Contemporanul, iulie-decembrie 1989 (nr. 28-50)

1989-09-01 / nr. 35

Muzeele şi educaţia patriotică, ştiinţifică şi culturală a publicului O ADEVĂRATĂ INSTITUŢIE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Ancheta noastră publicistică s-a în­cheiat la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa", răspunsurile venind din partea dr. Dumitru MURARIU, di­rectorul instituţiei . 1. Dacă în accepţiunea iniţială (secolele XV — III i.e.n.) prin noţiunea de muzee se înţelegeau lăcaşele de ştiinţă, desem­­nind instituţii create in scopul cultivării limbii vorbite, încurajării poeziei, pen­tru cunoaşterea naturii şi a legilor ei, iar mai tîrziu ele au devenit „cabinete de curiozităţi“ cu variate colecţii, incepind cu secolul XVII s-au dezvoltat tot mai mult colecţiile de geologie, zoologie, bo­tanică, anatomie, fizică, astronomie etc. Pe baza realizării colecţiilor, s-a ajuns la rolul muzeelor de a contribui la dez­voltarea culturii şi civilizaţiei fiecărui popor. Astăzi, muzeele de istorie naturală de­ţin materiale din toate ramurile ştiinţe­lor naturii : geologie, paleontologie, plan­te spontane şi cultivate, animale, antro­pologie, etnografie, teme de ecologie, re­prezentări biogeografice etc. Este sunt „a­­devărate uzine“ (cum le vedea încă doc­torul Grigore Antipa) pentru explorarea, studierea şi înţelegerea fenomenelor na­turii. Prin multitudinea şi valoarea pie­selor deţinute de muzeul bucureştean de istorie naturală, prin raritatea unora pe plan mondial, prin diversele activităţi culturale şi munca asiduă de cercetare ştiinţifică desfăşurată aici, vedem in a­­ceastă instituţie un adevărat tezaur pa­trimonial, un puternic focar de educaţie şi cultură, un real institut de cercetare ştiinţifică. Dacă trebuie să notăm şi direcţiile dez­voltării acestei venerabile instituţii (cu actul său de naştere de peste 150 de ani in urmă), ele se înscriu in lumina exi­genţelor documentelor de partid de a răspunde cit mai bine cerinţelor societă­ţii în care trăim : conservarea şi imbogă­­rea patrimoniului cultural naţional de ştiinţele naturii ; diversificarea şi îmbu­nătăţirea activităţilor instructiv-educa­­tive prin desfăşurarea lor în mod or­ganizat, metodic, după regulile pedagogiei muzeale şi cu un bogat conţinut ştiin­ţific ; cultivarea dragostei şi a grijii pen­tru frumuseţile şi bogăţiile patriei ; in­tensificarea cercetării ştiinţifice funda­mentale şi aplicative. 2. Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, ca „păstrător al documentelor naturii“ (cum spunea dr. doc. Mihai Băcescu), se implică activ in frontul mun­cii de educaţie patriotică, ştiinţifică şi estetică a marelui public. Cum ? Evocînd eforturile, realizările şi trăinicia operelor predecesorilor noştri români (unii deve­niţi clasici ai ştiinţelor biologice româ­neşti), arătind ce importante piese au fost descoperite pe teritoriul de astăzi al patriei noastre — vestigiile unei lumi vechi de peste 2 milioane de ani, subli­niind importanţa cunoaşterii şi păstrării rarităţilor floristice şi faunistice, cînd in lume aproape nu se mai poate ţine so­coteala speciilor ameninţate cu dispariţia. Pe ce căi ? Prin permanenta îmbunătăţi­re a expoziţiei publice, ghidaje tematice, lecţii, cicluri de conferinţe organizate în muzeu sau la sediul diferitelor unităţi de învăţămînt, cultură, cluburi muncitoreşti, unităţi militare, in instituţii cu care mu­zeul colaborează pe linia cercetărilor a­­plicative. Anual, se organizează două­­patru expoziţii temporare