Contemporanul, ianuarie-iunie 1953 (Anul 7, nr. 2-26)

1953-06-26 / nr. 26

Lucrările Sesiunii ştiinţifice anuale a Academiei R. P. R. Din raportul acad. Şt. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R. In raportul asupra activităţii ştiinţifice des­făşurate de Academia R.P.R. pe anul 1952, acad. Şt. Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., s-a ocupat pe larg de succesele do­bândite de oamenii de ştiinţă din ţara noas­tră, de institutele şi colectivele ştiinţifice ale Academiei R.P.R., în lumina problemelor mari care stau în faţa ştiinţei noastre în opera de construire a socialismului. In raport s’a arătat că la sfârşitul anului 1952 Academia R.P.R. s-a prezentat cu un număr însemnat de realizări. De pildă, Prezidiul Academiei a trimis ministerelor peste 80 de protocoale, care constitue rezultatele concrete, cu ime­diată aplicaţie practică, a muncii de cerce­tare ştiinţifică. Unele din aceste realizări au trecut direct în producţie. Realizări importante au fost obţinute de institutele şi colectivele de cercetări ale Aca­demiei R.P.R. în domeniul proectării reţelelor electro-energetice, al acţionărilor electrice, al îmbunătăţirii randamentului termic al între­prinderilor, etc. Au fost întocmite, de pildă, normele de proectare ale unui arbore electric (un complex de maşini electrice legate). S’a reuşit să se obţină pentru prima oară in ţara noastră o ampliciină (maşină electrică ampli­ficatoare) care permite reglarea automată a tensiunii generatoarelor electrice, s’a studiat şi găsit o soluţie economică pentru realizarea unui planşeu-cheson din beton precomprimat, a cărui aplicare în construcţie duce la reali­zarea unor economii însemnate la consumul de beton şi oţel, variind între 20—25 la sută la beton şi 30—50 la sută la oţel. In domeniul ştiinţelor agrotehnice, a ară­tat raportorul, anul care a trecut a fost de­­asemeni bogat în realizări. Au fost conti­nuate studiile şi cercetările în cadrul complexului agrotehnic Docuceaev-Costicev- Wiliams. Pentru a răspunde problemelor transformării socialiste a agriculturii, s'au executat până acum o serie de lucrări legate direct de desvoltarea gospodăriilor agricole colective. Astfel s’a întocmit o lucrare de perspectivă, pe întreaga țară, a asolamente­­lor optime, lucrare care va servi la stabilirea structurii planurilor de cultură ale gospodă­riilor agricole colective, precum şi la raio­­narea agricolă a ţării. Prin aplicarea învăţăturii lui I. P. Pavlov, colectivele Academiei R. P. R. au obţinut o serie de rezultate importante în fiziologia normală şi patologică, în unele probleme de fiziologie a muncii, în cunoaşterea unor boli cu largă răspândire, ca boala ulceroasă, boala hipertonică, etc. # Paşi importanţi, a arătat raportul, s-au făcut pe tărâmul cercetărilor din domeniul ştiinţelor sociale. Mărturiile scoase la iveală de către istorici, în urma lucrărilor arheolo­gice efectuate pe şantierele de cercetări arheo­logice, cu privire la orânduirea comunei pri­mitive pe teritoriul ţării noastre, la dezvol­tarea forţelor de producţie din perioada sta­tului dac, a culturii dace, îmbogăţesc cunoş­tinţele noastre despre trecutul îndepărtat al poporului român. Au fost date la iveală o serie de documente de o deosebită valoare ştiinţifică pentru cunoaşterea luptei eroice duse de poporul nostru împotriva asupririi otomane, pentru cucerirea independenţei sale naţionale, documente, care vorbesc şi despre frăţescul ajutor acordat poporului nostru dea­­lungul istoriei de către marele popor rus. Institutul de Lingvistică al Academiei a al­cătuit proiectul de ortografie a limbii româ­ne, a întocmit un nou manual de gramatică a limbii române, terminând partea privitoare la fonetică şi morfologie. In continuare raportorul a vorbit despre ac­ţiunea desfăşurată de Academia R.P.R., în­drumată de partid, în vederea unei juste orientări a activităţii ştiinţifice, orientare care are la bază concepţia materialist-dialec­­tică, fundament sigur al unei rodnice cerce­tări ştiinţifice. Exemplul luminos al ştiinţei sovietice, şti­inţa construcţiei comunismului, a îndrumat paşii cercetătorilor noştri spre atacarea şi re­zolvarea celor mai importante probleme pe care planul nostru­ cincinal şi planul de elec­trificare a ţării le ridică în faţa ştiinţei. Dacă în direcţia legării ştiinţei de practică, a justei orientări teoretice a muncii ştiinţi­fice, a arătat raportul, s-au obţinut suc­cese importante, nu este mai puţin adevărat că în acest domeniu mai persistă încă unele deficienţe a căror grabnică lichidare trebue să preocupe în cel mai înalt grad de fiecare academician, pe fiecare om de ştiinţă din ţara noastră. Cercetările­ în domeniul chimiei, de pildă, nu se ridică încă la înălţimea unor ge­neralizări, ci se limitează la analiza unor fe­nomene izolate. Acest lucru reese deosebit de evident din majoritatea lucrărilor din dome­niul chimiei apărute în publicaţiile Academiei. Mergând pe acest drum strâmt, s-a neglijat organizarea unor discuţii referitoare la teoria antiştiinţifică, reacţionară a mezomeriei, la unele teorii cum sunt teoria plasticităţii şi­ elasticităţii, la teoria flotaţiei mine­reurilor, deşi organizarea unor asemenea dis­cuţii a fost una din principalele sarcini tra­sate de către Sesiunea Ştiinţifică Generală din Martie 1952. Acelaş lucru se poate spune şi despre Secţiunea ştiinţelor biologice. Unele cercetări din acest domeniu, cum sunt, de exemplu, cele relative la studiul comportării unor enzime în prezenţa unor faze lipidio­­apoase, reprezintă preocupări mărunte, care nu aduc nimic nou, mărturisind o insuficientă preocupare pentru justa orientare a cerce­tărilor în domeniul biochimiei. Acad. Eugen Macovschi, s'a arătat în raport, nu s’a pre­ocupat de introducerea în planul de muncă al Institutului a unor probleme de biochimie studiate în lumina învăţăturii pavloviste şi­ miciuriniste. Lipsa unei juste orientări s’a manifestat deasemeni şi la tipii colaboratori din cadrul colectivului pentru alcătuirea în­semnatei lucrări ,,Flora R.P.R.