Contemporanul, iulie-decembrie 1989 (nr. 28-50)
1989-09-01 / nr. 35
Muzeele şi educaţia patriotică, ştiinţifică şi culturală a publicului O ADEVĂRATĂ INSTITUŢIE DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ Ancheta noastră publicistică s-a încheiat la Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa", răspunsurile venind din partea dr. Dumitru MURARIU, directorul instituţiei . 1. Dacă în accepţiunea iniţială (secolele XV — III i.e.n.) prin noţiunea de muzee se înţelegeau lăcaşele de ştiinţă, desemnind instituţii create in scopul cultivării limbii vorbite, încurajării poeziei, pentru cunoaşterea naturii şi a legilor ei, iar mai tîrziu ele au devenit „cabinete de curiozităţi“ cu variate colecţii, incepind cu secolul XVII s-au dezvoltat tot mai mult colecţiile de geologie, zoologie, botanică, anatomie, fizică, astronomie etc. Pe baza realizării colecţiilor, s-a ajuns la rolul muzeelor de a contribui la dezvoltarea culturii şi civilizaţiei fiecărui popor. Astăzi, muzeele de istorie naturală deţin materiale din toate ramurile ştiinţelor naturii : geologie, paleontologie, plante spontane şi cultivate, animale, antropologie, etnografie, teme de ecologie, reprezentări biogeografice etc. Este sunt „adevărate uzine“ (cum le vedea încă doctorul Grigore Antipa) pentru explorarea, studierea şi înţelegerea fenomenelor naturii. Prin multitudinea şi valoarea pieselor deţinute de muzeul bucureştean de istorie naturală, prin raritatea unora pe plan mondial, prin diversele activităţi culturale şi munca asiduă de cercetare ştiinţifică desfăşurată aici, vedem in această instituţie un adevărat tezaur patrimonial, un puternic focar de educaţie şi cultură, un real institut de cercetare ştiinţifică. Dacă trebuie să notăm şi direcţiile dezvoltării acestei venerabile instituţii (cu actul său de naştere de peste 150 de ani in urmă), ele se înscriu in lumina exigenţelor documentelor de partid de a răspunde cit mai bine cerinţelor societăţii în care trăim : conservarea şi imbogărea patrimoniului cultural naţional de ştiinţele naturii ; diversificarea şi îmbunătăţirea activităţilor instructiv-educative prin desfăşurarea lor în mod organizat, metodic, după regulile pedagogiei muzeale şi cu un bogat conţinut ştiinţific ; cultivarea dragostei şi a grijii pentru frumuseţile şi bogăţiile patriei ; intensificarea cercetării ştiinţifice fundamentale şi aplicative. 2. Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“, ca „păstrător al documentelor naturii“ (cum spunea dr. doc. Mihai Băcescu), se implică activ in frontul muncii de educaţie patriotică, ştiinţifică şi estetică a marelui public. Cum ? Evocînd eforturile, realizările şi trăinicia operelor predecesorilor noştri români (unii deveniţi clasici ai ştiinţelor biologice româneşti), arătind ce importante piese au fost descoperite pe teritoriul de astăzi al patriei noastre — vestigiile unei lumi vechi de peste 2 milioane de ani, subliniind importanţa cunoaşterii şi păstrării rarităţilor floristice şi faunistice, cînd in lume aproape nu se mai poate ţine socoteala speciilor ameninţate cu dispariţia. Pe ce căi ? Prin permanenta îmbunătăţire a expoziţiei publice, ghidaje tematice, lecţii, cicluri de conferinţe organizate în muzeu sau la sediul diferitelor unităţi de învăţămînt, cultură, cluburi muncitoreşti, unităţi militare, in instituţii cu care muzeul colaborează pe linia cercetărilor aplicative. Anual, se organizează douăpatru expoziţii temporare cu bogat mesaj ştiinţific ; unele din ele urmează un „circuit“ pe la muzeele-surori din judeţele patriei. Organizarea în fiecare an a unei sesiuni de comunicări ştiinţifice şi valorificarea rezultatelor prin tipărirea în revista muzeului, aflată la al 31-lea volum, precum şi tipărirea de cărţi poştale, pliante şi ghiduri, asigură o foarte bună popularizare a instituţiei şi in afara graniţelor ţării ; prin intermediul Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, revista Muzeului „Grigore Antipa“ este trimisă in cîteva sute de instituţii de ştiinţă şi cultură din lume, asigurîndu-se, prin schimburi, un valoros aport de informaţie ştiinţifică de specialitate. 