitetelor de Întreprindere, să asculte rapoarte ale comisiei financiare, să dea îndrumări precise asupra felului cum gospodărire fondurile sindicale trebuie­­ în­drumări amănunție asupra felului cum trebuie să-și desfășoare activi­tatea comisiile de revizie pot fi gă­site în broșura „Buna gospodărire a fondurilor sindicale“ — editura C.C.S. — care se află la fiecare comitet). Comitetele de întreprindere trebuie să rețină lucrul cel mai de seamă; buna gospodărire a fondurilor și tu­turor mijloacelor materiale poate fi asigurată atunci cînd se vor respecta întocmai prevederile bugetelor pe care le-au întocmit și legile în vigoa­re. La păstrarea acestei stricte disci­pline trebuie să vegheze continuu co­misiile de revizie. I. PREDA Sărbătoarea succeselor De curtnd in sala clu­ instruită de maistrul menea, cărți de literatură bului muncitoresc a avut Gheorghe Popescu, tehnică și beletristica, loc 0 adunare festivă, Fanioanele de fruntași A fost o adevărată organizată de colectivul in activitatea școlară și sărbătoare a succeselor. Școlii profesionale de extrașcolară au fost or- La ea au­ participat pă­­ucenici de pe lingă la­ ținute die Mitu Aldea a [UNK]­rinții elevilor, conducă­­brica de ciment „Ilie­nul 1-A, Ion Minciună­torui fabricii, precum și Pintilie"-Fieni, în scopul anul I-B Albert Stoof un numeros public din decernării drapelului de anul II-A, Mihail Sora 1 ]U­. . im­are­grupă fruntașă pe scoa­ anul II-B. Ei au mai localitate și din impre­să in cel de al ll-lea primit cărți și materiale inltimi, trimestru al anului 1957. sportive. Un număr de Drapelul a fost ciștigat 23 de elevi, cu medii de de grupa B a anului I. 4 și 5 au primit, de ase-GEORGE BURGEL corespondent Nu știu cum o fi la alte unități de învățămint din țară, dar la Școala noastră de ucenici constructori din Constanța, aflați că nu am­ rămas „de căruță” în munca de difuzare a presei. Numai la „Constructorul” a­­vem 110 abonamente. Nu-i un secret de ce citim acest ziar; el ne intere­sează, ne ajută să ne pregătim în meseria pe care ne-am ales-o și avlam multe lucruri noi. Clasa II-a H are cele mai frumoase realizări în acest domeniu. Așa că și școala noastră e fruntașă în munca de răspîndire a presei.1 ALEXANDRU TANASE corespondent Pentru a evita golurile în activi­tatea șantierelor, prin plecarea elevi­­lor în vacanță în luna August, va­canța a fost planificată în două se­rii : prima în iulie și a doua în au­gust. S-a luat în seamă propunerea ca elevii corijenți să primească va­canță în seria s-a pentru a se putea pregăti mai bine pentru examene. In același plan au fost incluse și problemele instructajului de practică și a celui, privitor la tehnica secu­rității mari;î (acest din urmă in­structaj s-a făcut cu toți elevii îna­inte de a pleca pe șantiere; a urmat apoi un al doilea instructaj de înce­perea lucrului). Fiecare elev a primit din partea școlii caietul de practică în care va trece date privind procesul tehnolo­gic, obiectele la care a lucrat, unel­tele pe care le­ ia folosit etc. Pe a­­ceste caiete, la sfîrșitul perioadei de practică, elevii vor primi note și în­cadrarea tarifară. Pentru ca rezultatele să fie cu­ mai bune consiliul pedagogic al școlii a ales un colectiv de conduce­re a practicii format din ingineri și profesori de specialitate. Aceștia vor urmări practica pe șantiere, rezulta­tele obținute și măsurile ce trebuiesc luate acolo unde este cazut­ respon­sabil al colectivului a fost num­t tov. ing. Gheorghe Șincai. Orele de con­sultații — cite una pe săptămînă, așa cum prevede planul — vor avea loc la școală, dacă­ condițiile vor permite ele vor fi ținute și pe șan­tiere. La șantierele mai îndepărtate transportul