“ (Grinţescu) şi din colectivul pentru alcătuirea „Faunei R. P. R.“ (Feider), care au imaginat un număr extrem de mare de specii intermediare, con­trar concepţiei lui Miciurin şi Lusenco asu­pra speciei. In ceea ce priveşte apropierea cercetărilor de problemele practice, există încă în unele in­stitute şi colective ale Academiei tendinţa de a se preocupa de probleme mărunte, în loc să se ia în studiu probleme mari, de impor­tanţă vitală pentru economia şi ştiinţa ţării noastre. Astfel, colectivul de igienă şi medi­cină preventivă, condus de prof. I. Ardeleanu s-a preocupat de o serie de probleme de bio­chimie care puteau fi rezolvate cu uşurinţă de către un institut de specialitate departa­mental, neglijând în schimb problemele de medicină preventivă pe marile şantiere ale socialismului. Colectivul de medicină internă condus de acad. N. Gh. Lupu, cu toate că şi-a planificat de mai mulţi ani pro­blema atât de importantă a pneumoconioze­­lor, s-a mărginit şi în anul trecut la studii Prof. I. Niţulescu­, membru corespondent al Academiei R.P.R. a vorbit despre activi­tatea colectivului medical din Iaşi. După ce a enumerat o serie de realizări obţinute în direcţia însuşirii şi răspândirii învăţăturii pavloviste, vorbitorul a subliniat necesitatea ridicării nivelului muncii ştiinţifice pe tărâ­mul medicinei, la Iaşi, necesitatea stabilirii unei colaborări active cu celelalte centre ştiinţifice medicale din ţară. Acad. Raluca Ripan a vorbit despre pa­ralelismul care apare în cadrul Academiei în cercetarea unor teme. Cu toate că această problemă a fost ridicată de mai multe ori în faţa Secţiei a III-a, cerându-se ca, în caz de suprapunere a problemelor cercetate, să se analizeze rezultatele obţinute şi să se hotă­rască care dintre colective va continua cerce­tarea problemei respective, nu s-a luat până acum nici o măsură practică în acest sens. In activitatea ştiinţifică a Filialei din de laborator pe cobai, urmărind unilateral acţiunea prafului de stradă şi a fumului de tutun asupra parenchimului respirator şi ne­­preocupându-se de studiul pe teren al varia­telor aspecte chimice ale pneumoconiozelor, silicozei, antracozei, etc. La Institutul de Fizică din Bucureşti şi la Institutul de Fizică din Iaşi se observă încă tendinţe de practi­cism îngust, pentru a căror lichidare s’au în­treprins prea puţine acţiuni. O acţiune îmbucurătoare s’a desfăşurat în direcţia organizării de consfătuiri ale oameni­lor de ştiinţă cu stahanoviştii şi fruntaşii din întreprinderi în vederea punerii la punct a unor probleme de fabricaţie. Aceste întâlniri au arătat odată mai mult că oamenii muncii din producţie simt tot m­ai acut nevoia cola­borării cu cercetătorii ştiinţifici, iar pe de altă parte, că ştiinţa îşi îmbogăţeşte domeniul de activitate prin contactul cu practica. Tre­bue să menţionăm — se spune în raport — că aceste acţiuni au avut un caracter spora­dic, ele necăpătând caracterul unei legături permanente între omul de ştiinţă şi uzină sau şantier. Nu s’a reuşit încă să se stabilească o legătură permanentă şi operativă cu marile şantiere ale socialismului, nu s’au precizat încă suficient de exact formele pe care tre­bue­ să le îmbrace colaborarea dintre între­prinderi şi institutele de cercetări ştiinţifice. Raportul a arătat că valorificarea tradiţiilor progresiste ale ştiinţei şi culturii noastre este una din sarcinile care trebue să preocupe în modul cel mai stăruitor Academia R. P. R„ institutele sale de cercetări ştiinţifice, pe fie­care om de ştiinţă. Cu toate că au fost obţi­nute unel­e succese în această direcţie prin punerea în adevărata lumină a ma­rii figuri de luptător revoluţionar şi gân­ditor a lui Nic­olae Bălcescu, cercetarea şi publicarea unei însemnate părţi din opera inedită a lui Eminescu, publicarea operei lui Caragiale, Creangă, etc., studierea vieţii şi operei unor savanţi progresişti ca V. Babeş, Gh. Marinescu, Ştefan Stâncă şi alţii, mai sunt încă în acest domeniu foarte multe de făcut. Astfel, până acum, Academia R.P.R. nu a întreprins­­nimic pentru a face cunoscute viaţa şi opera lui Aurel Vlaicu, precursor al aeronauticei din ţara noastră, sau a lui Anghel Sanigny, pioner al tehnicii în construcţia po­durilor metalice. Raportul a arătat mai departe că o serie din lipsurile existente în activitatea ştiinţi­fică desfăşurată în cursul anului 1952 îşi au originea în faptul că Prezidiul Academiei R.P.R. nu a dus o stăruitoare acţiune de ana­liză periodică şi control a muncii institutelor şi colectivelor sale. Deşi la începutul anului 1952 s-a exercitat un oarecare control asupra muncii unora din unităţile Secţiunii a IV-a, acesta a avut un caracter formal, institutele vizitate nesimţind ajutorul pe care-l aşteptau din partea unei comisii reprezentând o Sec­ţiune a Academiei R.P.R. Aceeaşi situaţie tre­bue semnalată şi l­a Secţiunea a VI-a (Ştiinţa limbii, Literatură şi Artă). Lupta pentru o justă orientare, pentru o bogată activitate ştiinţifică nu se poate dez­volta cu succes