Contemporanul, ianuarie-iunie 1978 (nr. 1-26)

1978-05-12 / nr. 19

CRONICA TRADUCERILOR Eminescu în limba engleză D ьЕ-A LUNGUL deceniilor, mulţi oameni de cultură din ţară şi din străinătate s-au aple­­­­cat cu o admiraţie devotată asupra lui Emi­nescu, încercînd cu migală si trudă oglindirea universului de idei şi armoniilor poetului român in alte limbi. Surprinzător rămine totuși demersul unui băiat de nici 19 ani, Corneliu M. Popescu (dispărut tragic împreună cu mama sa, Maria Domnica, sub dărimături, în cutremurul de la 4 martie 1977) care a lăsat o versiune engleză a liricii marelui poet, ex­presie a unei aproprieri al cărui elan şi candoare numai o virstă înduioşător de tînără le îngăduie. Căci, fără îndoială, reuşita acestei versiuni engleze a liricii lui Eminescu nu poate fi pusă pe seama unei experienţe vaste de cultură sau considerată drept consecinţa unui studiu lingvistic profund. Corneliu M. Popescu a tradus cu aceeaşi bucurie gravă cu care se joacă un copil, cind creează pentru sine lumea. Dar nu numai atît. Corneliu M. Po­pescu era, fără să ştie încă, el însuşi un poet de mare intuiţie. Doar astfel se poate explica faptul că izbuteşte să înlăture ba­rierele impuse de specificul celor două limbi, dind înalte echiva­lenţe unor poezii ca Floare albastră, O, mamă, Glosă, Pe lingă plopii fără soţ, Cupiilon, Kamadeva, Singurătate, De ce nu-mi vii ?, Melancolie. Observăm în transpunerea acestor poezii nu numai fidela revelare a versului eminescian in limba engleză ci şi o subtilă întrepretare creatoare, Corneliu M. Popescu nefă­­cînd nici o concesie de dragul rimei sau al ritmului, ideea poetică şi muzicalitatea acordîndu-se intr-o armonie deplină, în poeme de mai lungă respiraţie, implicînd orizonturi adinei de gîndire, cum ar fi Scrisorile, Înger şi demon. Luceafărul, descoperim de asemenea pasaje de inspirată echivalentă chiar dacă ansamblul este, uneori, inegal. Iată de pildă un fragment din Luceafărul : Din sînul vecinicului Ieri Trăieşte a zi ce moare, Un soare de s-ar stinge-n cer S-aprinde iarăşi soare Out of eternal yesterday Into tomorrow’s grave. Even the sun will poss away That other şun's shall lave ; •­ Mihai Eminescu — Poems. English version by Corneliu M. Popescu. Edi­tura Eminescu. Pârind pe veci a reseri Din urmă moartea-l paşte, Căci toţi se nasc spre a muri Şi mor spre a se naşte. The sun that every morn does rise At last it’s spirit gives ; For each lives because it dies. And dies because it lives. Chiar şi într-un domeniu atît de dificil de redat în planul altei limbi, cum este creaţia lui Eminescu pe teme şi ritmuri folclorice, Corneliu M. Popescu reuşeşte, în unele cazuri, să în­vingă obstacolele, traducerile lui căpătînd pe alocuri limpe­zimi de cristal. Cităm pentru ilustrare tălmăcirea poeziei La mijloc de codru des : La mijloc de codru des Toate păsările ies, Din huceag de aluniş La voiosul luminiş, Luminiş de lingă baltă, Care-n trestia înaltă Legănîndu-se din unde. In adîncu-i se pătrunde Şi de lună şi de soare Şi de păsări călătoare Şi de lună şi de stele Şi de zbor de rîndunele Şi de chipul dragei mele. Multele pagini de izbindă