cu bogat me­saj ştiinţific ; unele din ele urmează un „circuit“ pe la muzeele-surori din jude­ţele patriei. Organizarea în fiecare an a unei sesiuni de comunicări ştiinţifice şi valorificarea rezultatelor prin tipărirea în revista muzeului, aflată la al 31-lea volum, precum şi tipărirea de cărţi poş­tale, pliante şi ghiduri, asigură o foarte bună popularizare a instituţiei şi in afa­ra graniţelor ţării ; prin intermediul Bi­bliotecii Centrale Universitare din Bucu­reşti, revista Muzeului „Grigore Antipa“ este trimisă in cîteva sute de instituţii de ştiinţă şi cultură din lume, asigurîndu-se, prin schimburi, un valoros aport de in­formaţie ştiinţifică de specialitate. 3. Intre ale obligaţii, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ o are şi pe a­­ceea de a sprijini învăţămîntul de toate gradele. De altfel, tineretul şcolar repre­zintă cam 2/3 din numărul anual de vi­zitatori ai acestui muzeu. Se confirmă şi prin aceasta părerea doctorului Grigore Antipa, după care : „Nici­ un învăţămînt şi nici o educaţie nu poate fi mai solidă pentru noile generaţii decit studiul colec­ţiilor acestor institute pentru cunoaşte­rea aprofundată a naturii ţării lor proprii şi întreaga suprafaţă a globului terestru, ca şi pentru cunoaşterea genialelor des­coperiri în toate ramurile de activitate“. Participarea directă la programele rea­lizate de şcoli (lecţii sau confecţionare şi dotare cu material didactic), conferin­ţe, cercuri ştiinţifice ale elevilor natura­­lişti, concursuri de tipul „Cine ştie cîşti­­gă“, pe teme de biologie, expoziţii tem­porare cu teme inspirate din relaţiile cu vizitatorii, ieşiri pe teren pentru de­prinderea unor tehnici de colectare şi conservare a materialelor biolo­gice etc., desfăşurarea unor lucrări de laborator ale studenţilor facultăţii de biologie în sălile muzeului, ţinerea unor cursuri de către specialiştii acestei in­stituţii (pe linia integrării învăţământului cu cercetarea şi producţia), răspunsuri la solicitările studenţilor Institutului Agro­nomic, Institutului Medico-Farmaceutic, Institutului de Arte Plastice etc., cu de­talierea unor teme ca : „Originea şi evo­luţia vieţii pe Pămînt“, „Originea şi e­­voluţia omului“, „Evoluţia vieţuitoarelor de-a lungul erelor geologice“ ş.a. — toate sunt permanente punţi dintre muzeu şi unităţile de învăţămint din ţară. 4. Pe primul loc se situează ciclul du­minical de conferinţe cu teme variate din biologie. Aş nota apoi expoziţiile temporare prin care publicul cunoaşte o parte din materialele colecţiilor ştiinţifi­ce (din depozite) sau noile achiziţii ale muzeului. Dar tot atât de atractivă se do­vedeşte şi expoziţia de bază, pe care suntem­ obligaţi s-o actualizăm din punct de vedere ştiinţific şi s-o prezentăm este­tic. Pe linia creativităţii în muzeu, men­ţionez noile forme de prezentare a pre­paratelor cu sisteme originale de lumina­re şi evidenţierea esenţialului dintr-o vi­trină, realizarea unui diason, experimen­tarea unui festival de filme „J.Y. Cous­teau“ pentru vizitatori. De la 15 octom­brie 1989 se va deschide un ciclu de con­ferinţe duminicale, însoţite de proiecţii de diapozitive şi filme documentar-ştiin­­ţifice. 