Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)
1987-05-08 / nr. 19
auUuilUILrJCJldJL2.J3 o ştiinţifică, literară şi artistică ~ assises Quartet Encounters: „Un romancier original“ ■ In prestigioasa colecţie „Quartet Books — Encounter“, care apare la Londra, Melbourne şi New York, criticul Gabriel Josipovici prezintă un scriitor contemporan a cărui operă are toate valenţele necesare pentru a rămine in circuitul internaţional al marilor valori spirituale, in care a intrat prin numeroasele traduceri în limbi de largă circulaţie. BAHARON APPELFELD s-a născut în 1932, la Cernăuţi, în Bucovina. Cu doisprezece ani mai înainte în acelaşi oraş 14 CONTEMPORANUL.... 1 1 Tur de orizont ■ MAGAZIN ISTORIC. Sub semnul aniversării a 110 ani de la obţinerea independenţei de stat a României, nr. 5 al revistei „Magazin istoric“ se deschide cu articolul Independenţa — sens şi permanenţă în istoria naţională — semnat de general-locotenent dr. Ilie Ceauşescu. Din sumar mai reţinem : 9 mai 1817. O zi istorică din viaţa Capitalei, o zi istorică din viaţa poporului român ; Presa străină despre războiul românilor din 1877; Din culisele demiterii lui Nicolae Titulescu ; Falsificarea conştientă a istoriei sub egida Academiei Ungare de Ştiinţe ! Pe urmele strămoşilor etc. ■ BUFTEA ’87. Dezbateri şi simpozioane dedicate aniversării zilelor de 8 şi 9 mai, gale de film, Spectacole folclorice, de poezie patriotică şi revoluţionară, seri de teatru, întreceri sportive etc. au alcătuit programul actualei ediţii, a IlI-a, a Festivalului culturalsportiv Buftea ’87 (19 mai), a BLAJ -- 250. La un sfert de mileniu de la întemeierea oraşului, centru al educaţiei şi conştiinţei naţionale, Blajul inaugurează cea de-a XIII-a ediţie a „Zilelor culturii“. Astfel, în program, este înscris simpozionul „Momente şi aniversări culturale blăjene“ , coordonat de Dionisie Helioni, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Blaj al P.C.R. şi la care participă : acad. Şt. Pascu, prof. univ. Gh. Bulgăr, prof. univ. Ion Vlad, lector univ. Sergiu Pavel Dan, prof. Ioan Cilindriş, Georgina Suciu, Th. Seiceanu, Ion Buzaşi. Cu acest prilej vor fi prezentate spectacole de teatru, recitaluri literar-artistice, evocări, concursuri tematice, expoziţii de carte şi artă plastică, între inviitaţii la „Zilele culturii“ : Valeriu Râpeanu, Teodor Tanco, George Chirilă, Ion Nistor, Ion Sângereanu, precum şi prof. Constanţa Bărboi, director general adjunct în M.E.I. (Dan. B.) ■ EMINESCIANA. Editura Eminescu adună într-un elegant şi substanţial volum prestigioase studii şi eseuri, în variantă română, franceză şi italiană, dedicate operei marelui nostru poet naţional, Mihai Eminescu. Exegezele, propunînd puncte de vedere noi, incitante, cu privire la universul şi receptarea operei eminesciene, sunt semnate de Paul Cornea, Armando Guiscl, Adrian Marino, Georges Barthouil, Eugen Todoran, Marco Cugno, Valeriu Râpeanu, Gisele Vanhese, G.I. Tohăneanu, Ion Dodu Bălan, Bruno Mazzoni, Dumitru Nica, A. Roman, Luisa Valmarin, Marin Sorescu ş.a. Textele cuprinse în acest volum au făcut obiectul unei sesiuni de comunicări desfăşurate în capitala Italiei, sub auspiciile Universităţii din I Roma, ale Departamen- tului de studii romanis- I tice, în colaborare cu I Academia Română din I Roma. Cartea, apărută în aceste zile, se constituie I într-un omagiu adus cul- I turii române, lui Mihai I Eminescu, cel mai de I seamă reprezentant al ei. I (Gr. M.). ■ PREMIERA. La Tea-trul pentru copii şi tine- ret din Iaşi are loc mîine premiera spectacolului Mări sub pustiuri, adaptare scenică a nuvelei cu acelaşi titlu de D.R. Popescu, în regia Nataliei Dănăilă. Scenografia: Rodica Arghir, muzica : Alida Tăbăparu. ■ DE LUNI, PE ECRANE. Un nou film românesc în premieră : Cucoana Chiriţa. Scena- riul : Draga Olteanu Ma- tei (adaptare după Vasile Alecsandri), regia: Mircea Drăgan, producţie a Casei de filme 5, în dis- I tribuţie : Draga Olteanu I Matei (Chiriţa), Dem. Ră- Idulescu (Bîrzoi), Ileana ( Stana Ionescu (Bălaşa), Ştefan Tăpălagă (Charles), Cezara Dafinescu (Calipsiţa), Bianca Ionescu (Aristiţa), Jean