din volumul lui Corneliu M. Po­pescu ne fac să simţim dureros regretul că el nu a avut răgazul să-şi şlefuiască traducerile, eliminnd unele asperităţi inerente începutului, însă, considerată în întregime, această nouă tradu­cere din lirica lui Mihai Eminescu nu constituie numai un im­presionant document al dragostei şi curajului tineresc, ci şi prima versiune de o asemenea amploare in limba engleză din opera Luceafărului poeziei româneşti. în comparaţie cu tălmă­cirile de pină acum ale lui Pankhurst, Cuclin, McGregor Hastie, traducerile lui Corneliu M. Popescu au avantajul de a fi mai consonante cu spiritualitatea românească, ceea ce determină o transmitere mai autentică a mesajului poetic. Monica PILLAT Midst the dense old forest stout All the merry birds fly out, Quit the hazel thicket there Out into the sunny sir. Round the pool grown with sedge Fly about the water's edge Where, by little waves deflected, On its shining face reflected, Image of the moon is lying, And of birds of passoge flying, And of stars ond heavens blue, And of swallows not a few, And my darling’s image too. VIAŢA ŞTIINŢIFICĂ, LITERARĂ ŞI ARTISTICĂ1 Crearea unui nou institut ştiinfific ■ la Bucureşti, a fost înfiinţat, intr-o clădire ultramodernă de pe strada B.P. Haşdeu, Institutul de biologie şi patolo­gie celulară, în cadrul noului institut, subordonat Ministerului Educaţiei şi în­­vâtâm­ântului, se vor efectua cercetări privind biopatologia celulară şi molecu­lară a ţesuturilor, mecanismele ce­lulare şi moleculare de biosin­­teză, transportul şi metabolismul hor­monal etc. Institutul de înscrie în ac­ţiunea de modernizare a integrării cerce­tării ştiinţifice cu invăţămîntul superior, reprezentînd o fază superioară de abor­dare a problemelor de biologie si pato­logie celulară. Activitatea institutului se va desfăşura in strinsă legătură cu nu­meroase instituţii specializate din tară şi din străinătate, precum si cu organisme internaţionale de profil. Unul dintre pri­mii colaboratori de înalt prestigiu inter­naţional ai institutului este laureatul Premiului Nobel, George Emil Palade, de la Universitatea New Haven. Pe lingă activitatea de cercetare ştiin­ţifică, institutul va asigura perfecţiona­rea cadrelor in biochimie, histo şi citochimie, microscopie electronică, cito­farmacologie şi alte discipline de profil, prin cursuri postuniversitare, stagii de specializare si doctorat. (M.P.). „Primăvara arădeană“ ■ Programul complex — concerte sim­fonice, spectacole de teatru, de poezie, muzică şi dans, seri literare şi întîlniri cu scriitori, expoziţii şi simpozioane şti­inţifice — oferit între 6 şi 14 mai, de a IX-a ediţie a „Primăverii arădene“ — confirmă şi consolidează, prin calitatea manifestărilor, prestigiul şi interesul de care tradiţionalul festival s-a bucurat în anii precedenţi. Să menţionăm concertele susţinute de orchestra de cameră „Bucu­reşti“ a Filarmonicii „George Enescu“, dirijată de Ion Voicu, precum şi specta­colele prezentate, pe scena Teatrului de stat din localitate, de actorii teatrului arădean, de cei ai secţiei germane a Tea­trului de stat din Sibiu, de Teatrul Naţio­nal din