elevilor se va face cu autocamionul școlii, pentru a evita intîrzierile. Sîntem siguri că respectând acest plan rezultatele practicii în produce­re­a elevilor vor fi cele pe care cu toții le așteptăm. IOAN BANU directorul Școlii profesio­nale de ucenici construc­tori din Iași La jumătatea lunii aprilie condu­cerea școlii noastre a analizat te­meinic, împreună cu conducerea Trustului nr. 14-Iași, toate proble­mele legate de practica elevilor pe șantiere. A rezultat din această ana­liză un plan cutieret. Pe cele mai mari și mai bine organizate din șantierele trustului vor fi repartizați majoritatea elevilor: șantierul de locuințe Păcurari — 84 de elevi, șan­tierul Alimentarea cu apă a orașului Iași — 32, Baza de investiții nr. 4 — 50 etc. împreună cu maiștrii in­structori și cu diriginții de clasă am întocmit planul norm­al de reparti­zare a fiecărui elev ținînd seama și de preferințele elevilor. INVAȚAM ȘI DIN ZIARE Prin școlile de ucenici Masuri pentru practica de vara P­lenara a V-a a Consiliului Central al asociației sportive „Siroitel“ din U.R S.S. a dat multă atenție gimnasticei în produc­ție și a luat o serie de măsuri în vederea introducerii ei pe șantiere. . Gimnastica de dimineață se face înainte de începerea lucrului, iar re­pausurile sportive — în timpul pau­zelor. Ele durează cel mult 5—7 mi­nute și sunt deosebit de eficace cînd ziua de lucru este bine organizată. Gimnastica în producție contribuie la întărirea sănătății constructorilor și la creșterea productivității muncii. EXERCIȚIUL nr. 1 Poziția inițială — drepți. Ridicați mîinile în sus, ridicîndu-vă în același timp pe vîrfurile picioare­lor, trageți aerul în piept, reveniți la poziția inițială și expirați. Ritmul executării — mediu. Se repetă de 8—10 ori. EXERCIȚIUL nr. 2 Poziția inițială — mîinile în șolduri. Lăsați-vă pe vine stînd pe­ vîrfurile picioarelor apoi, cu brațele înainte reveniți la poziția inițială. Cînd vă lăsați jos inspirați, iar cînd vă ridicați expirați. Ritmul de executare — mediu. Se repetă de 8— 10 ori. EXERCIȚIUL nr. 3. Poziția inițială — pi­cioarele depărtate cu­ lățimea umerilor, bra­țele coborî­te. Ridicați încet brațele, aruncați, cu o zvîcnitură, mîinile în sus și inspi­rați; coborîți mîinile încet și expirați. Ritmul de execuție — lent. Se repetă de 3 4 ori. EXERCIȚIUL nr. 4. Poziție inițială — picioarele depărta­­te, brațele coborîte. GIMNASTICA PE ȘANTIERE Ridicăți, moale, brațele și inspirați, coboriți-le liber și expirați. Ritmul de execuție — lent. Se repetă de 4—6 ori. EXERCIȚIUL nr. 5. Poziția inițială — picioarele de păr­ în producție late cu­ lățimea umerilor și brațele coborîte, îndoiți trunchiul înainte, atingeți cu mîinile podeaua (picioarele le ți­neți drepte și călcîile lipite de po­dea) și expirați, reveniți la poziția inițială. Brațele în lături, trunchiul îndoit înapoi — inspirați. Ritmul de execuție — mediu. Se repetă de 6—8 ori EXERCIȚIUL nr. 6 Poziția inițială — drepți. Indoiți-vă spre dreapta, lăsînd mîi­nile de-a lungul corpului — expi­rați. Reveniți la poziția inițială și inspirați. La fel — spre stingă. Rit­mul de execuție — mediu. Se repetă de 3—4 ori în fiecare parte. EXERCIȚIUL nr. 7 Poziția inițială — drepți. Ridicați înainte mina dreaptă la nivelul umerilor iar cea stiigă în lă­turi, schimbați poziția mîinilor: dreapta în lături, și strigă înainte. Ritmul de execuție — mediu. Se re­petă de 3—4 ori și apoi începeți munca. (După revista „Stroitel") © Un magazioner iscusit și-a confec­ționat dintr-un bloc de fontă cu greu­tatea de 40 kg, patru greutăți dife­rite Cu ajutorul acestora el poate efectua orice cântărire ln kilograme întregi de la 1 pînă la 40 kg. Care Sînt aceste greutăți? CUPON DE PARTICIPARE nr. 2 — mai Numele și pronumele Adresa . . 