fără discuţii ample, creatoare, duse în spirit critic şi autocritic. Sunt însă oameni de ştiinţă — a arătat raportul — care cu toate că vorbesc despre critică şi autocri­tică, nu folosesc această armă. Un exemplu în această privinţă este atitudinea academi­cianului Gr. Moisil, care cu prilejul recentei discuţii asupra situaţiei din domeniul ştiin­ţelor matematicii s’a situat pe poziţia ne­­justă a respingerii criticii. In unele do­menii ale ştiinţelor, ca de pildă în ştiinţele geologice, geografice, astronomice, nu se ob­servă nici o preocupare de analiză critică a ac­tivităţii cercetătorilor, nici un reprezentant­­al acestor ştiinţe neluând atitudine în proble­mele de orientare a cercetării ştiinţifice în aceste ramuri. In unele institute şi colective domneşte o atmosferă stătută de elogieri reciproce, de trecere sub tăcere a greşelilor. Trecând la analiza factorilor de care de­pinde în cea mai mare măsură dezvoltarea muncii ştiinţifice în cadrul colectivelor şi in­stitutelor de cercetări ale Academiei R. P. R., raportorul a insistat asupra rolului deo­sebit de important pe care-l au în a­­ceastă direcţie consiliile ştiinţifice ale In­stitutelor. El a arătat că unele consilii şti­inţifice ca, de pildă, consiliul ştiinţific al In­stitutului de Energetică, a cărui activitate se desfăşoară pe baza unui plan precis şi care este în bună parte respectat, pot constitui un exemplu pozitiv. Dacă unele consilii ştiinţi­fice, cum este consiliul ştiinţific al Institu­tului de Fizică, nu desfăşoară o activitate la nivelul cerinţelor, aceasta se datoreşte în mare măsură şi Secretariatului Academiei, fap­tului că Secretariatul nu a elaborat încă Re­gulamentul de funcţionare a consiliilor ştiin­ţifice. Totodată, este o lipsă a Secretariatului şi a Secţiunilor, faptul că nu au urmărit în­deaproape modul în care funcţionează consi­liile ştiinţifice, că nu au dat îndrumări practice acestora. Aşa se explică de ce o serie de con­silii ştiinţifice, cum sunt cele ale Institutului de Istorie şi Institutului de Chimie din Cluj, au o existenţă formală. Nu există o coordo­­nare a activităţiii consiliilor ştiinţifice din în­treaga ţară.. In continuare, raportul s’a ocupat de pro­blema cadrelor tinere, relevând că formarea noilor cadre de cercetători este o datorie a fiecărui om de ştiinţă. S’a arătat că această problemă a fost în bună parte neglijată în cadrul unor institute şi colective, cum este cazul Secţiei de Electricitate din Institutul de Fizică, al colectivului de masse plastice din Institutul de Metalurgie şi Mecanică Aplicată, al Institutului de Endocrinologie, etc. Nu s-a dus o muncă organizată şi susţinută cu ca­drele de aspiranţi, în acest domeniu existând o slabă preocupare din partea unora dintre conducătorii ştiinţifici pentru ridicarea nive­lului pregătirii aspiranţilor. Analizând activitatea editorială a Acade­miei, raportul a subliniat creşterea uriaşă, în ultimii ani, a lucrărilor ştiinţifice editate de Academia R.P.R. Astfel, după cum a arătat raportul, producţia editorială pe anul 1952 este de 5 ori mai mare decât cea din anul 1950 şi de 15 ori mai mare decât cea din 1946. Raportul a subliniat rol­­­ul deosebit de important pe care-l are în cadrul activităţii Academiei R. P. R., Institutul de Studii Ro­­mâno-Sovietic. Raportul asupra activităţii des­făşurate de Academia R.P.R. pe anul 1950 s-a ocupat deasemeni de o serie de probleme pri­vind munca bibliotecii, crearea unor mai bune condiţii materiale de muncă institutelor şi colectivelor de cercetări ştiinţifice ale Aca­demiei, etc. Raportul a trecut în revistă o serie de pro­bleme legate strâns de planul tematic pe anul 1953, accentuând necesitatea strângerii necon­tenite a­­legăturii dintre ştiinţă şi practică, necesitatea unei juste orientări ideologice a muncii ştiinţifice — chezăşie a activităţii rod­nice pe tărâmul cercetării ştiinţifice, a dez­voltării ştiinţei noastre, Cluj a Academiei R.P.R., după cum a relatat acad. Raluca Ripan, s’a resimţit lipsa consi­liilor ştiinţifice. Din iniţiativa şi sub îndru­marea Comitetului regional de partid s’a format un comitet consultativ alcătuit, din re­prezentanţii întreprinderilor din Cluj, Baia Mare, Reşiţa, Hunedoara, Turda, etc., şi cadrele Institutului de Clujie al Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Acest consiliu a reprezentat o formă de coordonare a colabo­rării dintre Institut şi întreprinderile din in­dustria chimică, Institutul reuşind în felul acesta să abordeze probleme ale producţiei, iar întreprinderile industriale reuşind să ob­ţină o rezolvare ştiinţifică a problemelor lor urgente. La început, această colaborare a fost fructuoasă. Cu timpul însă, s’a alunecat pe o cale greşită ; pe de o parte, întreprin­derile au trimis spre rezolvare probleme care puteau fi soluţionate şi în laboratorul pro­­priu, iar pe de altă parte institutul s’a măr­ginit să ia în studiu probleme de importanţă minoră. O expresie a acestei injuste orien­tări — a arătat acad. Raluca Ripan — o constitue unele lucrări ale Institutului de Chimie din Cluj. Acad. Raluca Ripan a arătat in con­tinuare că din colaborarea oamenilor de ştiinţă cu întreprinderile industriale s’au născut probleme ştiinţifice importante care au avut drept rezultat cercetarea şi valorifi­carea caolinelor în vederea realizării porţeg­a­­­nului de laborator, valorificarea dolomitei din regiunea Hunedoara, etc. Cea mai importantă problemă, ce se ridică în faţa activităţii Institutului de Chimie din Cluj, a arătat acad. R. Ripan, o