Cluj-Napoca, de Teatrul maghiar ,de stat din Timişoara si de Teatrul de stat din Oradea. Cu un deosebit interes au fost primite expoziţia „Arad 2000“ , înfăţişind ima­gini elocvente din istoria bimilenar ates­tată arheologic a oraşului de pe malul Mureşului­­, expoziţia de artă plastică organizată de U.A.P. şi cel de al doilea salon naţional de artă naivă. Prestigioase participări a înregistrat sesiunea ştiinţifică „Aradul pe treptele istoriei“, în cadrul căreia s-au prezentat peste 100 d­e comunicări ale istoricilor, muzeografilor, economiştilor, filozofilor şi sociologilor din întreaga ţară, comu­nicări ce au evidenţiat rolul jucat de Arad în contextul istoriei naţionale, în lupta pentru desăvârşirea unităţii statului naţional român şi locul pe care-l ocupă astăzi Aradul în progresul societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate. Manifestările festivalului se încheie duminică, 14 mai, printr-o paradă a por­tului popular prin inaugurarea unui tîrg de artă şi un amplu spectacol folcloric. (F.N.I.). Lucian Blaga, in scrisori ■ Muzeul Literaturii Române a achi­ziţionat o interesantă arhivă de scrisori Lucian Blaga, cuprinzînd 189 de epis­tole inedite adresate de Blaga, Corneliei Brediceanu (viitoarea lui soţie), cuprin­se între anii 1917—1920, împreună cu scrisorile, arhiva mai cuprinde fotografii, precum şi poezii din ciclul „Poemele lu­minii“. Mărturii ale unei tinereţi exuberante, în care sentimentele sunt exteriorizate cu toată forţa unei trăiri pasionale, scri­sorile sunt şi dovezi elocvente ale diver­sităţii preocupărilor tinărului Blaga şi ne permit, totodată, să pătrundem in la­boratorul de creaţie al poetului. Ne în­­tîlnim, astfel, cu variante ale unor po­ezii ce vor fi cuprinse în „Poemele lu­minii“ şi „Paşii profetului“, precum şi cu multiple „cugetări“ valorificate ulte­rior în volumul „Pietre pentru templul meu“. Interesant pentru cunoaşterea gîndirii lui Blaga, este un fragment din­­tr-o scrisoare datată martie 1917, în care filozoful-poet afirmă „Dacă filozofia de pină acum n-ar fi «artă», atunci eu aş fi acela care ar crea o filozofie înrudită cu arta". Demne de interes sunt scrisorile legate de actul Unirii din 1918 al cărui puls a fost trăit, din plin, de Blaga. Cîteva dintre cele mai semnificative piese din noua arhivă epistolară Blaga vor fi pu­blicate în numărul 4/1978 al revistei „Manuscriptum“. (M.P.). Expoziţia medicilor plasticieni ■ Recent, Cercul de pictură „Ion Ţuculescu“ care activează în cadrul Clubului sindicatelor sanitare a organi­zat, in holul Teatrului de Comedie, Ca­sei de cultură „Mihai Eminescu“, Spita­lului „Cantacuzino“ şi Policlinicii Diham, cîteva expoziţii de pictură şi grafică de grup, precum şi expoziţii per­sonale — a doctorului Vintilă Ştefănes­­cu, la Spitalul de urgenţă şi a doctori­ţei Elena Sălăgean, la Institutul de igie­nă şi sănătate publică. Dintre lucrările prezentate in expoziţiile colective, s-au distins îndeosebi prin selecţia tematică, prin sensibilitatea paletei cromatice şi prin simţul proporţiilor, cele semnate de Suzana Bantas (medic la Policlinica Combinatului Poligrafic „Casa Scinteii"), Maria