4 * • • >1 % In atenția participanților la concurs ►a 4 % Tragerea la sorți pentru desemnarea ciștigătorilor la concursul pe luna aprilie va avea loc la data de 22 mai; pină in această zi se primesc și dezlegările (însoțite de cupoanele de participare — nr. 1, 2 și 3 — aprilie). Pentru desemnarea câștigurilor la concursul din luna mai tragerea la sorți va avea loc la data de 18 iunie. Pentru bunăstarea constructorilor din bloc pentru cărămidarii de la Bucov ••• La 1 Mai, cărămidarii de la fabrica „1 Mai"-Bucov au primit in folosință un nou bloc modern, pe care-l vedeți In clișeul nostru. ,o casă de odihnă pentru mecanizatorii de pe șantiere ••• Trustul de utilaj greu amenajează pentru lucrătorii săi o casă de odihnă in stațiunea Lacul Sărat (Brăila). Vila va avea 10 camere amenajate cu mobilier nou, confortabil, o ca­meră pentru colțul roșu înzestrată cu jocuri distractive precum și o can­tină. Iată noi dovezi concrete ale grijii statului nostru față de continua îm­bunătățire a traiului celor ce mun­cesc. .61 de apartamente pentru constructorii ieșeni... In curînd constructorii ieșeni vor avea la dispoziție 61 de noi aparta­mente — 16 individuale și 45 prin cooperare. 36 dintre ele au și fost date în folosință iar celelalte vor fi terminate la începutul trimestrului III.­­. .și un bloc prin supraetajare Acțiunea de sporire a fondului de locuințe prin sistemul supraetajării unor imobile se desfășoară cu pași repezi. Recent în Piața de Flori din Capitală, au început lucrările de su­praetajare a unei clădiri (subsol, parter + 7 etaje) destinată salaria­ților M.C.M.C. Lucrarea — execu­tată de șantierul nr. 5 al Trustului nr. 3 —­­ prezintă multe greuăți le­gate de sistemul supraetajării, care vor trebui învinse de constructor pe parcurs. Colectivul de muncitori, sub con­ducerea ing. Marian Abramovici, a pornit, dintr-un început, la întărirea radierului general, în vederea conso­lidării osaturii de beton a viitoarei clădiri; s-au adăugat stîlpi din be­ton armat pentru susținerea împăr­țirii interioare­­ In momentul de față se fac modificări la subsol, parter și etaj (deja existente) și se toarnă placa de beton la etajul V. După cum s-a stabilit, zidăriile se execută imediat ce se decofrează cadrele de beton de la fiecare etaj în parte. Potrivit planificării șantierului, termenul de predare a blocului de lo­cuințe este 30 octombrie. Construc­torii, însă, sunt hotărîți să scurteze durata execuției. Astfel, pînă la 20 mai ei vor termina de turnat osatura de beton, la sfîrșitul lunii iunie lu­crările de zidărie, urmînd ca la 1 iulie să înceapă finisajul. Pentru a face față termenelor sta­bilite, șantierul a fost dotat cu uti­laje corespunzătoare (motocompre­sor, macara „Pionier“, betoniere etc.) și asigurat cu materiale suficiente, (cu excepția cărămizilor de diatomit pe care „Victoria muncii“ le furni­zează anevoie, în timp ce în depo­zitele fabricii „Izolatorul“ stau sute de mii d­e asemenea, cărămizi fără să fie repartizate). De remarcat că la această lucrare, în stadiul actual, este întrebuințat un număr mic de mun­citori (două echipe de muncitori ca­lificați și una de muncitori necalifi­cați) care lucrează în acord global. O preocupare de a comitetului Călăuzindu-se după directivele ce­lui de al II-lea Congres al Parti­dului Muncitoresc Român, comitetul Trustului de construcții nr. 13 și-a propus ca sarcină centrală în acti­vitatea sa, îmbunătățirea continuă a condițiilor de trai ale lucrătorilor de pe șantiere. Această preocupare, sus­ținută în colaborare cu conducerea trustului ,a făcut posibilă obținerea unor rezultate pozitive care au satis­făcut