Contemporanul, ianuarie-iunie 2000 (Anul 10, nr. 1-25)

2000-01-27 / nr. 4

©@MTf[i[M][p]®[i3]©[L - ideea europeană România literară Nicolae Manolescu, în editorialul său intitulat „Eminescu şi Caragiale“ („România Literară“, nr.3, 26 ianuarie-1 februarie 2000) remarcă, pe bună dreptate, că „trece neobservată aniversarea lui Caragiale (30 ianuarie), mai tânăr cu doi ani şi neaflat în cifră rotundă“ în comparaţie cu Mihail Eminescu. Deducem, din articolul lui Nicolae Manolescu, faptul că Eminescu îl eclipsează pe Caragiale. Este interesant, în acest sens, arsenalul de motivaţii aduse de domnul profesor: „Caragiale nu beneficiază, nici pe departe, de emoţionalitatea care- i cuprinde pe români când e vorba de Eminescu. La mijloc nu e o problemă de spirit critic, ci de sensibilitate.“ Urmează, în această ordine de idei, mai multe explicaţii. Prima este, după opinia exegetului, următoarea: Eminescu este poetul naţional; Caragiale, în schimb, nu e. Deşi dramaturgul se bucură practic de aceeaşi glorie. „Pentru a fi acceptat, caracterul naţional trebuie sa fie valorizat pozitiv“, afirmă N. Manolescu. Or, „Eminescu pare a întruchipa naţionalismul pur, curat şi ideal.“ In timp ce „la Caragiale prevalează negativitatea, critica abuzului de naţional, batjocorirea scumpelor noastre prejudecăţi, caricatura mândriei noastre naţionale.“ Lui Eminescu i se trece cu vederea numele slav, Eminovici („Ideea lui Iosif Vulcan de a-l româniza a fost una excelentă“). Apoi, „Eminescu este un idealist“, pe când „Caragiale este realist“­­, fapt ce-ar putea (şi, de facto, aduce) în discuţie receptarea a două paradigme: cea a scriitorului idealist, cu o înalta moralitate, cu privirile îndreptate pururea către idealurile creaţiei pure şi cele ale unui popor, una dintre caracteristicile esenţiale ale unui asemenea scriitor fiind, în accepţia lui Auerbach, „stilul înalt“, şi paradigma scriitorului realist, cel ce reinventă, nu rareori „realitatea“, neuitând, între altele, să ne aducă aminte de limite, căderi, etc. - acesta recurgând la „stilul umil“. „Oglinda pe care el (Caragiale - n.n.) ne-o pune sub ochi, în piese, ca şi în momente, nu ne convine.“ Discrepanţa existentă în ceea ce priveşte receptarea celor două paradigme enunţate îi creează probleme... lui Caragiale: „Chiar dacă artistul din Caragiale e profund serios, temeinic, intratabil, ca şi acela din Eminescu, acest lucru e dincolo de pragul de percepţie comun şi nu cântăreşte mai nimic în balanţă“, în cazul lui Caragiale in balanţă, vorbind în limbajul lui N. Manolescu, cântăreşte spiritul „ludic, relativist, ironic întorcând-o adesea ca la Ploieşti (...)“ „Eminescu e geniul nepereche. Caragiale e... Caragiale.“ Ar fi interesant de repus în discuţie noţiunea de „scriitor naţional“ sau cea de „poet naţional“ sau cea de „romancier naţional“, noţiuni transformate­­ din graba, superficialitate, ranchiună etc.,­­ în clişee şi utilizate, uneori şi de scriitori de prima linie, ca nişte „vehicole“ ruşinoase, ce anunţă vreme rea la nivel de receptare sau... lipsa geniului, în acelaşi număr Alex. Ştefânescu publică un interesant studiu despre întreaga opera a Ilenei Malancioiu, una dintre cele mai puternice voci ale poeziei româneşti. „Adevărata, dramatică, încărcată adeseori de sarcasm, această poezie răzbate inevitabil până la conştiinţa cititorului contemporan, indiferent câte mijloace de protecţie ar folosi el împotriva trăirilor prea intense. Ileana Malancioiu deliteraturizează poezia, o transformă într-un mesaj existenţial.“ Studiul inspirat al criticului şi istoricului literar Alex. Ştefânescu este „ilustrat“ cu „portrete“ pe măsură, semnate de Vasile Blendea, cel ubicuu, şi Spiru Vergulescu. (A.Ch.). C­RISON Foarte dens este numărul pe ianuarie al revistei timişorene Orizont, cu multe pagini incitante, aşa încât cu greu ne-am decis asupra căreia sa ne oprim în acest mic quadrat. Optam, în cele din urmă, pentru articolul semnat de Cornel Ungureanu , în pagina a doua sub titlul „Eminescu şi Lumea nouâ“, care nu înseamnă America, cum ne-am fi­­aşteptat, ci tocmai lumea nouă românească de după război şi până la anul 2000. „într-un moment în care toţi sunt chemaţi să-şi dea cu părerea despre orice, nu-i de mirare că despre Eminescu se emit păreri dintre cele mai... cum să scriem... ciudate. Mici profesionişti ai jurnalisticii, studenţi prinşi de avânt intelectual, poeţi de mâna a doua sau eroi ai revoluţiei din 1989 îşi dau cu părerea. Evident, fiecare ieşire la rampă trebuie sa fie încununata de succes, iar ca să fie însoţita de succes nu trebuie sa fie erudită, înţeleaptă, plicticoasă, ci energica, desigur categorică, sprijinită pe un NU viguros.