Velio (farmacistă), Otilia Croito­­ru (asistentă medicală la Uzinele „23 Auguste), Cristian Calcan si Mircea Ga­briel Păunescu (medici la Spitalul „23 August“), Margareta Carp (medic pen­sionar), Petre Gheorghe (chirurg, la Spitalul de urgentă), Iacob Anencov (medic pensionar, preşedintele cenaclu­lui). «Cenaclul nostru — ne-a spus Cor­­neliu Codiță, unul dintre promotorii a­­cestuia­­ are 23 de ani de activitate şi numără astăzi 58 de membri. Toţi sunt oameni în halate albe, gata oricînd să ajute omul. Poate de aceea, în timpul lor liber, simt nevoia să se aplece asu­pra şevaletului, niciind pentru om. Fes­tivalul „Cîntarea României“ ne-a ajutat la depistarea unor reale talente care s-au afirmat şi ne-au adus chiar şi dis­tincţii. In actuala ediţie a Festivalului am organizat 7 expoziţii colective şi « personale». De altfel, este larg cunoscut că ex­poziţiile acestor medici pasionaţi ai pe­nelului au intrat deja în tradiţia Capi­talei. (M.P.). Arta folclorică din Pakistan ■ Cucerirea independenţei politice a adus în viaţa Pakistanului, alături de o serie de importante preocupări econo­­mico-sociale şi o deosebită înflorire cul­turală, la care este asociată strîns des­coperirea, studierea, protejarea si încu­rajarea artei naţionale. S-au creat con­diţiile necesare, instituţii specializate, s-au format cercetători pasionaţi şi pri­cepuţi. Arta folclorică pakistaneză se impune prin diversitate, vechime şi continuitate. Eterogenitatea geografică, culturală, lingvistică, etnică a ţării, marea tradi­ţie indoeuropeană (îndeosebi elenistică) a nordului, la fel de însemnata tradiţie persană şi arabă a sudului, interferate cu influenţele indiene, au generat o cul­tură strălucită, căreia spectacolul pre­zentat recent în România (regia dr. Shabibzada Masood An­ Khan si Rashid Umar Thanvi) i-a fost un exponent sem­nificativ si de cea mai bună calitate. (Mihai Dim­iu). Succese muzicale internationale ■ Recent s-a intors dintr-un turneu de concerte in Cuba, Luxemburg­ si O­­landa, violoncelistul Mirel Iancovici ; în ultimele două ţări el a susţinut şi o serie de recitaluri, împreună cu pianistul Al­bert Guttman. în cronica acestor reci­taluri, apărută in cotidianul bilingv Lu­xemburger Wort se afirmă, sub titlul „în căutarea echilibrului perfect“ : „Cei doi interpreţi ne-au oferit o seară de neuitat. Albert Guttman este un acom­paniator perfect, dotat cu o tehnică de excepţie şi o sensibilitate remarcabilă ce conferă partiturii o interpretare vi­brantă, inteligentă. Violoncelistul Mirel Iancovici a cucerit întru totul auditoriul, oferind sonorităţi calde, emoţionante, născute dintr-o interpretare de înalt profesionalism. Publicul entuziast a răs­plătit artiştii cu ropote de aplauze“. V.___________________________________ 12-18 MAI VINERI • Programul 1 : 15.00 Telex 15.05 Tenis de cîmp : Român­ia—Selecţionata internaţio­nală 17.00 Emisiune in limba germană 19.00 Re­zultatele tragerii loto 19.05 „Cupre" 19.30 Tele­jurnal 19.50 V­iaţa în lumina normelor eticii şi echităţii socialiste 20.15 Film artistic . ..Sounder" producţie a studiourilor americane (premieră pe ţară) 21.55 Atelier de creaţie literar-artistică. 