în bună măsură cerințele sala­riaților. Asigurarea zilnică a cantinelor cu momcare caldă, gustoasă, consistentă, preparată în condiții higienice, la un preț redus — ținînd seama de cerin­țele și gusturile muncitorilor — a fost unul din obiectivele acțiunii noa­stre în primul trimestru al anului. In această direcție am îndrumat și comitetele de întreprinderi ale grupu­rilor de șantiere și comitetele de secții și astfel am reușit să obținem bune rezultate la grupurile de șan­­­­tiere nr. 5 și nr. 3 care astăzi sunt exemple demne de urmat și a căror experiență o vom populariza la toate celelalte cantine. Comisiile de cantine de pe lîngă aceste comitete de între­prindere iau parte activă la bunul mers al muncii, interesîndu-se de în­tocmirea meniturilor, de curățenia în sălile de mese, de tot ce este legat de buna funcționare a cantinelor. Acolo unde treaba nu mergea toc­mai bine — cum era, de pildă, la grupul de șantiere nr. 2­ Focșani — am studiat, împreună cu conducerea administrativă, o formă de organizare mai bună. Astfel, s-a hotărit trecerea acestor cantine pe lingă administrația centrală a cantinelor grupului de șantiere nr. 5­ Ploești care a asigu­rat buna lor funcționare atît prin aprovizionarea la timp cu alimente, cît și prin înlocuirea personalului ne­corespunzător. Tot în vederea îmbu­nătățirii alimentației salariaților, în urma propunerii comitetului, s-a tre­cut și la gruparea celor două admi­nistrații de cantine de la Galați și încadrarea cu personal calificat. Cu profund regret am aflat zilele trecute vestea încetării din viață a lui VASILE RO­­ZENBEîîn vechi corespond­nt al gazetei noastre de la fa­brica „Proietarul“-Turda. Mai avem însă și unele cantine care nu au reușit să satisfacă ce­rințele abonaților Asupra acestora ne îndreptăm în prezent întreaga a­­tenție. Vom căuta ca în cel mai scurt timp să îmbunătățim condițiile higienice de­ la cantina grupului nr. 6 precum și calitatea meselor servite la cantinele șantierelor Bușteni, „Cristea Nicolae“-Galați și fabrica de cărămizi silicocatoare Doaga. Un alt obiectiv important asupra căruia ne am­­ îndreptat atenția, fost acela al îmbunătățirii condiții­­­lor de cazare a muncitorilor de pe șantiere. Au fost înlocuite toate pa­turile de lemn cu paturi metalice, baracamentele sunt întreținute de că­tre echipe speciale care funcționează , pe lîngă fiecare grup de șantiere; len­jeria de pat se schimbă cu regulari­tate la 2 săptămî­ni. Pentru igiena corporală a muncitorilor s-au ame­najat băi la șantierele nr. 3-Doaga și la Galați; pe celelalte șantiere se asigură deservirea muncitorilor băile . beneficiarilor, sau la cele pu­b­­blice. Pentru întreținerea curată a lenjeriei au fost organizate spălă­torii mecanice la școlile profesionale de la Galați și Brăila și la grupul de șantiere nr. 3. Comitetul, în colaborare cu condu­cerea trustului, s-a ocupat și de or­ganizarea odihnei muncitorilor, teh­nicienilor și funcționarilor. La Buș­teni s-a amenajat o vilă unde se vor putea odihni în bune condiții 20 -25 persoane într-o serie Pentru salariați:­­fin București ai trustului nostru sunt în curs lucrările de amenajare a vi­lei de la Snagov; pe lângă această vilă se vor amenaja terenuri sporti­ve și se vor procura câteva ambarca­țiuni. De asemenea este în curs de definitivare documentația pentru con­struirea unei vile în stațiunea Vasile Roaită cu o capacitate de 64 per­soane într-o serie. Desigur că măsurile luate pînă în prezent, nu au dus încă la lichidarea tuturor deficiențelor care mai împie­dică asigurarea unor condiții de trai menite să satisfacă cerințele oameni­lor muncii de pe șantierele trustului nostru. Comitetul de trust va perse­vera pe