Constantin (Barabulă), Vasile Cher- Ighilescu (Guliţă), Rodica Popescu Bitănescu (Ra- Ifira), Adrian Păduraru I (Leonaş), Monica Rusu I (Luluţa), Dionisie Vitcu I (Ion). In film sunt incluse transcripţii libere după Al. Flechtenmaher şi muzică originală de George Grigoriu. ■ CORIOLAN. Duminică, Teatrul Mic lansează o nouă montare : Coriolan de Shakespeare, în regia lui Dinu Cernescu şi scenografia Măriei Miu. Vă oferim — in avanpremieră — această scenă din spectacol, cu Leopoldina Bălănuţă, Dan Condurache şi Irina Movilă (D. R.). DIALOGUL GENERAŢIILOR. Cel mai recent program din acest „ciclu de recitaluri camerale susţinute de DanGrigore şi invitaţii săi“ , a cuprins o impunătoare I seriede lucrări din mu- I zică barocă (Corelli, Al- I binoni, Boismortier, Tele- I mann, Bach, Händel), I pentru doi flauți cu sau I fără acompaniament. Alături de Dan Grigore (la orgă sau la pian) au evoluat Virgil Frîncu și Ion Bogdan Ștefănescu (elev în clasa a XlI-a la Liceul de artă „George Enescu“). ■ COLABORARE. Patronat acum de Teatrul Naţional (Sala Atelier), Studioul „Artele plastice şi Dansul“, realizat de Muzeul de Artă în colaborare cu ATM, prezintă alternativ spectacolul Theatrum Mundi, în coregrafia lui Ioan Tugearu, şi o nouă montare a coregrafei Vera Proca Ciortea şi a criticului de artă Andrei Paleolog , Pictura Magdalenei Kădulescu şi Dansul (din care publicăm o imagine), în regia lui Mihai Berechet şi interpretarea grupului de dans „Columna“ şi a actriţei Simona Bondoc. Proximele reprezentaţii — duminică 10 şi 17 mai, ora 10. ■ RECITAL: Filarmonica „George Enescu“ găzduieşte (miercuri, ora 19, la Ateneu) un nou recital Chopin susţinut de Ilinca Dumitrescu. De astă dată, programul urmăreşte o cuprindere cit mai largă a diferitelor tipuri de piese ale pianisticii chopiniene : tînăra muziciană propune un program ce include 3 Mazurci, 3 Valsuri, 2 Poloneze, 1 Noctură, un Impromptu, Balada nr. 1 şi Sonata nr. 2. ■ FOTOGRAFII. Patru artişti fotografi, membri ai Fotoclubului Medicilor din România : Doru Diaconu, Dan Steriu, Mariana Combiescu şi Gheorghe Blejdea (ultimii doi, autorii fotografiilor pe care le reproducem) expun la Sala A A F din str. Brezoianu. Lucrările lor, întrunind toate caracteristicile necesare unei fotografii de artă, vin să confirme impactul acestei modalităţi de exprimare artistică în rîndul publicului. In cadrul expoziţiei, luni, miercuri şi vineri orele 17 au loc şi proiecţii de diapozitive. (V.S.). ■ POEME. La Editura Facla din Timişoara — Ana Pop-Sîrbu, poetă de o „veritabilă rigoare şi complexitate lirică“ — aşa cum remarcă Victor Felea, publică volumul de versuri : Primăvara casei. ■ DRUM BUN, SIMINA. Sub acest titlu, Anca Bălăci publică, la Editura „Cartea Românească“ un frumos roman de dragoste. ■ COSMOS XXI. În selecţia şi coordonarea datorate lui Alexandru Mironov şi George Veniamin, Editura Politică publică volumul Cosmos XXI — intîmplări dintr-un univers al păcii. Un mănunchi de fabule, manifest in acelaşi timp, care cere dreptul la speranţă, la un univers al păcii, semnate de scriitori de literatură ştiinţifico-fantastică. „Omul are atîtea lucruri de făcut — militează cei 21 de autori ai povestirilor — incit trebuie să-şi păstreze curajul, inventivitatea, eroismul pentru acţiuni mai măreţe decit cea a luptei din interiorul propriei specii“. ■ PICTURA ŞI GRAFICA. Fineţea, graţia, căldura coloristică — fie că este vorba de portret, de flori singulare sau de silueta unei păsări — sunt atribute ale lucrărilor pe care artista Rodica Ciocîrdel Teodorescu le prezintă în cadrul expoziţiei deschisă în Capitală la Galeria Municipiului —• din str. Academiei nr. 15. (V. S.). ■ ZILELE FILMULUI CEHOSLOVAC. La Bucureşti (6—8 mai), Rimnicu Vilcea (11—13 mai) şi Sla-tina (15—17 mai) se des- I făşoară „Zilele filmului cehoslovac“, organizate cu prilejul celei de a 42-a aniversări a eliberării Cehoslovaciei de sub ocupaţia fascistă. In program figurează trei filme : Viaţă de soldat de Milan Muchna (un film de scheciuri avînd ca subiect viaţa ostăşească). S-a pierdut un concurent de Julius Matula (povestea de viaţă a unui