constitue problema cadrelor. Aspiranţii pe care-i are Institutul desfăşoară o activitate rodnica, ceea ce constitue un stimulent pentru absol­venţii facultăţilor noastre, de a deveni cer­cetători, oameni de ştiinţă. Este de datoria Academiei R.P.R., a institutelor sale ştiin­ţifice şi deci şi a Institutului de Chimie din Cluj de a crea cadrelor tinere cele mai bune condiţiuni de munca, de a se preocupa necon­tenit de creşterea nivelului lor de pregătire ştiinţifică. Trebue să desvoltăm — a spus în înche­iere acad. Raluca Ripan — entuziasmul şi dragostea pentru munca de cercetare ştiin­ţifică pe care o arată acest tineret al nostru. Prof. V. Cheresteşiu a arătat că articolul din „Scânteia" referitor la activitatea Insti­tutului de Istorie din Cluj al Academiei R.P.R. a determinat pe toţi cercetătorii de pe tărâmul istoriei să-şi facă un serios exa­men al muncii lor, confruntând ceeace au rea­lizat cu ceeace ar fi trebuit să realizeze. In ultimii ani — a spus vorbitorul — au fost dobândite unele realizări de seamă pe tă­râmul istoriografiei române : s’au obţinut succese din direcţia cercetărilor arheologice, s’au publicat 16 volume de documente de istorie medie,’ privind Ţara Românească, Mol­dova şi Transilvania în secolul XIV—XVII, precum şi patru volume de documente privind războiul din 1877—1878; s’a redactat ma­nualul de istorie a României; un alt rezultat important îl constitue promovarea unor ele­mente tinere, devotate cauzei poporului mun­citor, gata să muncească pentru desvoltarea ştiinţelor istorice. Totuşi, a arătat prof. V. Cheresteşiu, trebue să constatăm ca mai avem încă serioase lipsuri. Principala defi­cienţă a muncii Institutului de Istorie din Bucureşti este fuga de interpretarea ştiinţi­fică a evenimentelor, a faptelor istorice con­temporane, refugiul în lucrări de ordin pur tehnic, renunţarea la căutarea legilor desvol­­tării istorice. Un exemplu tipic pentru facto­­logia care se practică încă la Institut este cazul colectivului condus de conf. Valeria Costăchel. O serie de cercetători din Institut nu publică lucrări de sinteză mai mari, ca de exemplu conf. Vasile Maciu, conf. Letiţia Lăzărescu, prof. Ionaşcu şi prof. Grecescu. Este deosebit de gravă neglijarea probleme­lor istoriei moderne şi îndeosebi a istoriei contemporane, deşi unele din aceste probleme sunt de o arzătoare actualitate pentru lupta şi marea creatoare a poporului nostru. In continuare, vorbitorul a arătat că în urma analizei muncii, făcută în şedinţa lărgi­tă­ a Consiliului Ştiinţific, în şedinţa comite­tului de redacţie al revistei „Studii”, în ple­nara institutului şi în şedinţele colectivelor, Direcţia Institutului de Istorie din Bucureşti a luat unele măsuri imediate pentru a îndru­ma activitatea Institutului pe calea indicată de articolul din „Scânteia”. Se va acorda o atenţie primordială problemelor de istorie modernă şi contemporană. O deosebită aten­ţie va acorda Direcţia Institutului revistei „Studii­’, care de aici înainte va publica re­gulat şi articole scrise de către cercetătorii din Institutele de Istorie din Cluj şi Iaşi. Pentru a veni în ajutorul studenţilor care în­vaţă istoria Patriei noastre, Direcţia Insti­tutului va publica în broşuri separate, de mare tiraj, cele mai bune lecţii de Istorie a R.P.R. ţinute în învăţământul superior în a­­nul 1952/53. In cadrul Consiliului Ştiinţific al Institutului vor avea loc discuţii ample asupra diferitelor capitole din lucrările prin­cipale ce vor fi date la tipar: „Lupta poporului român împotriva jugului otoman“, „Lupta împotriva aservirii de către monopo­­liştii imperialişti“, „Fazele desvoltării regimu­lui de democraţie populară”, etc. Prof. Tiberiu­ Popovici, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., s-a preocupat de activitatea desfăşurată în domeniul matema­ticii la noi în ţară. Subliniind importanţa cer­­­cetărilor matematice strâns legate de prac­tică, vorbitorul a analizat din acest punct de vedere activitatea Institutului de Matema­tică din Bucureşti, arătând totodată şi unele aspecte din activitatea Secţiei de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Prob T. Popovici a arătat că în domeniul matema­ticii s’au înregistrat în ul­timul timp unele succese. Bogata producţie în note, articole şi memorii ale matematicienilor noştri, apariţia unor valoroase tratate de Analiză, Geometrie şi Hidrodinamică dovedesc interesul crescând pentru studiul matematicii. Colectivul de po­­rnografie al Secţiei de Matematică a Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. a obţinut unele rezultate în ceea ce priveşte perfecţionarea executării şi utilizării pomogramelor. De ase­­menea, colectivul Secţiei de Matematică din Cluj, care studiază o problemă de distribuţie a căldurii în ţevile cazanelor maşinilor cu a­­buri, ridicată de întreprinderile IPROM-Cluj, a rezolvat o serie de importante probleme privind ecuaţiile cu derivate parţiale. Totuşi, printr’o mai bună organizare a muncii s’ar fi obţinut rezultate mai valoroase. La Institutul de Matematică din Bucureşti, a arătat vorbitorul, activitatea a fost mult frânată de lipsa unui plan concret al Consi­liului Ştiinţific al Institutului, care nu şi-a îndeplinit sarcinile sale, nu s-a preocupat în nici un fel de orientarea ştiinţifică a cer­cetărilor. Secţia l-a a Academiei R.P.R. are deasemeni o­­mare vina în această problema deoarece nu şi-a propus obiective precise în direcţia orientării şi controlului muncii ştiin­ţifice a diferitelor sale institute şi colective de