Contemporanul, ianuarie-iunie 1987 (nr. 1-26)

1987-05-08 / nr. 19

auUuilUILrJCJl­dJ­­L2.J3 o ştiinţifică, literară şi artistică ~ assises Quartet Encounters: „Un romancier original“ ■ In prestigioasa colecţie „Quartet Books — En­counter“, care apare la Londra, Melbourne şi New York, criticul Gabriel Josipo­­vici prezintă un scriitor contem­poran a cărui operă are toate va­lenţele necesare pentru a rămine in circuitul internaţional al mari­lor valori spirituale, in care a in­trat prin numeroasele traduceri în limbi de largă circulaţie. B­AHARON APPELFELD s-a născut în 1932, la Cernăuţi, în Bucovina. Cu doi­sprezece ani mai înainte în acelaşi oraş 14 CONTEMPORANUL.... 1 1 Tur de orizont ■ MAGAZIN ISTO­RIC. Sub semnul aniver­sării a 110 ani de la ob­ţinerea independenţei de stat a României, nr. 5 al revistei „Magazin istoric“ se deschide cu articolul Independenţa — sens şi permanenţă în istoria na­ţională — semnat de ge­­neral-locotenent dr. Ilie Ceauşescu. Din sumar mai reţinem : 9 mai 1817. O zi istorică din viaţa Ca­pitalei, o zi istorică din viaţa poporului român ; Presa străină despre răz­boiul românilor din 1877; Din culisele demiterii lui Nicolae Titulescu ; Fal­sificarea conştientă a is­toriei sub egida Acade­miei Ungare de Ştiinţe ! Pe urmele strămoşilor etc. ■ BUFTEA ’87. Dezba­teri şi simpozioane dedi­cate aniversării zilelor de 8 şi 9 mai, gale de film, Spectacole folclorice, de poezie patriotică şi revo­luţionară, seri de teatru, întreceri sportive etc. au alcătuit programul ac­tualei ediţii, a IlI-a, a Festivalului cultural­­sportiv Buftea ’87 (1­9 mai), a BLAJ -- 250. La un sfert de mileniu de la în­temeierea oraşului, cen­tru al educaţiei şi conşti­inţei naţionale,­ Blajul inaugurează cea de-a XIII-a ediţie a „Zilelor culturii“. Astfel, în pro­gram, este înscris simpo­zionul „Momente şi ani­versări culturale blăjene“ , coordonat de Dionisie Helioni, prim-secretar al Comitetului orăşenesc Blaj al P.C.R. şi la care participă : acad. Şt. Pas­­cu, prof. univ. Gh. Bul­găr, prof. univ. Ion Vlad, lector univ. Sergiu Pavel Dan, prof. Ioan Cilindri­ş, Georgina Suciu, Th. Sei­­ceanu, Ion Buzaşi. Cu a­­cest prilej vor fi prezen­tate spectacole de teatru, recitaluri literar-artistice, evocări, concursuri tema­tice, expoziţii de carte şi artă plastică, între in­vi­i­taţii la „Zilele culturii“ : Valeriu Râpeanu, Teodor Tanco, George Chirilă, Ion Nistor, Ion Sânge­­reanu, precum şi prof. Constanţa Bărboi, direc­tor general adjunct în M.E.I. (Dan. B.) ■ EMINESCIANA. Edi­tura Eminescu adună în­­tr-un elegant şi substan­ţial volum prestigioase studii şi eseuri, în va­riantă română, franceză şi italiană, dedicate ope­rei marelui nostru poet naţional, Mihai Emines­cu. Exegezele, propunînd puncte de vedere noi, in­citante, cu privire la uni­versul şi receptarea ope­rei eminesciene, sunt sem­nate de Paul Cornea, Ar­mando Guiscl, Adrian Marino, Georges Bar­­thouil, Eugen Todoran, Marco Cugno, Valeriu Râpeanu, Gisele Vanhe­­se, G.I. Tohăneanu, Ion Dodu Bălan, Bruno Maz­­zoni, Dumitru­ Nica, A. Roman, Luisa Valma­­rin, Marin Sorescu ş.a. Textele cuprinse în acest volum au făcut obiectul