5. In afara activităţilor curente, îmbu­nătăţite calitativ în cinstea marilor e­­venimente, vom organiza un ciclu spe­cial de conferinţe pentru vizitatori, cu teme privind evoluţionismul, ma­terialitatea lumii şi ocrotirea me­diului înconjurător. In prima jumăta­te a lunii noiembrie 1989 vom inaugura o expoziţie temporară privind viaţa ştiin­ţifică a muzeului, dedicată exclusiv ma­relui forum al comuniştilor din Româ­nia. imaginea complexa a Capitalei, a împlinirilor prezentului socialist (Urmare din part. 8—9) * In mari întreprinderi (Uzinele 23 August, F.O.H., Fabrica de Cinescoape-Pipera, LI.R.U.C., Uzina Republica si altele). Ex­poziţii temporare sunt amenajate şi la se­diile proprii sau in alte instituţii la dife­rite muzee din ţară. Muzeul Bucureşti participă de asemenea la alcătuirea unor expoziţii tematice cu circuit naţional şi internaţional. Cele mai apropiate de me­nirea instituţiei sunt expoziţiile cu patri­moniu de genul recentei expoziţii Tezaur de civilizaţie bucureşteană etalată in fru­moasa sală a Casei Centrale a Armatei. 3. Este drept că aproape 75% din popu­laţia vizitatoare a muzeului o formează tineretul — şi este firesc să fie aşa. Ceea ce­ sădim în sufletele acestor copii va rodi mîine. Moştenirea pe care o primesc este enormă, iar misiunea lor viitoare este im­presionantă ; ei vor ridica patria română pe culmile socialismului, o vor face să înainteze spre comunism. Muzeul vine cu argumentele sale directe, inconfundabile, mărturii peremptorii asupra ceea ce a fost, este și va fi­ această triadă prin care se exprimă mişcarea neîncetată, evoluţia u­­manităţii. Muzeul Bucureşti a întocmit şi pus în practică un larg evantai de pro­grame în colaborare cu Organizaţia mu­nicipală şi de sectoare a pionierilor şi­­ şoimi­lor patriei, cu U.T.C., cu Inspecto­ratul general şcolar, cu diferite şcoli, licee şi facultăţi. Anual, studenţi ai Fa­cultăţii de Istorie şi Filosofie, ai Institu­tului de Arte Plastice „N. Grigorescu“, Institutului Politehnic Bucureşti, Institu­tului de Medicină şi Farmacie şi, sperăm din această toamnă, ai Academiei de Ştiinţe Economice fac practică in produc­ţie, urmăresc cursuri universitare, susţin seminarii şi colocvii în unităţile pendente de Muzeul de Istorie şi artă al munici­piului Bucureşti. Nu este vorba de acţiuni accidentale, ci de programe ferme, strîns legate de formarea viitorilor­ profesori, cercetători, medici, artişti plastici, ingineri. 4. Nutrim convingerea că acţiunile noas­tre, majoritatea lor, sunt fructuoase. Re­marcăm larga colaborare cu Comitetul Municipal U.T.C. în stabilirea unor pro­grame dedicate marilor evenimente isto­rice ale anului 1989. Peste 300 de organi­zaţii U.T.C. din întreprinderi, instituţii, şcoli beneficiază de expuneri, vizite la unităţile noastre, întilniri cu prestigioşi oameni de cultură şi ştiinţă, vizionează fotoexpoziţia „Bucureşti“, Capitala patriei, la a 45-a aniversare a revoluţiei de eli­berare socială şi naţională şi în anul celui de al XIV-lea Congres al Partidului Co­munist Român“. Această expoziţie alcă­tuită din fotografii color şi alb-negru, ci­tate şi texte, grafice, reliefează rolul Bucureştilor în marea epopee din August 1944, drumul glorios, sub conducerea partidului, din aceste patru decenii şi ju­mătate, marile ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu, aspiraţiile de pace ale bucu­­reştenilor, ale întregului popor român. Sîntem însă datori concetăţenilor noş­tri cu ciclul de comunicări ştiin­ţifice care în anii precedenţi a func­ţionat cu bune rezultate. Va fi reluat peste cîteva luni. Avem un lucru un volum de arheologie, în care se cuprind rezultatele obţinute pe marile şantiere de construc­ţie din Capitală, unele dintre acestea de interes naţional. Este in plină elaborare programul de toamnă-iarnă al Laborato­rului de Educaţie Materialist Ştiinţifică şi Observatorului Astronomic. Vom deschide curînd o expoziţie de grafică japoneză la Muzeul Th. Aman, cu obiecte originale aflate în colecţiile muzeului. Binevenite îmbunătăţiri tematice s-au făcut la Secţia de artă din str. dr. Obedenaru nr. 3, o adevărată bijuterie muzeistică bucureş-­­ teană. 