cercetări. Deşi problema legăturii dintre teorie şi practică este o problemă fundamentală pentru toţi matematicienii noştri, atât îni munca de cercetare cât şi în munca didactică. Insti­tutul de Matematică din Bucureşti a ignorat în totul această problemă. Planul de lucru al Institutului de Matematică nu reflectă preocuparea de a se acorda atenţie unor stu­dii teoretice izvorite din necesităţi practice, concrete şi conţine în mare măsură proble­me personale ale diverşilor colaboratori. Ast­fel, unele din temele privind teoria ecuaţiilor diferenţiale sau teoria probabilităţilor sunt menţinute pe un plan exclusiv teoretic, fapt care vine în contrazicere cu însăşi natura a­­cestor probleme. Deasemeni temele de geo­metrie sunt rupte de originea lor practică şi de aplicaţiile lor tehnice. Prof. T. Popovici a subliniat că unele din deficienţele activităţii Institutului de Mate­matică din Bucureşti provin şi din modul sectar în care lucrează uneori conducerea Secţiei I-a şi conducerea Institutului. Pro­bleme importante care privesc Institutul de Matematică sunt rezolvate adesea de către acad S. Stoicov, secretarul Secţiei I-a şi Di­rectorul adjunct al Institutului, fără a con­sulta Consiliul Ştiinţific al Institutului. Lipsurile în orientarea activităţii Institu­tului de Matematică din Bucureşti, inexistenţa controlului în muncă, a arătat vorbitorul, au dus la fărâmiţarea unităţii colectivului, au dus la lipsa de unitate de vederi şi metode în problema creşterii cadrelor tinere, ajun­­gându-se la o izolare a cercetătorilor tineri de cei experimentaţi. La Secţia de Matema­tică din Cluj, a arătat prof. T. Popovici, deşi mai există încă multe lipsuri, s’au creat to­tuşi printr’o muncă perseverentă condiţiile fa­vorabile pentru formarea tinerelor cadre. Subliniind marile realizări ale matemati­cienilor sovietici, vorbitorul a arătat că nu­mai lichidând toate lipsurile existente, Insti­tutul­­de Matematică din Bucureşti va putea păşi pe calea desvoltării cercetărilor mate­matice legate de practică, va putea urma exemplul luminos al ştiinţelor matematice so­vietice. Prin revizuirea planului de lucru al Insti­tutului, prin precizarea şi fixarea unei arii juste, unitare, în problemele creşterii cadre­lor tinere, prin găsirea formelor potrivite pen­tru controlul executării planului­ de lucru, Institutul de Matematică din Bucureşti va putea păşi pe un drum nou, ajutând la des­voltarea ştiinţei in patria noastră. Prof. T. Tănăsescu, membru corespondent al Academiei R.P.R., a arătat că pe lângă frumoasele realizări ştiinţifice şi tehnice ob­ţinute de Academia R.P.R. mai există încă în activitatea ei serioase lipsuri. Un aspect negativ în activitatea Academiei R.P.R. este neaplicarea în practică a unora dintre rezul­tatele obţinute în cadrul Institutelor de Cer­cetări. Academia R.P.R. va trebui ca în viitor să­­se preocupe în mod permanent de conţi­nutul lucrărilor ce se execută, pentru ca acestea să fie de un real ajutor în producţie. Deasemeni, Academia R.P.R. va trebui să ur­mărească îndeaproape aplicarea practică a protocoalelor elaborate de ea. In continuare, prof. T. Tănăsescu a enu­merat unele, dintre importantele realizări sie. Academiei R.P.R. Prin mai bun­a organizare a institutelor nou create, prin organizarea în ţara noastră a unor laboratoare cu utilaj ştiinţific corespunzător, prin îndrumarea ca­drelor tinere, ca şi a cadrelor formate, spre o cercetare sistematică a problemelor ştiin­ţifice, a arătat prof. Tănăsescu, s-a făcut un serios pas înainte în domeniul cercetărilor ştiinţifice. Acad. E. Petrovici, preşedintele Filialei din Cluj a Academiei R.P.R., a subliniat impor­tantul ajutor pe care l-au primit cercetătorii din Cluj prin critica justă, de o înaltă prin­cipialitate, pe care a făcut-o organul Comi­tetului Central al Partidului Muncitoresc Român, Institutului de Istorie al Filialei din Cluj a Academiei R.P.R. Oamenii de ştiinţă grupaţi în jurul Filialei din Cluj a Acade­miei R.P.R. au înţeles cu acest prilej că nu şi-au însuşit destul de profund spiritul de partid, că nu au manifestat destulă comba­tivitate şi vigilenţă în lupta împotriva con­­cepţiilor antiştiinţifice reacţionare, împotriva rămăşiţelor naţionaliste şi cosmopolite care mai dăinuesc în munca lor ştiinţifică. Oa­menii de ştiinţă din Cluj — a spus în în­­cheere vorbitorul — îşi iau angajamentul să înlăture deficienţele din munca lor, pentru a-şi putea îndeplini­ cu cinste sarcinile nobile şi patriotice care le-au fost încredinţate. Prof. Gh. Pic vorbind despre activitatea Institutului d­e Studii Româno-Sovietic a a­­rătat că, pe lângă succesele obţinute în di­recţia popularizării uriaşelor realizări ale ştiinţei sovietice, în activitatea Institutului se­­resimt încă unele deficienţe, care trebue înlăturate pentru a înlesni o cât mai bună desfăşurare a activităţii ştiinţifice la noi în ţară. Astfel, Institutul de Studii Româno- Sovietic nu a reuşit să stabilească legături strânse cu toate institutele de cercetări ştiin­ţifice ale Academiei R.P.R., cu institutele de­partamentale, n’a reușit să activizeze în su­ficientă măsură filialele sale din provincie. Pentru a înlătura aceste lipsuri, a arătat vorbitorul, Institutul de Studii Româno-So­vietic are nevoie de sprijinul Secretariatului Academiei R.P.R., care până în prezent s’a interesat într’o măsură cu totul insuficientă de activitatea Institutului. Prof. D. Macrea s’a ocupat în cuvântul său de activitatea Institutului de Lingvistică din Bucureşti şi, în general, de activitatea