această cale, hotărit să gă­sească cele mai bune metode pentru a asigura salariaților trustului con­dițiile de trai pe care le merită. N NICULESCU locțiitor al președintelui comite­tului" sindical"al Trustli nr. 13 seama Sâmbătă 11 mai 1957 — hr. 5821 Pe șantierul fabricii de faianță din Sighișoara lucrează soții E­­LENA și VARGA PINTEA care au venit aici prin transfer de la Trustul de instalații nr. 21. Deși lucrează pe acest șantier de ci­ta­va luni ei nu au primit încă compensația de carielă și alocația de sta­t pentru copii Au sau nu dreptul la compensație și aloca­ția de stat pentru copii acești muncitori? ne întreabă tov. GH. BIVOLARU, muncitor pe același șantier. Conform Decretului nr. 571 din 1956 primesc alocație de stat pentru copii, toți angajații permanenți chiar dacă s-au angajat după 26 decembrie 1954, cu respectarea articolelor 3 și 4 din menționatul decret. Dacă Elena și Varga Pintea au beneficiat de dreptul de compensație pentru copii pe baza H.C.M. nr. 2697 din 1954 atunci vor primi o alocație de stat de 100 lei pentru fiecare co­pil. Faptul că au venit prin transfer de la o altă unitate nu înlătură drep­tul de alocație pentru copii sub 14 ani. ••••<•••­•­ • + " Tov. SPIRU VLAHU, de la fa­­brica de ciment „Stînca“-Brăila, ne pune următoarea întrebare: „Dacă soția mea este meseriași și lucrează iară să aibă atelier și salariați angajați, la ce alocație de stat pentru copii am dreptul, 50 sau 100 lei? Menționez că pînă la 1 noiembrie 1956 nu am primit compensație de cartelă pentru copii“. Conform prevederilor articolului 4 din Decretul nr. 571 din 1956 aveți dreptul la o alocație de stat de 50 lei pentru fiecare copil, în condi­­­ii­le articolului 3 din același decret, deoarece nu au­ beneficiat de compen­sație de cartelă pentru copii. Pri­mirea alocației este condiționată și de alte venituri realizate în afara sa­lariului; dacă veniturile realizate de salariat sau membrii lui de familie — peste salariul de bază — sunt mai mari de 6000 lei anual, nu are drep­tul la alocație de stat pentru copii.­­In cazul dumneavoastră care sunteți muncitor industrial, veniturile In a­­fara salariului pot fi mai mari de 6000 lei anual — dacă nu provin din comerț, tractoare etc, fără ca prin a­­ceasta să pierdeți dreptul la alocația de stat de 50 lei pentru fiecare copil. Trei înălțimi in orașul celor șapte colineie a» Pe la începutul anului, presa de senzație din Roma publica la rubrica de fapte diverse ctteva rînduri fugiti­ve despre tragedia unei vieți. Gian­­battista Cazzola a urcat pînă în punc­tul cel mai înalt al zidurilor bătrînu­­lui Colosseum. Nu­­ ca un turist ame­rican, cu ochelari de spate, și aparat fotografic, căci cunoștea încă de copil monumentala clădire și, constructor fiind, admirase în atîtea rînduri meș­teșugul precursorilor săi întru mese­rie, de pe vremea imperiului roman. Gianbattista Cazzola a urcat pe Colo­sseum ca să încheie o socoteală din care ieșea în deficit. Trăind în neagră mizerie cu patru copii muritori de foa­me și fără casă, omul a venit să-și pună capăt zilelor, aruncindu-se din înaltul zidurilor vechi de două milenii. Cineva l-a oprit la timp, poate,c­u un gest, poate cu o speranță. Și ziarele au scris: „O sinucidere ratată“. Mai e în Roma și o astfel de sinu­cidere, despre care presa capitalistă nu dă nici titluri pe opt coloane, nici măcar note microscopice la ..Fapte di­verse". Sinuciderea colectivă, nevoită și nesfîrșită a sutelor de mii de oa­meni pe care „raiul“ occidental îi ține la periferia orașului și a vieții. Locui­torii din atîtea și atîtea mahalale și suburbii mizere: Acquedotto Felice (­îtă ironie conține acest nume — „a­­peductul fericit“!), Borghetto