“ Şi apropo de NU-uri, deşi nu este nici poet de mâna a doua, nici erou al revoulţiei intră şi el în obiectivul lui Cornel Ungureanu:“Dacă citim într-un oarecare ziar afir­aţia că Slavici n-are ce căuta alături de Eminescu şi Creangă, afirmaţie semnată chiar de Mircea Cărtărescu, nu înseamnă că Slavici e un scriitor in­util, câ valoarea lui a scăzut în timp, că un şir de exegeţi s-au aflat în eroare, înseamna doar ca Mircea Cărtărescu, una dintre stelele momentului, trebuie să fie interesant prin tot ceea ce spune. Nu interesează pe nimeni ce și cât ştie Mircea Cărtărescu despre Slavici (eu cred că habar n-are cine e Slavici), interesează doar personalitatea stat­ului. O personalitate cu adevărat viguroasă îi neagă doar pe cei mari.“ - tranșează opo­rtun criticul Cornei Ungureanu un articol în urma căruia s-ar putea să aibă ceva probleme... (C.T.) euRo •­tnes­ti R O M A N N I A BUCUREȘTI­ Str Sofia26­ Tel: 01/230.36.61 fax: 01/312.85.43 E-mail: touring.roz@eurolines.ro Str. Ankara 6­­ tel/fax: 230.03.70 Calea Dorobanţilor 35-37 tel: 211.71.93 E-mail: tourism@touring.ro PLOIEŞTI tel/fax: 044/11.47.68 BRAŞOV tel/fax: 068/15.04.02 CONSTANŢA tel/fax: 041/66.27.04 FĂGĂRAŞ tel/fax: 068/21.26.77 SIBIU tel/fax: 069/21.22.48 TIMIŞOARA tel/fax: 056/19.09.31 * ARAD tel/fax: 057/28.14.03 tel: 057/25.03.97 tel. mobil: 092/21.24.64 TRANSPORT INTERN ŞI INTERNAŢIONAL DE PERSOANE CU AUTOCARUL ÎNCHIRIERI AUTOCARE ŞI MICROBUZE LA PREȚURI AVANTAJOASE ASIGURĂRI MEDICALE DE CĂLĂTORIE PROGRAME TURISTICE INTERNE ȘI EXTERNE BILETE DE AVION INTERMEDIERI IMOBILIARE i, 1 j •IA ® 4 f lin». ! ?î It * scSdtattf&H sa în anul 2000 Studioul Cinematografic „SAHIAFILM“ va împlini 50 de ani. Mii de filme documentare şi de jurnale de actualităţi, realizate într-o jumătate de secol, alcătuiesc un „album de familie“ al ţării noastre. Cineaştii de la „SAHIAFILM" dispun de spaţii de producţie şi de mijloace tehnice moderne pentru a realiza, la solicitarea firmei dumneavoastră, filme pe peliculă de 35 mm sau filme în sistem video. Studioul „SAHIAFILM“ vă propune să colaborăm la realizarea unor filme în diverse genuri publicistice: monografii, reportaje, prezentări de întreprinderi, reclame, videoclipuri etc. Dacă oferta noastră vine în întâmpinarea dorințelor firmei dumneavoastră, va rugăm sa ne contactați la: S.C. „SAHIAFILM“ S.A. - București B-DUL AVIATORILOR Nr. 106 Telefon: 01/230.46.03 Fax: 01/230.69.54 „SAHIAFILM“ va sărbători semicentenarul studioului împreună cu prietenii și colaboratorii filmului documentar românesc. Romulus Rusan, în tableta sa de luni („România Liberă“ din 24 ianuarie 2000), „Dictatura prostului gust“, tratează cu exactitate şi asprime „distanţa“ creată între viaţa de zi cu zi şi modul în care este reflectată aceasta în paginile periodicelor, precum şi la TV. Apetitul pentru ştirile scandaloase, informarea publicului cititor pe jumătate sau pe sfert, crearea „din nimicuri“ a unor scandaluri mass-mediatice etc. - nu fac, în ultimă instanţă decât să încurajeze prostul gust, spiritul mahalagesc, miticismele etc., precum şi să pună în valoare lipsurile de ordin instituţional sau legislativ. Unul dintre cazurile recente, excesiv mediatizate, este devenitul celebru peste noapte şarlatan ce anunţa un cutremur devastator pe 15 ianuarie. „(...) cine ştie câte alte surprize ne rezerva pentru viitor industria de scandal, în grijulia ei ambiţie de a ne sustrage universului nostru interior şi de a ne propune ca răsplată dictatura liber asumată a prostului gust...“ - scrie Romulus Rusan. (A. C­ t.) * Săptămânal editat cu sprijinul Ministerului Culturii Tipărit la ES PRINT ’98 - tipografie Bucureşti Comanda de stat­­ Acest număr a fost tipărit în 1400 de exemplare. Abonamentele se fac la orice oficiu poştal din ţară. Poziţia revistei în catalogul DEP este 2017.­­ Preţ cu amănuntul: 2000 lei, 4 DM, 10 FF.

Next