des­făşurată în domeniul lingvisticii în ţara noastră, însuşirea şi aplicarea învăţăturii staliniste despre limbă, sprijinul puternic pe care-l acordă Partidul­­ Muncitoresc Român şi guvernul ţării — a­­rătat prof. D. Ma­crea — sunt factori esenţiali care contribue la desvoltarea lingvisticii noastre. Inn conti­nuare, vorbitorul a scos în evidenţă o serie de realizări obţinute în ultimul timp de către Institutul de Lingvistică din Bucu­reşti. Astfel, colectivul de gramatică a terminat redactarea primului volum al gra­maticii (vocabularul, fonetica şi morfolo­gia); volumul al doilea, care cuprinde sin­taxa, este deasemeni în întregime redactat, urmând să fie dat la tipar în cursul lunii Noembrie a acestui an. Proiectul noii ortografii a limbii­ române a fost de­finitivat și aprobat de Prezidiul Academiei R.P.R., împreună cu glosarul ortografic care cuprinde circa 10.000 de cuvinte. Deasemeni, Institutul de Lingvistică din Bucureşti a ter­minat redactarea dicţionarului ruso-român cuprinzând 50.000 de cuvinte. Prof. D. Macrea a arătat că în domeniul lingvisticii se resimte lipsa de cadre, că nu s’a dus o acţiune susţinută în direcţia ridi­cării de cadre tinere de lingvişti — una din­ cele mai importante condiţii pentru desvol­tarea lingvisticii noastre. O altă lipsă în bi­lanţul activităţii pe tărâmul lingvisticii din ţara noastră, a arătat vorbitorul, este aceea resimţită prin absenţa unor lucrări originale cu caracter teoretic general ca şi a studiilor asupra unor probleme generale de lingvistică. La împlinirea a trei ani de la apariţia lucră­rilor lui I. V. Stalin despre limbă, a spus în încheiere vorbitorul, lingvistica din ţara noastră prezintă un bilanţ modest de reali­zări în raport cu marile ei sarcini. Ea a por­nit însă pe un drum nou­­şi vrednic fiind călăuzită de o teorie justă. Acad. St. Milcu a insistat asupra unei serii de lipsuri din activitatea Secţiei a IV-a a Academiei R.P.R. Vorbitorul a arătat ne­cesitatea unei juste coordonări a muncii ştiinţifice ce se desfăşoară în diferitele in­stitute de cercetări medicale ale Academiei R.P.R. Acad. I. S. Gheorghiu a arătat că atât în calitate de secretar al Secţiei a 111-a cât şi ca director al Institutului de Energetică, îşi însuşeşte în întregime critica făcută de Se­cretariatul Academiei R.P.R, Secţiei a III-a cât şi Institutului de Energetică, conside­rând-o justă. Vorbitorul a menţionat că ac­tivitatea Secţiei a III-a trebue fără îndoială îmbunătăţită, că preocupările ei trebuesc lărgite şi mai just orientate. In cadrul acti­vităţii ei, Secţia a III-a nu a dat destulă atenţie sarcinii ce i-a fost trasată de Prezi­diul Academiei R.P.R. cu privire la anumite probleme care trebuiau discutate în cercurile l­argi de specialişti. Secretariatul Secţiei a III-a nu a reuşit să antreneze toate institu­tele şi colectivele ce ţin de această secţiune, în întocmirea unei tematici de perspectivă, a unui profil de muncă pentru viitor. In continuare, acad. I. S. Gheorghiu, ară­tând că în cursul anului 195? s’a realizat un progres în ceea ce priveşte legătura dintre activitatea ştiinţifică şi producţie, a subliniat că în această direcţie mai există încă defi­cienţe ; ele se referă la felul cum se desfă­şoară colaborarea dintre oamenii de ştiinţă şi tehnicienii şi inginerii din producţie în unel­e probleme interesând producţia. O greutate pe care o resimte în activita­tea sa Secţia a III-a provine din lipsa cadrei lor de specialitate, problemă care trebue re­zolvată cât mai grabnic în vederea unei mai bune activităţi ştiinţifice. Prof. C. Daicoviciu a arătat că critica a­­dusă activităţii Institutului de Istorie din Cluj, prin articolul redacţional din ziarul „Scânteia” din 15 Mai a. c., precum şi analiza muncii desfăşurate de Institut, fă­cută în vara anului 1952, au fost de un real sprijin pentru înlăturarea deficienţelor grave ce dăinuiau în acest Institut, pentru o sănă­toasă orientare a activităţii ştiinţifice de vii­tor a istoricilor din Cluj. Analizând în spirit autocritic manifestările sale conciliatoare din trecut în problema in­fluenţelor ideologiei burgheze, duşmănoase, care şi-a găsit adepţi în rândurile unora din membrii Institutului pe care-l conduce, prof. C. Daicoviciu a spus în continuare că Direc­ţiunea Institutului de Istorie de la Cluj a luat o serie de măsuri concrete pentru a îmbună­tăţi în mod radical activitatea Institutului, pentru a stârpi din rădăcină orice manifes­tare antiştiinţifică, duşmănoasă. Prof. C. Ionescu-Gutim a arătat în cu­vântul său că toate criticile aduse un raport Institutului de Filosofie al Academiei R.P.R., sunt pe deplin întemeiate. Vorbitorul a sub­liniat că, dacă în domeniul valorificării tra­diţiilor materialiste ale gândirii filosofice româneşti, colaboratorii Institutului de Fi­­losofie au o serie de realizări, până în pre­zent Institutul nu a dat nici o lucrare im­portantă în domeniul materialismului isto­ric. Prof. C. Ionescu-Gulian a subliniat nece­sitatea colaborării între Institutul de Filoso­­fie și celelalte institute ale Academiei R.P.R. în scopul sprijinirii justei orientări a cerce­tărilor din domeniul ştiinţelor naturii, în vederea combaterii influenţelor ideologiei burgheze, a diferitelor manifestări de obiecti­vism şi cosmopolitism. Prof. B. Menkes, membru corespondent al Academiei R.P­ R., a relevat o serie de rea­lizări ale Bazei de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara a Academiei R.P R. Vorbitorul a scos în evidenţă dorinţa cadrelor didacti­­ce din învăţământul