Lance­­rotti, Fosso din Sant’Agnese, Campo Paroli, Borgata Gordiani, Pietralata, Monte del Gallo; aglomerări de ba­răci, de cocioabe, de case ce așteaptă de decenii să fie scoase la reformă. Străzi înghesuite, nepavate, în care anotimpurile nu se socotesc după cu­loarea frunzelor (căci pomii par a fi fost exilați din aceste cartiere), ci după alternanța noroaielor cu praful. Și totuși, în Roma se construiește. De mult au cerut cetățenii ca pe una din cele șapte coline ale orașului — pe Monte Mario — să se amenajeze un parc. S-a făcut proiectul. S-a pre­văzut chiar și un element utilitar și de decor: turnul antenei unui post de televiziune. Și iată că muncipalitatea a început să dezbată problema. S-a păstrat turnul de televiziune, așa cum s-au păstrat și gropile de gunoaie din Fosso di Sant'Agnese In schimb, in locul parcului s-a propus să se înalțe o clădire cu nouă etaje: hotelul „Hil­ton", pentru turiștii străini cu ochelari de soare, aparat de fotografiat și car­net de cecuri cu acoperire la băncile din Wall-Street Se construiește în Roma. Perioada de după război a adus Italiei șoma­jul în masă, pauperizarea țărănimii și un lot oarecare de proaspăt îmbogă­țiți. Echilibrul economic e astfel res­tabilit , bine înțeles, după legile jun­glei capitaliste. După aceleași legi se păstrează echilibrul și în construcții. In locul a o sută de apartam­ente în cartierele mărginașe, un palat de mi­lionar. Tot atît costă, chiar dacă nu oferă de­ lucru decît unui număr de constructori de zece ori mai mic. Se construiește în Roma; altfel, Na­tale Pozzi ar fi fost azi în viață. Na­tale Pozzi a murit in decembrie anul trecut, chiar în ajun de anul nou. In ziua aceea, găsise de lucru pe un șan­tier.. Și a căzut de la 30 de metri, de pe un planșeu fără balustradă de protec­ție. A lăsat soția, cu cinci copii și al șaselea pe drum. Natale Pozzi a fost al o sută șaptelea constructor din Roma accidentat mortal în decurs de trei ani. Am văzut o statistici a aces­tor accidente de minicr ,80. căzuți­i de la înălțime, 4 striviți de material! că­zute, 12 electrocutați, 11 morți din alte cauze în timpul lucrului. Și în acest număr nu sunt cuprinși cei ac­cidentați care au murit în spital, în­grijorătoare­a și înmulțirea acciden­telor de la un an la altul: treizeci în 1954, treizeci și opt în 1955, treizeci și nouă în 1956. Trei nume: Gianbattista Cazzola. „Hilton“, Natale Pozzi . Trei înălțimi ale Romei: Colosseul, Monte Maria'­'și blocul de 30 de metri. Trei imagini din viața constructorilor italieni... ADRIAN RUSU FABRICA DE CIMERT „GURA VAII“ RAIONUL SEVERIN REGIUNEA CRAIOVA • PRODUCE IN MOD CURENT CIMENT ALB Se livrează prompt orice canti­tăți pe bază de comenzi adresate fabricii, însoțite de repartiții emise de Direcția generală a industriei lianților din Ministerul Construc­țiilor și Materialelor de Construc­ție, București, Bdul 6 Martie nr. 23, tel. 6.49.00. Un obiect util și frumos ! Un cadou util și frumoși găsiți la: MAGAZINUL „ARAGONIT** București str. Dobrogeanu Gherea nr. 2 Vizitați magazinul de prezentare și desfacere care vă oferă : lus­tre și aplice elegante, lămpi plafoniere, lămpi de birou, vețeze, servicii de birou, garnituri pentru fumători, scrumiere diferite, fruc­tiere, vaze de flori, stative foto și stative pentru cărți,port-stilouri etc. REDACȚIA și ADMINISTRAȚIA« București, str. Grădina cu cal Nr. î, raionul V I. Lenin, tel 5.19 21. 5.10 ABONAMENTE: 3 luni - 2.50 lei *­­mni - 5 lei; anual - 10 loc Abri­aim miele­se ta. m .h.ule puștaie, prin factorii poștali și difuzorii voluntar» * * » m din intreprinderi și instituții. — Intr­eprinderea poligrafică nr 1. «li Bre*«,ianu­ar 23—25. Si AS - 3425 52. X V X X

Next