unei sesiuni de comuni­cări desfăşurate în capi­tala Italiei, sub aus­piciile Universităţii din I Roma, ale Departamen-­­ tului de studii romanis- I tice, în colaborare cu I Academia Română din I Roma. Cartea, apărută în­­ aceste zile, se constituie I într-un omagiu adus cul- I turii române, lui Mihai I Eminescu, cel mai de I seamă reprezentant al ei. I (Gr. M.). ■ PREMIERA. La Tea-­­­trul pentru copii şi tine-­­ ret din Iaşi are loc mîine premiera spectacolului Mări sub pustiuri, adap­tare scenică a nuvelei cu acelaşi titlu de D.R. Po­­pescu, în regia Nataliei Dănăilă. Scenografia: Ro­­dica Arghir, muzica : Alida Tăbăparu. ■ DE LUNI, PE E­­CRANE. Un nou film­­ românesc în premieră :­­ Cucoana C­hiriţa. Scena-­­ riul : Draga Olteanu Ma-­­ tei (adaptare după Vasile­­ Alecsandri), regia: Mir­­cea Drăgan, producţie a­­ Casei de filme 5, în dis- I tribuţie : Draga Olteanu I Matei (Chiriţa), Dem. Ră- I­dulescu (Bîrzoi), Ileana ( Stana Ionescu (Bălaşa), Ştefan Tăpălagă (Charles), Cezara Dafinescu (Calip­­siţa), Bianca Ionescu (A­­ristiţa), Jean Constantin (Barabulă), Vasile Cher- I­ghilescu (Guliţă), Rodica Popescu Bitănescu (Ra- I­fira), Adrian Păduraru I (Leonaş), Monica Rusu I (Luluţa), Dionisie Vitcu I (Ion). In film sunt inclu­se transcripţii libere după Al. Flechtenmaher şi muzică originală de George Grigoriu. ■ CORIOLAN. Dumi­nică, Teatrul Mic lansea­ză o nouă montare : Co­­riolan de Shakespeare, în­­ regia lui Dinu Cernescu şi scenografia Măriei Miu. Vă oferim — in a­vanpr­emieră — această scenă din spectacol, cu Leopoldina Bălănuţă, Dan Condurache şi Irina Mo­vilă (D. R.).­­ DIALOGUL GENE­RAŢIILOR. Cel mai re­cent program din acest „ciclu de recitaluri came­rale susţinute de Dan­­Grigore şi invitaţii săi“ , a cuprins o impunătoare I serie­­de lucrări din mu- I zică barocă (Corelli, Al- I binoni, Boismortier, Tele- I mann, Bach, Händel), I pentru doi flauți cu sau I fără acompaniament. Ală­turi de Dan Grigore (la orgă sau la pian) au e­voluat Virgil Frîncu și Ion Bogdan Ștefănescu (elev în clasa a XlI-a la Liceul de artă „George Enescu“). ■ COLABORARE. Pa­tronat acum de Teatrul Naţional (Sala Atelier), Studioul „Artele plastice şi Dansul“, realizat de Muzeul de Artă în colabo­rare cu ATM, prezintă al­ternativ spectacolul Thea­­trum Mundi, în coregrafia lui Ioan T­ugearu, şi o nouă montare a coregrafei Vera Proca Ciortea şi a criticului de artă Andrei Paleolog , Pictura Magda­­lenei K­ădulescu şi Dansul (din care publicăm o imagine), în regia lui Mihai Berechet şi inter­pretarea grupului de dans „Columna“ şi a ac­triţei Simona Bondoc. Proximele reprezentaţii — duminică 10 şi 17 mai, ora 10. ■ RECITAL: Filarmoni­ca „George Enescu“ găz­duieşte (miercuri, ora 19, la Ateneu) un nou recital Chopin susţinut de Ilinca Dumitrescu. De astă dată, programul urmăreşte o cuprindere cit mai largă a diferitelor tipuri de piese ale pianisticii cho­­piniene : tînăra muzicia­nă propune un program ce include 3 Mazurci, 3 Valsuri, 2 Poloneze, 1 Noctură, un Impromptu, Balada nr. 1 şi Sonata nr. 2. ■ FOTOGRAFII. Patru artişti fotografi, mem­bri ai Fotoclubului Me­dicilor din România : Doru Diaconu, Dan