3. Intre ale obligaţii, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa“ o are şi pe aceea de a sprijini învăţămîntul de toate gradele. De altfel, tineretul şcolar reprezintă cam 2/3 din numărul anual de vizitatori ai acestui muzeu. Se confirmă şi prin aceasta părerea doctorului Grigore Antipa, după care : „Nici un învăţămînt şi nici o educaţie nu poate fi mai solidă pentru noile generaţii decit studiul colecţiilor acestor institute pentru cunoaşterea aprofundată a naturii ţării lor proprii şi întreaga suprafaţă a globului terestru, ca şi pentru cunoaşterea genialelor descoperiri în toate ramurile de activitate“. Participarea directă la programele realizate de şcoli (lecţii sau confecţionare şi dotare cu material didactic), conferinţe, cercuri ştiinţifice ale elevilor naturalişti, concursuri de tipul „Cine ştie cîştigă“, pe teme de biologie, expoziţii temporare cu teme inspirate din relaţiile cu vizitatorii, ieşiri pe teren pentru deprinderea unor tehnici de colectare şi conservare a materialelor biologice etc., desfăşurarea unor lucrări de laborator ale studenţilor facultăţii de biologie în sălile muzeului, ţinerea unor cursuri de către specialiştii acestei instituţii (pe linia integrării învăţământului cu cercetarea şi producţia), răspunsuri la solicitările studenţilor Institutului Agronomic, Institutului Medico-Farmaceutic, Institutului de Arte Plastice etc., cu detalierea unor teme ca : „Originea şi evoluţia vieţii pe Pămînt“, „Originea şi evoluţia omului“, „Evoluţia vieţuitoarelor de-a lungul erelor geologice“ ş.a. — toate sunt permanente punţi dintre muzeu şi unităţile de învăţămint din ţară. 4. Pe primul loc se situează ciclul duminical de conferinţe cu teme variate din biologie. Aş nota apoi expoziţiile temporare prin care publicul cunoaşte o parte din materialele colecţiilor ştiinţifice (din depozite) sau noile achiziţii ale muzeului. Dar tot atât de atractivă se dovedeşte şi expoziţia de bază, pe care suntem obligaţi s-o actualizăm din punct de vedere ştiinţific şi s-o prezentăm estetic. Pe linia creativităţii în muzeu, menţionez noile forme de prezentare a preparatelor cu sisteme originale de luminare şi evidenţierea esenţialului dintr-o vitrină, realizarea unui diason, experimentarea unui festival de filme „J.Y. Cousteau“ pentru vizitatori. De la 15 octombrie 1989 se va deschide un ciclu de conferinţe duminicale, însoţite de proiecţii de diapozitive şi filme documentar-ştiinţifice. 5. In afara activităţilor curente, îmbunătăţite calitativ în cinstea marilor evenimente, vom organiza un ciclu special de conferinţe pentru vizitatori, cu teme privind evoluţionismul, materialitatea lumii şi ocrotirea mediului înconjurător. In prima jumătate a lunii noiembrie 1989 vom inaugura o expoziţie temporară privind viaţa ştiinţifică a muzeului, dedicată exclusiv marelui forum al comuniştilor din România. imaginea complexa a Capitalei, a împlinirilor prezentului socialist (Urmare din part. 8—9) * In mari întreprinderi (Uzinele 23 August, F.O.H., Fabrica de Cinescoape-Pipera, LI.R.U.C., Uzina Republica si altele). Expoziţii temporare sunt amenajate şi la sediile proprii sau in alte instituţii la diferite muzee din ţară. Muzeul Bucureşti participă de asemenea la alcătuirea unor expoziţii tematice cu circuit naţional şi internaţional. Cele mai apropiate de menirea instituţiei sunt expoziţiile cu patrimoniu de genul recentei expoziţii Tezaur de civilizaţie bucureşteană etalată in frumoasa sală a Casei Centrale a Armatei. 3. Este drept că aproape 75% din populaţia vizitatoare a muzeului o formează tineretul — şi este firesc să fie aşa. Ceea ce sădim în sufletele acestor copii va rodi mîine. Moştenirea pe care o primesc este enormă, iar misiunea lor viitoare este impresionantă ; ei vor ridica patria română pe culmile socialismului, o vor face să înainteze spre comunism. Muzeul vine cu argumentele sale directe, inconfundabile, mărturii peremptorii asupra ceea ce a fost, este și va fi această triadă prin care se exprimă mişcarea neîncetată, evoluţia umanităţii. Muzeul Bucureşti a întocmit şi pus în practică un larg evantai de programe în colaborare cu Organizaţia municipală şi de sectoare a pionierilor şi şoimilor patriei, cu U.T.C., cu Inspectoratul general şcolar, cu diferite şcoli, licee şi facultăţi. Anual, studenţi ai Facultăţii de Istorie şi Filosofie, ai Institutului de Arte Plastice „N. Grigorescu“, Institutului Politehnic Bucureşti, Institutului de Medicină şi Farmacie şi, sperăm din această toamnă, ai Academiei de Ştiinţe Economice fac practică in producţie, urmăresc cursuri universitare, susţin seminarii şi colocvii în unităţile pendente de Muzeul de Istorie şi artă al municipiului Bucureşti. Nu este vorba de acţiuni accidentale, ci de programe ferme, strîns legate de formarea viitorilor profesori, cercetători, medici, artişti plastici, ingineri. 