5. Cum este şi firesc, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti a alcă­tuit un program dedicat acestor două excepţionale momente. In colaborare cu Cabinetul pentru activitate ideologică și 10 CONTEMPORANUL politico-educativă al Municipiului Bucu­reşti, este în organizare o interesantă ex­poziţie itinerantă şi sunt programate in­­tîlniri cu oameni ai muncii de pe marile platforme industriale, instituţii centrale, organizaţii obşteşti ş.a. S-au definitivat programele de colaborare cu Cabinetul de partid al sectorului 3. Fiecare din unită­ţile muzeului şi-a stabilit temele pentru simpozioane şi alte genuri de manifestări organizate la sedii, inclusiv la palatul Şuţu din Bd. 1848 nr. 2, întreaga activi­tate desfăşurată pe şantierele de cerce­tare, în zonele de restructurare urbană, unde specialiştii muzeului şi cei de la Oficiul pentru patrimoniul cultural naţio­nal cercetează şi propun luarea în grijă a obiectelor de interes cultural, în ex­poziţiile permanente, în colecţiile ce cu­prind peste 300.000 piese, se constituie ca un omagiu adus măreţelor evenimente care jalonează drumul de victorii al po­porului român şi prefigurează viitorul său luminos.­­ * dornici să participe la programele oferite, decit să-i deplasăm pe dinşii la noi. Sîn­tem astăzi în legături permanente de co­laborare cu numeroase colective de oa­meni ai muncii din Capitală, pe baza unor programe stabilite de comun acord. Am primit de asemenea, solicitări şi din pro­vincie, din oraşe în care nu există muzee şi unde nu sunt organizate programe spe­cifice de cultură generală şi educaţie este­tică. Sperăm să facem faţă cu succes acestor solicitări. 5. Muzeul nostru a fost prezent întot­deauna, prin activităţi specifice, la marile evenimente ale poporului şi ţării. Am pregătit şi o serie de manifestări expozi­­ţionale dedicate celei de a 45-a aniversări a evenimentelor din august 23, precum şi în cinstea celui de al XIV-lea Congres al P.C.R. Aceste expoziţii s-au bucurat în­totdeauna de un larg ecou în rîndul pu­blicului, aşa incit avem obligaţia să do­vedim o mare exigenţă la organizarea lor. Avem, de asemenea, în intenţie să orga­nizăm şi o sesiune de comunicări ştiinţi­fice, pe care să o dedicăm celui de al XIV-lea Congres al partidului. PAVEL BUCUR : Flacăra tinereţii Arta - expresie a unui univers de trăiri umane (Urmare din pap. 8—9) de tineri (elevi, studenţi, utecişti din în­treprinderi şi din diverse colective de oameni ai muncii) spre sălile muzeului. Am elaborat programe care să vină in spri­jinul unităţilor de învăţămint, ca o com­pletare la capitolele de istoria culturii şi civilizaţiei din manuale. Dar,d­in afara unui entuziasm de moment din partea cadrelor didactice cărora ne-am adresat, practic nu am reuşit să concretizăm decât în foarte mică măsură aceste programe. Să mai spun că am întâlnit cadre didac­tice, responsabile cu activităţile cultural­­educative, care nu ştiau nici unde se află cel mai mare muzeu de artă al ţării ? Rămîne să căutăm în continuare căile op­time de colaborare cu cit mai multe uni­tăţi de învăţămînt şi să le extindem şi să le diversificăm pe cele existente. 