Steriu, Mariana Com­­biescu şi Gheorghe Blej­­dea (ultimii doi, autorii fotografiilor pe care­­ le reproducem) expun la Sala A A F din str. Bre­­zoianu. Lucrările lor, în­trunind toate caracteristi­cile necesare unei foto­grafii de artă, vin să confirme impactul acestei modalităţi de exprimare artistică în rîndul publi­cului. In cadrul expozi­ţiei, luni, miercuri şi vi­neri orele 17 au loc şi proiecţii de diapozitive. (V.S.). ■ POEME. La Editura Facla din Timişoara — Ana Pop-Sîrbu, poetă de o „veritabilă rigoare şi complexitate lirică“ — aşa cum remarcă Victor Felea, publică volumul de versuri : Primăvara casei. ■ DRUM BUN, SIMI­NA. Sub acest titlu, Anca Bălăci publică, la Editu­ra „Cartea Românească“ un frumos roman de dra­goste. ■ COSMOS XXI. În selecţia şi coordonarea datorate lui Alexandru Mironov şi George Ve­niamin, Editura Politică publică volumul Cosmos XXI — intîmplări din­tr-un univers al păcii. Un mănunchi de fabule, ma­nifest in acelaşi timp, care cere dreptul la spe­ranţă, la un univers al păcii, semnate de scri­itori de literatură ştiinţi­­fico-fantastică. „Omul are atîtea lucruri de fă­cut — militează cei 21 de autori ai povestirilor — incit trebuie să-şi păstre­ze curajul, inventivitatea, eroismul pentru acţiuni mai măreţe decit cea a luptei din interiorul pro­priei specii“. ■ PICTURA ŞI GRA­FICA. Fineţea, graţia, căldura coloristică — fie că este vorba de portret, de flori singulare sau de silueta unei păsări — sunt atribute ale lucrărilor pe care artista Rodica Cio­cîrdel Teodorescu le pre­zintă în cadrul expoziţiei deschisă în Capitală la Galeria Municipiului —• din str. Academiei nr. 15.­ (V. S.). ■ ZILELE FILMULUI CEHOSLOVAC. La Bucu­reşti (6—8 mai), Rimnicu­­ Vilcea (11—13 mai) şi Sla-­­­tina (15—17 mai) se des- I făşoară „Zilele filmului cehoslovac“, organizate cu prilejul celei de a 42-a aniversări a eliberării Ce­hoslovaciei de sub ocupa­ţia fascistă. In program figurează trei filme : Viaţă de soldat de Milan Muchna (un film de sche­ciuri avînd ca subiect via­ţa ostăşească). S-a pier­dut un concurent de Ju­lius Matula (povestea de viaţă a unui adolescent) şi Bomboane sărate de Eva Ştefankovicovă (un film de actualitate inspi-­­ rat din viaţa şi preocupă- I rile tineretului contempo­ran). ■ SAPTĂMÎNA CUL­TURII ITALIENE. Tradi­ţionalul ciclu de manifes­tări desfăşurate în ţara noastră cu participarea unor oameni de cultură şi artă italieni este consa­crată anul acesta regiunii Abruzzo. Printre eveni-­­ mentele acestei serii de­­ acţiuni (ce au loc la Bucureşti şi Constanţa) se numără expoziţia de carte „De la Ovidiu la D’An­nunzio“ (găzduită de Muzeul Literaturii Româ­ne), expoziţia de artă plastică (deschisă la Ga­leria „Eforie“) şi recita­lul de muzică napolitană susţinut miercuri seară, la Muzeul de Artă al R.S.R., de către soprana Maria Vittoria Romano şi pia­nistul Marco Fumo, pro­fesori la Conservatorul din Pescara. ILMOMENTO EMINESCU Mill A­xt­i­yvfMJMi­­­XjÎiftNKt MOMENTUL EMINESCU SSMt.VARA CASES . ZIARE - REVISTE - AGENŢII PE PRESĂ - ZIARE - REVISTE se născuse Paul Celan, ceea ce înseamnă că Celan avea 19 ani cind a izbucnit răz­boiul şi soarta