4. Nutrim convingerea că acţiunile noastre, majoritatea lor, sunt fructuoase. Remarcăm larga colaborare cu Comitetul Municipal U.T.C. în stabilirea unor programe dedicate marilor evenimente istorice ale anului 1989. Peste 300 de organizaţii U.T.C. din întreprinderi, instituţii, şcoli beneficiază de expuneri, vizite la unităţile noastre, întilniri cu prestigioşi oameni de cultură şi ştiinţă, vizionează fotoexpoziţia „Bucureşti“, Capitala patriei, la a 45-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională şi în anul celui de al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român“. Această expoziţie alcătuită din fotografii color şi alb-negru, citate şi texte, grafice, reliefează rolul Bucureştilor în marea epopee din August 1944, drumul glorios, sub conducerea partidului, din aceste patru decenii şi jumătate, marile ctitorii ale Epocii Nicolae Ceauşescu, aspiraţiile de pace ale bucureştenilor, ale întregului popor român. Sîntem însă datori concetăţenilor noştri cu ciclul de comunicări ştiinţifice care în anii precedenţi a funcţionat cu bune rezultate. Va fi reluat peste cîteva luni. Avem un lucru un volum de arheologie, în care se cuprind rezultatele obţinute pe marile şantiere de construcţie din Capitală, unele dintre acestea de interes naţional. Este in plină elaborare programul de toamnă-iarnă al Laboratorului de Educaţie Materialist Ştiinţifică şi Observatorului Astronomic. Vom deschide curînd o expoziţie de grafică japoneză la Muzeul Th. Aman, cu obiecte originale aflate în colecţiile muzeului. Binevenite îmbunătăţiri tematice s-au făcut la Secţia de artă din str. dr. Obedenaru nr. 3, o adevărată bijuterie muzeistică bucureş- teană. 5. Cum este şi firesc, Muzeul de Istorie şi Artă al Municipiului Bucureşti a alcătuit un program dedicat acestor două excepţionale momente. In colaborare cu Cabinetul pentru activitate ideologică și 10 CONTEMPORANUL politico-educativă al Municipiului Bucureşti, este în organizare o interesantă expoziţie itinerantă şi sunt programate intîlniri cu oameni ai muncii de pe marile platforme industriale, instituţii centrale, organizaţii obşteşti ş.a. S-au definitivat programele de colaborare cu Cabinetul de partid al sectorului 3. Fiecare din unităţile muzeului şi-a stabilit temele pentru simpozioane şi alte genuri de manifestări organizate la sedii, inclusiv la palatul Şuţu din Bd. 1848 nr. 2, întreaga activitate desfăşurată pe şantierele de cercetare, în zonele de restructurare urbană, unde specialiştii muzeului şi cei de la Oficiul pentru patrimoniul cultural naţional cercetează şi propun luarea în grijă a obiectelor de interes cultural, în expoziţiile permanente, în colecţiile ce cuprind peste 300.000 piese, se constituie ca un omagiu adus măreţelor evenimente care jalonează drumul de victorii al poporului român şi prefigurează viitorul său luminos. * dornici să participe la programele oferite, decit să-i deplasăm pe dinşii la noi. Sîntem astăzi în legături permanente de colaborare cu numeroase colective de oameni ai muncii din Capitală, pe baza unor programe stabilite de comun acord. Am primit de asemenea, solicitări şi din provincie, din oraşe în care nu există muzee şi unde nu sunt organizate programe specifice de cultură generală şi educaţie estetică. Sperăm să facem faţă cu succes acestor solicitări. 5. Muzeul nostru a fost prezent întotdeauna, prin activităţi specifice, la marile evenimente ale poporului şi ţării. Am pregătit şi o serie de manifestări expoziţionale dedicate celei de a 45-a aniversări a evenimentelor din august 23, precum şi în cinstea celui de al XIV-lea Congres al P.C.R. Aceste expoziţii s-au bucurat întotdeauna de un larg ecou în rîndul publicului, aşa incit avem obligaţia să dovedim o mare exigenţă la organizarea lor. Avem, de asemenea, în intenţie să organizăm şi o sesiune de comunicări ştiinţifice, pe care să o dedicăm celui de al XIV-lea Congres al partidului. PAVEL BUCUR : Flacăra tinereţii Arta - expresie a unui