superior, a inginerilor şi medicilor de a colabora cu Baza de Cer­cetări Ştiinţifice. Acest lucru reese deosebit de limpede din interesul viu pe care aceştia îl manifestă faţă de tematica activităţii Ba­zei de Cercetări, din numeroasele propuneri, conţinând probleme concrete de producţie ce aşteaptă să fie rezolvate, pe care aceştia le adresează Bazei de Cercetări de la Timişoa­ra. Prof. B. Menkes a arătat că în scopul creării unor condiţii cât mai bune desfăşu­rării activităţii de cercetare ştiinţfică se impune o mai justă profilare a colectivelor ştiinţifice, o mai raţională întocmire a pla­nului de perspectivă. Acest lucru va duce la lichidarea lipsurilor existente in activitatea Bazei de Cercetări Ştiinţifice din Timişoara, lipsuri arătate în raport. Prof. Traian Gheorghiu, membru cores­pondent al Academiei R.P.R., a reliefat une­le aspecte al­e muncii de cercetare la secţia de electricitate a Institutului de Fizică d­in Bucureşti. Conf. Sabin Cornel a subliniat deosebita însemnătate a operei clasice a lui I. V. Stalin „Problemele economice ale socialis­mului în U.R.S.S.’’, pentru munca oamenilor Raportul prezentat de tov. Prim Secretar al Academiei, Acad. Ştefan Vencov, bogat în fapte şi date, este alcătuit pe o largă bază de­­ principialitate. El cuprinde tabloul fru­moaselor realizări ale membrilor Institutelor şi Co­lctivelor Academiei, precum şi analiza critică a felului cum s’au desfăşurat lucrările pentru împlinirea sarcinilor de plan. Criti­cile drepte şi judicioase aduse prin acest ra­port, vor servi pe de o parte membrilor Aca­demiei şi colaboratorilor ştiinţifici pentru în­lăturarea lipsurilor constatate, iar pe de altă parte Prezidiului şi Secretariatului Acade­miei, pentru a găsi noi forme organizatorice propice pentru ridicarea necontenită a nive­lului ştiinţific al cercetărilor, pentru creşterea şi desvoltarea viguroasă şi sănătoasă a vlăstarelor tinere din trunchiul ştiinţei noi progresiste, pentru întărirea legăturii ştiinţei cu producţia, pentru lărgirea şi­ adâncirea do­meniului activităţii noastre în raport cu pre­facerile materiale şi culturale pe care poporul muncitor le înfăptuieşte în construcţia socia­lismului sub conducerea Partidului Muncito­resc Român, pentru o mai temeinică orien­tare a cercetărilor pe baza marii învăţături marxist-leniniste, în scopul înlăturării gre­şelilor, întârzierilor şi abaterilor constatate. Experienţa căpătată de fiecare dintre noi serveşte celol­alţi Discuţiile libere, schimbul de opinii, fac să se realizeze unitatea de concepţie, de metodă, de orientare, pentru care am luptat cu toţii de la întemeierea Aca­demiei R.P.R., urmând statul şi îndemnul şi primind sprijinu,­ material şi moral al Parti­dului şi Guvernului. Valoarea ştiinţifică şi practică a producţiei noastre ştiinţifice şi cuturale este în raport direct cu tăria de care vom da dovadă în nesoimb­inata hotărîre de a folosi tot ceea ce regimul nostru de democraţie populară ne pune In îndemână pentru ridicarea poporu­lui nostru, pentru propăşirea ştiinţei însăşi. Din discuţiile ample ce s’au făcut în evreul acestei scurte dar fecunde Sesiuni obişnuite, avem bucuria de a remarca că balastul pre­judecăţilor moştenite a fost muit scuturat. Izolarea omului de ştiinţă de viaţă a devenit ceva de neconceput, chiar în domeniile cele mai abstracte, cum sunt de pildă matema­tici!«. Astăzi oamenii noştri de ştiinţă şi cultură sunt factori activi, militanţi în lupta pentru o societate mai bună. Mulţi oameni de ştiinţă au aruncat blazoanele moştenite, altora, bla­­zoanele le-au căzut dela sine prin uzură, iar altora, li s’au topit la cea dintâi dogoare ori­de ştiinţă şi în special pentru toţi acei care activează în domeniul economiei. După ce a enumerat o serie de lucrări care alcătuesc te­matica Institutului de Cercetări Economice al Academiei R.P.R., conf. Sabin Cornel a arătat că unii economişti, profesori, publi­cişti, etc. din ţara noastră au lăsat să se strecoare, chiar după apariţia ultimei lucrări a lui I. V. Stalin, în lucrări, lecţii, articole, etc, concepţii subiectiviste, antimarxiste. In­stitutul de Cercetări Economice nu a demas­cat cu tărie aceste abateri de la ideologa marxist-leninistă. Vorbitorul a arătat că în articolul său, publicat în revista „Probleme economice”, nr. 12/1952, asupra problemei caracterului obiectiv al legilor economice, nu a dat dovadă de suficientă principialitate, neluând o atitudine critică faţă de greşelile subiectiviste care mai persistă la economiştii noştri. Prof. A. Potop, după ce a vorbit despre unele realizări ale Institutului de Fizici, a insistat în special asupra lipsurilor de care dă dovadă conducerea acestui Institut. Vor­bitorul a subliniat importanţa deosebită a Consiliului Ştiinţific în coordonarea muncii de cercetare. Prof. ing. M. Bercovici, membru corespon­dent al Academiei R.P.R., a vorbit despre problema sprijinirii marilor construcţii al­e socialismului din ţare noastră de către oa­menii de ştiinţă. Evidenţiind variatele forme de colaborare existente în Uniunea Sovietică între savanţi şi constructorii de pe marde şantiere ale comunismului, vorbitorul a arăt­­at că ceea ce s-a făcut până acum în această direcţie în ţara noastră reprezintă foarte puţin. După ce a subliniat câteva din problemele tehnico-ştiinţifice cele mai importante pe care le ridică construcţia hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicaz, prof. ing. M. Bercovici a insistat ca toţi oamenii de ştiinţă din ca­drul Academiei R.P.R., să dea tot