22.25 Telejurnal. Programul 2 . 17.00 La ordinea zilei in eco­nomie 17.15 Melodii populare 17.35 Ora veselă 10.30 Drumuri europene 10.55 Creatorul şi epoca sa 19.30 Telejurnal 19.50 Radar pionieresc 20.10 Emisiune de ştiinţă 20.40 Blocnotes 21.05 Telex 21.10 Capodopere, mari interpreţi 21.50 Teleroma sport. S I M N A T A § Programul 1 : 12.00 Telex 12.05 Curs de limba spaniolă 12.30 ..Familia Pal­­liser“ 13.30 Concert distractiv 14.15 Bucureştiul necunoscut 14.40 Melodii lirice 15.00 Stadion 16.40 Clubul tineretului 17.40 Agenda cultural-artistică 18.10 Săptămîna politică internă şi Internaţio­nală 18.30 Antologia fumului pentru copii şi ti­neret 19.30 Telejurnal 19.50 Teleenciclopedia ; Artă chineză ; Univers XX ; Explorări spaţiale ; Sculptură contemporană ; Ivan Mestrovici; Evo­luţia vieţii pe pămînt 20.40 Mari filme western . ..Şeriful Chuck Jarvis" — producţie a studiouri­lor americane 22.10 Intîlnire cu satira şi umorul 22.40 Telejurnal. Programul 2 : 19.50 Desene animate 20.15 Ti­nerii şi muzica lor 20.35 Meridiane culturale 21.10 „Foşti ucenici" — film documentar 21.20 Bijuterii muzicale 22.00 Dicţionar cinematografic : Marylin Monroe. DUMINICA • Programul 1­­­8.00 Sportul pentru toţi 8.15 Tot înainte 1 9.05 Şoimii patriei 9.15 „Comoara din insulă­ 9.45 Pentru căminul dv. 10.00 Viaţa satului 11.35 Bucuriile muzicii 12.30 De strajă patriei 13.00 Telex. AL­BUM DUMINICAL 13.05 Ora veselă 14.00 Desene animate 14.25 Secvenţe comice din filme româ­­neşti : Cîntece şi jocuri populare ; „Suris de aur­ — montaj muzical-coregrafie ; Povestea fil­mului muzical ; Șah­mat în... 15 minute 15.40 „R.P. Chineză — sub semnul înnoirilor­ — re­portaj 16.00 „Linia maritimă Onedin- 16.50 Fotbal : România — U.R.S.S. (In pauză : rezumatul me­ciului de handbal Steaua—Dinamo) 18.50 „1001 de seri­ 19.00 Telejurnal 19.20 File de istorie 19.40 Antena vă aparţine 20.40 Film artistic . ..Ruy Bias" — producţie a studiourilor franceze 22.15 Tele­jurnal. Programul 2 : 10.00 Concertul orchestrei simfo­nice şi al corului Filarmonicii „George Enescu* 11.45 Telescoala. LUNI • Programul 1 : 15.55 Telex 16.00 Emi­siune în limba maghiară 19.00 Cîntarea României 19.20 „1001 de seri" 19.30 Telejurnal 20.00 Pano­­ramic 20.35 „Familia Palliser- 21.30 Mai aveţi o întrebare ? 22.00 Cadran mondial 22.20 Telejurnal. Programul 2 : 16.30 Cenaclu! „Aripi indrăzneţe" cl I.M.F.C.A. 16.50 Muzică populară 17.00 Pen­tru căminul dv. 17.15 Bucureştiul necunoscut 17.35 In alb şi negru 18.25 Ciclul de filme româneşti de televiziune : „Războiul independenţei" 19.20 „1001 de seri” 19.30 Telejurnal 20.00 „Cupre- 20.50 Întîlniri muzical-coregrafice 21.45 Telex 21.50 In­cursiune în cotidian. MARŢI # Programul 1 : 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.35 Curs de limba engleză 17.05 La volan 17.20 Muzica în imagini 17.45 Consultaţii medicale 18.05 Finala campionatului mondial de hochei 18.30 Lecţii.TV pentru lucrătorii din agri­cultură 19.00 întrebări şi răspunsuri 19.20 „1001 de seri" 19.30 Telejurnal 20.00 „înfrăţiţi în muncă, în ideal" — reportaj 20.20 Teatru TV : „Vulpea şi