univers de trăiri umane (Urmare din pap. 8—9) de tineri (elevi, studenţi, utecişti din întreprinderi şi din diverse colective de oameni ai muncii) spre sălile muzeului. Am elaborat programe care să vină in sprijinul unităţilor de învăţămint, ca o completare la capitolele de istoria culturii şi civilizaţiei din manuale. Dar,din afara unui entuziasm de moment din partea cadrelor didactice cărora ne-am adresat, practic nu am reuşit să concretizăm decât în foarte mică măsură aceste programe. Să mai spun că am întâlnit cadre didactice, responsabile cu activităţile culturaleducative, care nu ştiau nici unde se află cel mai mare muzeu de artă al ţării ? Rămîne să căutăm în continuare căile optime de colaborare cu cit mai multe unităţi de învăţămînt şi să le extindem şi să le diversificăm pe cele existente. 4. Aşa cum s-a subliniat şi la început, muzeul contemporan este o instituţie complexă. El se preocupă nu numai de păstrarea valorilor deţinute, în condiţii specifice de mediu, nu numai de formarea şi educarea estetică a publicului, ci desfăşoară şi o bogată şi laborioasă activitate de cercetare ştiinţifică. Specialiştii muzeului nostru îmbină activitatea — să-i zicem practică — cu dificila muncă de cercetare a patrimoniului. Stabilirea cit mai exactă a „biografiei“ fiecărei lucrări, elaborarea apoi a lucrărilor specifice (repertorii, cataloage, volume de studii şi comunicări etc.) sunt activităţi permanente, care fac cunoscute, atit in ţară cit şi peste hotare, tezaurele noastre de valori. Nu trebuie omis nici faptul că activitatea de restaurare a operelor de artă este şi ea o componentă a activităţii de cercetare ştiinţifică, fiindcă nu se mai poate concepe astăzi o asemenea activitate fără sprijinul cercetării extrem de complexe şi de laborioase. Referitor la prima parte a acestei întrebări, cred că cea mai fructuoasă activitate (sau iniţiativă) a fost aceea prin care am hotărît să transferăm „amfiteatrul“ programelor noastre, dincolo de perimetrul muzeului, în mijlocul colectivelor de oameni ai muncii din Capitală. Am pornit de la ideea că este mult mai lesne ca una-două persoane din colectivul nostru să se deplaseze in mijlocul unui colectiv de 200—300 de oameni ai muncii. Vitejia şi dragostea de libertate ale poporului român (Urmare din pap. S—9) cercul de specialitate , vizite la locuri istorice din Capitală, organizarea de cercetări în arhivele şi colecţiile muzeului şi prezentarea rezultatelor în sesiuni ştiinţifice ale elevilor şi studenţilor. Ne exprimăm convingerea că, prin astfel de activităţi, muzeul poate contribui mai substanţial la popularizarea istoriei militare a poporului român, a luptei sale eroice, duse de-a lungul existenţei sale multimilenare, pentru libertate naţională şi socială, pentru dobîndirea şi apărarea independenţei, suveranităţii şi unităţii patriei. 5. Asemenea întregului nostru popor, personalul muzeului s-a angajat plenar în întîmpinarea marilor evenimente politice ale acestui an — a 45-a aniversare a Revoluţiei de eliberare naţională şi socială, antifascistă şi antiimperialistă şi cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Ne propunem, astfel, ca pe lingă acţiunile cotidiene de Îndrumare a publicului vizitator, să extindem spaţiile de vizitare. S-a dat în folosinţă o nouă expoziţie de colecţii de armament alb şi de foc, uniforme, drapele, decoraţii, o sală de armuri etc.‘ Am fost, de asemenea, angajaţi în susţinerea unor cicluri de conferinţe atit la unităţi militare, cit şi în instituţii şi întreprinderi pe teme legate de eroismul armatei române şi participarea întregului popor la luptele desfăşurate începind cu 23 August 1944 şi pînă la victoria finală asupra Germaniei hitleriste. Un accent aparte am pus şi punem pe pregătirea unor activităţi de popularizare a marilor înfăptuiri ale poporului român, sub conducerea înţeleaptă a Partidului Comunist Român in perioada revoluţiei şi construcţiei socialiste, cu prioritate după cel de-al IX-lea Congres al partidului — ctitorii ce poartă amprenta gîndirii novatoare şi revoluţionare a secretarului general şi partidului nostru, preşedintele Republicii tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel care cu înţelepciune şi clarviziune, conduce ţara spre culmile progresului şi civilizaţiei, ale prosperităţii şi păcii, spre comunism.