ajutorul, tot sprijinul posibil marilor şantiere, să se considere permanent mobilizaţi şi să mobi­lizeze la rândul lor cât mai mulţi colabora­tori în vederea rezolvării grelelor probleme pe care le pun marile noastre şantiere. Ing. Al. Priadcenco, membru corespondent al Academiei R.P.R., a subliniat importanţa covârşitoare a cuvântării tovarăşului Gheor­­ghe Gheorghiu-Dej, ţinută la Congresul frun­taşilor din gospodăriile agricole colective, pentru desvoltarea cercetărilor în domeniul ştiinţelor agricole. După ce a arătat o serie de realizări obţinute de colaboratorii Aca­demiei R. P. R. în problema introducerii sistemului de agricultură cu ierburi, ing. Al. Priadcenco a desvăluit o serie de deficienţe care mai există în domeniul ştiin­ţelor agricole. Faţă de sarcinile date de Mi­nisterul Gospodăriilor Agricole de Stat şi Ministerul Agriculturii, de a se introduce chiar din anul 1 acesta la un număr mare de gospodării agricole de stat şi colective, aso­­lamente cu ierburi şi alte măsuri preconiza­te de agrocomplexul Docuceaev-Costacev- Viliams, ritmul în care se desfășoară cerce­tările colectivului agronomic al Academiei R.P.R. este prea încet. Până în prezent, a arătat vorbitorul, nu au fost terminate pla­nurile de organizare și aplicare practică a complexului la cele trei gospodării agricole socialiste alese de Academie, colectivul a­­gronomic al Academiei R.P.R. nu a reuşit să dea până în prezent nici prima lucrare de sinteză a re­g.­ui­tatelor obţinute. Ing. Al. Priadcenco a arătat că Secţiunea a II-a a Academiei R.P.R. trebue să vegheze ca în cadrul colectivului agronomic să se introducă un ritm de muncă mai intens, ur­­mărindu-se punerea la dispoziţia producţiei, la timp şi în mod sistematic, a tuturor rezul­tatelor obţinute în munca de cercetare. Secţiunea a II-a a Academiei R.P.R. tre­bue să realizeze o coordonare mai justă a cercetărilor cu caracter zootehnic, a muncii ştiinţifice în domeniul pedologiei (studiul so­lului) şi a agriculturii irigate. In încheierea cuvântului său, vorbitorul a subliniat nece­sitatea ca Secţiunea a II-a a Academiei R.P.R. să se preocupe mai mult ca până în prezent de lărgirea publicaţiilor cu caracter agricol, de ridicarea nivelului acestora. Au mai luat cuvântul şi alţi membri şi colaboratori ai Academiei R.P.R. După încheierea discuţiilor, a fost adoptat proiectul de hotărîre a sesiunii ştiinţifice anuale obişnuite a Academiei R.P.R., prin care se aprobă raportul prezentat şi planul de activitate. S’a dat citire unei telegrame adresate tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, se­cretar general al C C. al P.M.R. şi preşedinte al Consiliului de Miniştri. Deasemeni s’au trimis telegrame Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. şi Consiliului Mondial al Păcli­­tică a activităţii lor. In locul blazoanelor i­ s’a ridicat însă, ca o puternică coloană de susţinere, conştiinţa,­­i s’a întărit simţul de răspundere, au devenit cetăţeni fruntaşi cu­noscuţi, iubiţi şi stimaţi de poporul mui’ci­­tor. Oamenii de ştiinţă şi cultură de la noi simt ceea ce nu au simţit niciodată in trecut, că au pentru ce trăi, pentru ce trudi; văd cum sporeşte lucrul lor, cum se desvoltă pro­pria lor ştiinţă şi artă, bunuri ale întregului popor. Din adâncă convingere ei voiesc ca ală­turi şi împreună cu fapt poporul să croiască o ştiinţă şi o cultură proprie, naţională în formă, socialistă in conţinut. Dacă s'ar duce cineva la şantierele dela Bicaz în gospodăriile agricole colective şi de stat, pretutindeni va avea prilejul să constate că ştiinţa nouă, făurită în anii de democraţie populară, este folosită de oamenii muncii pentru noua viaţă pe care o construesc. Poate fi altă mulţumire sufle­tească care să depăşească recunoaşterea va­lorii ştiinţei de către ma­rile masse? Poate năzui un om de ştiinţă la un piedestal mai înalt şi mai solid al personalităţii lui decât aceia pe care i­­-a ridicat poporul ? De aceea, ca încheiere, îngăduiţi-mi să vă spun cu toată puterea sufletului meu: culti­vaţi şi cu mai multă încordare decât până acum eroismul muncii pe ogorul ştiinţei şi culturii pentru binele oaştele Continuaţi şi cu mai multă râvnă decât până acum să vă apropiaţi de viaţă, de popor, să vă căsiţi din contactul cu truda lui din care scapără lu­mina progresului. Veţi fi astfel slăviţi de generaţiile viitoare ca ziditori ai lumii so­cialiste şi comuniste, decât care lume alta mai bună nu există. Pătrundeţi cu seriozitate gândurile şi ho­­tărîrile Partidului Muncitoresc Român. Ele sunt indicatorii drumului nostru către pro­gres. Când Bărăganul va fi brăzdat de miilt de canale de irigaţie, câ­­d vapoarele plutind din depărtări­ pe drumul fără praf vor acosta la Bucureşti, când sptee vor fi luminat de lumina care ţâşneşte din hidro şi termo­centrale, când ogoarele lucrate cu meşteşug ştiinţific vor da hrană din belşug populaţiei, iar uzinele şi fabricile vor produce maşinile, uneltele, ţesăturile, îngrăşămintele, medica­mentele, gândul recunoscător al urmaşilor noştri se va îndrepta şi către dumneavoastră, pionieri ai ştiinţei cetei m­ei în Republica Popu­­ară Română. Cuvântul participanţilor la discuţii din zilele de 16 şi 17 iunie a.c. s-au desfăşurat lucrările Sesiunii ştiinţifice anuale a Academiei RIP.R. Publicăm mai jos, un rezumat, raportul prezentat de acad. Ştefan Vencov, prim secretar al Academiei R.P.R., şi discuţiile care au avut loc pe marginea raportului. ( Cuvântul de închidere rostit de acad. Traian Săvulescu, preşedintele Academiei R.P.R. 5

Next