adolescent) şi Bomboane sărate de Eva Ştefankovicovă (un film de actualitate inspi- rat din viaţa şi preocupă- I rile tineretului contemporan). ■ SAPTĂMÎNA CULTURII ITALIENE. Tradiţionalul ciclu de manifestări desfăşurate în ţara noastră cu participarea unor oameni de cultură şi artă italieni este consacrată anul acesta regiunii Abruzzo. Printre eveni- mentele acestei serii de acţiuni (ce au loc la Bucureşti şi Constanţa) se numără expoziţia de carte „De la Ovidiu la D’Annunzio“ (găzduită de Muzeul Literaturii Române), expoziţia de artă plastică (deschisă la Galeria „Eforie“) şi recitalul de muzică napolitană susţinut miercuri seară, la Muzeul de Artă al R.S.R., de către soprana Maria Vittoria Romano şi pianistul Marco Fumo, profesori la Conservatorul din Pescara. ILMOMENTO EMINESCU Mill AxtiyvfMJMiXjÎiftNKt MOMENTUL EMINESCU SSMt.VARA CASES . ZIARE - REVISTE - AGENŢII PE PRESĂ - ZIARE - REVISTE se născuse Paul Celan, ceea ce înseamnă că Celan avea 19 ani cind a izbucnit războiul şi soarta a hotărit că va deveni un scriitor german. Appelfeld avea opt ani cind naziştii au pus stăpînire pe oraş, i-au împuşcat mama, iar pe el şi pe tatăl său i-au trimis într-un lagăr de concentrare. A fugit din lagăr şi a petrecut următorii trei ani ascunzîndu-se în pădurile ucrainiene înainte de a se alătura armatei ruse. Apoi, în 1946, a plecat, via Italia, spre Palestina. Acum el trăieşte la Ierusalim, este profesor la Universitatea Negev şi scrie în ebraică. Cele patru romane ale lui Appelfeld care au fost pînă acum traduse în engleză se ocupă de un singur subiect : situaţia evreilor în Europa anilor ’30, dorinţa lor imposibilă de asimilare, paradisul ireal în care atît de mulţi dintre ei au optat să trăiască — şi soarta lor subsecventă. Badenheim 1939 are în centrul său un grup de oameni intr-o localitate de vacanţă in acel an de răscruce. Vîrsta minunilor se ocupă de o familie şi îndeosebi de copilul acestei familii în anii 1932—39 şi apoi cu întoarcerea copilului, la mai mulţi ani după război, în oraşul în care a crescut. Tzili este şi el concentrat în jurul unui copil, o fată de astă dată, care rătăceşte prin păduri ca să scape de nemţi în anii războiului . Refugiul reia tarna din Badenheim, dar de această dată locul acţiunii este o casă mare în Alpii austrieci, al cărei proprietar, Balaban, urmăreşte să şteargă identitatea psihologică a rezidenţilor printr-o puternică doză de exerciţiu fizic şi de agresiune mentală. Dar a descrie tema unui roman de Appelfeld înseamnă a nu spune nimic despre el. Întocmai ca şi la Kafka, povestirile sale sínt deopotrivă precise și nerealiste ; ca și la Kafka, ele nu pot fi alegorizate. Dar ele nu sínt ireductibil enigmatice precum cele ale lui Kafka. Dimpotrivă, sínt extrem de simple. Unicitatea lor derivă din combinarea de mare densitate a întîmplărilor extrem de simple. Un romancier ca Graham Greene este întotdeauna pe cale să obţină un efect : ochiul său este aţintit asupra cititorului. Appelfeld, dimpotrivă, încearcă să surprindă adevărul, ochiul său este îndreptat asupra obiectului. Rezumînd lumea într-un gest care nu este nici interior nici exterior, el aminteşte de Eliot („Hakagawa înclinîndu-se în faţa unor tablouri de Tizian“). La ambii recunoaştem arta literară izvorîtă din fuziunea imaginarului cu verbalul. Appelfeld nu este interesat să repete încă o dată povestea atrocităţilor germane. El se dezice implicit de miile de literaturizări, mai mult sau mai puţin artistice, ale holocaustului. Pentru el, a folosi arta pentru a descrie asemenea evenimente este o insultă la adresa celor care au suferit, deoarece sugerează că am putea înţelege asemenea suferinţe. De aceea tema lui este nesăbuinţa şi incapacitatea imaginaţiei de a privi in faţă realitatea. Totodată pentru Appelfeld romanele nu sunt lumea, ele sunt refugii şi acestea nu pot fi decit temporare. Appelfeld creează romane care merg dincolo de ele însele, la ceea ce nici un roman nu poate spune vreodată. Dar deşi nu este pace în refugiu, în romanele lui găsim pacea artei adevărate, deplin conştiente de propria sa condiţie şi de condiţia omului.