a hotărit că va deveni un scriitor german. Appelfeld avea opt ani cind naziştii au pus stăpînire pe oraş, i-au împuşcat mama, iar pe el şi pe tatăl său i-au trimis într-un lagăr de concen­trare. A fugit din lagăr şi a petrecut ur­mătorii trei ani ascunzîndu-se în pădurile ucrainiene înainte de a se alătura ar­matei ruse. Apoi, în 1946, a plecat, via Italia, spre Palestina. Acum el trăieşte la Ierusalim, este profesor la Universitatea Negev şi scrie în ebraică. Cele patru romane ale lui Appelfeld care au fost pînă acum traduse în en­gleză se ocupă de un singur subiect : situaţia evreilor în Europa anilor ’30, do­rinţa lor imposibilă de asimilare, paradi­sul ireal în care atît de mulţi dintre ei au optat să trăiască — şi soarta lor sub­secventă. Badenheim 1939 are în centrul său un grup de oameni intr-o localitate de vacanţă in acel an de răscruce.­­ Vîrsta minunilor se ocupă de o familie şi îndeosebi de copilul acestei familii în anii 1932—39 şi apoi cu întoarcerea copi­lului, la mai mulţi ani după război, în oraşul în care a crescut. Tzili este şi el concentrat în jurul unui copil, o fată de astă dată, care rătăceşte prin păduri ca să scape de nemţi în anii războiului . Refugiul reia tarna din Badenheim, dar de această dată locul acţiunii este o casă mare în Alpii austrieci, al cărei proprie­tar, Balaban, urmăreşte să şteargă iden­titatea psihologică a rezidenţilor printr-o puternică doză de exerciţiu fizic şi de agresiune mentală. Dar a descrie tema unui roman de Appelfeld înseamnă a nu spune nimic despre el. Întocmai ca şi la Kafka, po­vestirile sale sínt deopotrivă precise și nerealiste ; ca și la Kafka, ele nu pot fi alegorizate. Dar ele nu sínt ireductibil enigmatice precum cele ale lui Kafka. Dimpotrivă, sínt extrem de simple. Uni­­citatea lor derivă din combinarea de mare densitate a întîmplărilor extrem de simple. Un romancier ca Graham Greene este întotdeauna pe cale să obţină un efect : ochiul său este aţintit asupra cititorului. Appelfeld, dimpotrivă, încearcă să sur­prindă adevărul, ochiul său este îndrep­tat asupra obiectului. Rezumînd lumea într-un gest care nu este nici interior nici exterior, el aminteşte de Eliot („Ha­­kagawa înclinîndu-se în faţa unor ta­blouri de Tizian“). La ambii recunoaş­tem arta literară izvorîtă din fuziunea imaginarului cu verbalul. Appelfeld nu este interesat să repete încă o dată povestea atrocităţilor germa­ne. El se dezice implicit de miile de li­teraturizări, mai mult sau mai puţin ar­tistice, ale holocaustului. Pentru el, a folosi arta pentru a descrie ase­menea evenimente este o insultă la adresa celor care au suferit, deoarece su­gerează că am putea înţelege asemenea suferinţe. De aceea tema lui este nesă­buinţa şi incapacitatea imaginaţiei de a privi in faţă realitatea. Totodată pentru Appelfeld romanele nu sunt lumea, ele sunt refugii şi acestea nu pot fi decit temporare. Appelfeld creează romane care merg dincolo de ele în­sele, la ceea ce nici un roman nu poate spune vreodată. Dar deşi nu este pace în refugiu, în romanele lui găsim pacea artei adevărate, deplin conştiente de propria sa condiţie şi de condiţia omului.

Next