strugurii" de Guilherme Figuereido 21.55 Dans şi muzică de pretutindeni 22.20 Tele­jurnal. Programul 2 : 20.00 „Comoara din insulă" 20.30 Şcoala contemporană 20.50 Viaţa economică 21.20 Telex 21.25 Muzică de cameră 21.50 In­scripţii pe celuloid 22.10 Muzică uşoară. MIERCURI • Programul 1 : 16.00 Telex 16.05 Teleşcoală 16.35 Curs de limba germană 17.05 Atenţie la neatenţie 17.25 „Contraste nor­vegiene" — film documentar 17.40 Tragerea pro­­noexpres 17.50 România pitorească 18.20 Ciclism — secvenţe din competiţia internaţională „Cursa păcii" 18.50 Forum cetăţenesc 19.20 „1001 de seri" 19.30 Telejurnal 20.00 Noi, femeile ! 20.30 Te­­lecinemateca : „Alice nu mai locuieşte aici" — producţie a studiourilor americane 22.00 Reportaj de scriitor 22.20 Telejurnal. Programul 2 . 20.00 Desene animate 20.25 Studio T’78 20.50 Muzică uşoară 21.10 Telex 21.15 ..Baladă pentru stejari­ — reportaj 21.30 Mai aveţi o întrebare ? 22.00 Treptele afirmării: JOI 0 Programul 1 : 15.55 Telex 16.00 Tele­­şcoală 16.30 Curs de limba rusă 17.00 Fotbal : F.C. Constanţa — F.C. Argeş (in pauză , pentru timpul dv. liber vă recomandăm) 18.50 „R.P.D. Coreeană — an jubiliar" — film documentar 19.10 Corul minerilor din Ghelar 19.20 „1001 de seri" 19.30 Telejurnal 20.00 La ordinea zilei în econo­mie 20.10 Tezaur folcloric 20.20 Ora tineretului 21.20 Telerecital Sifvia Popovici 22.20 Telejurnol. Programul 2 . 20.00 Concertul Orchestrei sim­fonice RTV 21.10 Telex 21.15 Un fapt văzut de aproape 21.35 Muzică populară 21.50 Emisiune de știință. Dialog cu cititorii — POPESCU SEVERIN, com. Bărbuleţ. încercarea, fără a avea o valoare artis­tică deosebită, este compusă cursiv. — COSI­IN MARIN­Esc­U, Ploieşti. Aşa este. — MATEI ION, Buzău. Prea puţin pentru a ne putea face o impresie... — ŞERBAN SPIRIDON, com. Vultu­reşti. Chiar dacă ceea ce scrieţi dumnea­voastră nu se poate numi deocamdată proză, se poate observa că aveţi o anume indeminare la povestit. Dacă doriţi, puteţi continua, fireşte. — NISTOR TANASESCU, Buzău. Pen­tru a vă risipi nedumerirea din scrisoare, vă informăm că o revistă „deschisă unor poeţi tineri, aflaţi la început de drum“ există. Ea se numeşte „Luceafărul“ şi vă puteţi adresa acolo cu toată încrederea (desigur, puteţi să ne scrieţi şi nouă in continuare). Cit priveşte versurile pe care ni le-aţi trimis, ele sunt foarte inegale, insă unele pasaje (ici-colo) ceva mai iz­butite ne fac să vă îndemnăm, deocam­dată, să mai încercaţi. Poate ne daţi în­­tr-o (eventuală) viitoare scrisoare cîteva amănunte despre cenaclul in care spuneţi că fictiv­iţi. — VASILE GAVRILESCU. Craiova. Nu ne rămîne decit să vă dorim succes la editură... — ION ENACHE, com­. Joiţa. Foarte frumoase preocupările dumneavoastră, după cum foarte frumos este şi gindul, pe care l-aţi avut. Poezia (stîngace, e drept) exprimă sentimente demne de laudă. — DUMITRU MAXIM. El­­iad. Regre­tăm că nu vă putem „Încuraja“ (cum do­riţi), dar nici aceste rînduri nu sunt reu­şite. Ceea ce nu înseamnă că nu puteţi să ne mai scrieţi de cite ori doriţi sau atunci cind vi se pare că aţi făcut un progres. CONTEMPORANUL II 1 %) ( A­f. Q "■ M 3 I­W 0 ■) 1?

Next