4. Aşa cum s-a subliniat şi la început, muzeul contemporan este o instituţie complexă. El se preocupă nu numai­­ de păstrarea valorilor deţinute, în condiţii specifice de mediu, nu numai de formarea şi educarea estetică a publicului, ci des­făşoară şi o bogată şi laborioasă activi­tate de cercetare ştiinţifică. Specialiştii muzeului nostru îmbină activitatea — să-i zicem practică — cu dificila muncă de cercetare a patrimoniului. Stabilirea cit mai exactă a „biografiei“ fiecărei lucrări, elaborarea apoi a lucrărilor specifice (re­pertorii, cataloage, volume de studii şi comunicări etc.) sunt activităţi permanente, care fac cunoscute, atit in ţară cit şi peste hotare, tezaurele noastre de valori. Nu trebuie omis nici faptul că activitatea de restaurare a operelor de artă este şi ea o componentă a activităţii de cercetare ştiinţifică, fiindcă nu se mai poate con­cepe astăzi o asemenea activitate fără sprijinul cercetării extrem de complexe şi de laborioase. Referitor la prima parte a acestei în­trebări, cred că cea mai fructuoasă ac­tivitate (sau iniţiativă) a fost aceea prin care am hotărît să transferăm „amfi­teatrul“ programelor noastre, dincolo de perimetrul muzeului, în mijlocul colecti­velor de oameni ai muncii din Capitală. Am pornit de la ideea că este mult mai lesne ca una-două persoane din colectivul nostru să se deplaseze in mijlocul unui colectiv de 200—300 de oameni ai muncii. Vitejia şi dragostea de libertate ale poporului român (Urmare din pap. S—9) cercul de specialitate , vizite la locuri is­torice din Capitală, organizarea de cerce­tări în arhivele şi colecţiile muzeului şi prezentarea rezultatelor în sesiuni ştiin­ţifice ale elevilor şi studenţilor. Ne expri­măm convingerea că, prin astfel de ac­tivităţi, muzeul poate contribui mai sub­­stanţial la popularizarea istoriei militare a poporului român, a luptei sale eroice, duse de-a lungul existenţei sale multimi­lenare, pentru libertate naţională şi socia­lă, pentru dobîndirea şi apărarea inde­pendenţei, suveranităţii şi unităţii patriei. 5. Asemenea întregului nostru popor, personalul muzeului s-a angajat plenar în întîmpinarea marilor evenimente po­litice ale acestui an — a 45-a aniversare a Revoluţiei de eliberare naţională şi so­cială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Ne propunem, astfel, ca pe lingă acţiunile cotidiene de Îndrumare a publicului vizi­tator, să extindem spaţiile de vizitare. S-a dat în folosinţă o nouă expo­ziţie de colecţii de armament alb şi de foc, uniforme, drapele, decoraţii, o sală de armuri etc.‘ Am fost, de asemenea, angajaţi în susţi­nerea unor cicluri de conferinţe atit la unităţi militare, cit şi în instituţii şi în­treprinderi pe teme legate de eroismul armatei române şi participarea întregului popor la luptele desfăşurate începind cu 23 August 1944 şi pînă la victoria finală asupra Germaniei hitleriste. Un accent aparte am pus şi punem pe pregătirea unor activităţi de popularizare a marilor înfăptuiri ale poporului român, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Co­munist Român in perioada revoluţiei şi construcţiei socialiste, cu prioritate după cel de-al IX-lea Congres al partidului — ctitorii ce poartă amprenta gîndirii nova­toare şi revoluţionare a secretarului gene­ral şi partidului nostru, preşedintele Re­publicii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel care cu înţelepciune şi clarviziune, condu­ce ţara spre culmile progresului şi civili­zaţiei, ale prosperităţii şi păcii, spre comunism.

Next