Contemporanul, 2016 (Anul 27, nr. 1-12)
2016-06-01 / nr. 6
CONTEMPORANUL IDEEA EUROPEANĂ Gabriel Andreescu la Cafeneaua critică După studiul său Cărturari, opozanţi şi documente. Manipularea Arhivei Securităţii (Editura Polirom, 2013), consacrat cîtorva cazuri de intelectuali proeminenţi care au fost acuzaţi, pe nedrept şi cu foarte discutabile intenţii, de „colaboraţionism” cu sistemul comunist şi cu poliţia sa politică, Gabriel Andreescu merge mai departe într-o nouă carte, Existenţa prin cultură. Represiune, colaboraţionism şi rezistenţă intelectuală sub regimul comunist (Editura Polirom, 2015). Orizontul se deschide asupra întregului spaţiu cultural, iar conceptul explicativ de „rezistenţă prin cultură”, lansat după 1990 şi folosit frecvent în comentariile asupra vieţii intelectuale de dinainte, conduce la formula extinsă a „existenţei prin cultură”. Fost dizident în anii ’80, astăzi profesor de Ştiinţe politice, Gabriel Andreescu a vorbit la Cafeneaua critică despre Existenţa prin cultură, despre presiunile exercitate de vechiul regim asupra lumii intelectuale şi despre dificultatea de a recupera „adevărurile” istoriei recente din Arhiva Securităţii. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Festivalul INTERNAŢIONAL POEZIE Ediţia a VII-A BUCUREŞTI, 18-22 MAI Amploarea din acest an a proiectului transformă Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) în cel mai important festival de gen din România. Invitaţii străini sunt nume consacrate în plan internaţional: Ko Un (Republica Coreea), Mahilar Aleixandre (Spania), Vladimir Djurisic (Muntenegru), Menna Elfyn (Ţara Galilor, Regatul Unit), Catharina Gripenberg (Finlanda), Enes Halilovic (Serbia), Nikola Madzirov (Republica Macedonia), Tomasz Mielcarek (Polonia), Amir Or (Israel), Alvin Pang (Singapore), Katerina Rudcenkovă (Republica Cehă), Karlis Verdins (Letonia), Anastassis Vistonitis (Grecia), Yang Lian (China). Acestora li se adaugă o selecţie de primă mărime de poeţi experimentali şi de avangardă, şi ei binecunoscuţi în întreaga lume, în cadrul manifestărilor din această zonă: Tomomi Adachi (Japonia), Jaap Blank (Olanda), Joël Habaut (Franţa), Angelika Meyer (Germania), Enzo Minarelli (Italia), Hannah Silva (Anglia), care se vor întâlni cu colegii români Claudiu Komartin şi Mugur Grosu, în cadrul spectacolului „DADA 100”. Organizator: Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti; Co-organizatori: Institutul Cultural Român, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”. Eveniment realizat cu sprijinul: British Council, Institutul Italian de Cultură, Goethe Institut, Ambasada Republicii Coreea, Literature Translation Institute of Korea, Ambasada Franţei, Institutul Francez Parteneri: Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours jazz-cafe, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, APLER, Opera Scrisă.ro, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, EuroCulturArt, Universitatea Hyperion - Facultatea de Arte, VINARTE Coproducător: Radio România Cultural Parteneri media: RFI, Observator Cultural, Știrile TVR, News.ro, TV City, Ziarul Metropolis, Suplimentul de cultură, LiterNet, Bookaholic, Bookblog, Semne bune, Book- Hub, Filme şi Cărţi, BookMag, AgenţiadeCarte.ro, Contemporanul, Ceaşca de cultură, publicaţia online IQool, LaRevista.ro, Artamumuscă.ro, onlinegallery.ro, Infinitezimal, Top Business, Piaţa de Artă. Proiect co-finanţat de: AFCN - Administraţia Fondului Cultural Naţional ■ Evenimente Cafeneaua critică poezia şi Româniaciteste.ro In avanpremiera Festivalului internaţional de poezie de la Bucureşti (FIPB) ediţia a ViI-a (18-22 mai 2016), Cafeneaua critică a propus o dezbatere consacrată lecturii de poezie în România de azi: cine citeşte poezie, ce poezie se citeşte, câtă, cum?! Desfăşurată în data de 12 mai 2016, între orele 19.00-21.30, la Club A, din str. Blănari nr. 14 (între Universitate şi Piaţa Unirii, vizavi de Sfîntul Gheorghe), seara a inclus şi o prezentare a proiectului RomâniaCiteste.ro al revistei Contemporanul şi s-a încheiat cu un recital de poezie. Invitaţi: poeţii Nicolae Breban (autor de elegii!), Gabriela Creţan, Aura Christi (echipa Contemporanul) , Constantin Abăluţă, Denisa Duran, Andreea Teliban, Cosmin Perţa, precum şi, din echipa de organizare a FIPR, Ştefania Coşovei şi Andreea Drăghicescu. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Ediție realizată în colaborare cu echipa Contemporanul. Anul XXVII ♦ Nr. 6 (771) ♦ 2016 Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB), ediţia a Vil-a ? In capitală a avut loc cea de a Vil-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB). Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti (FIPB) este o iniţiativă culturală care îşi propune să reintroducă în spaţiul public contemporan conceptul de poezie vizibilă şi interactivă. Lansat în 2010, sub egida Muzeului Naţional al Literaturii Române, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti a crescut constant, ajungând să includă în programul celei de a VII-a ediţii peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări. Atât prin istoricul său, cât şi prin palmares, Festivalul Internaţional de Poezie Bucureşti începe să se contureze drept una dintre cele mai spectaculoase manifestări dedicate poeziei de pe scena literară autohtonă. Peste 100 de poeţi din peste 20 de ţări au sosit la Bucureşti în perioada 18-22 mai, prilejuind publicului iubitor de poezie ocazia de a participa la peste 20 de evenimente, eveniment special dedicat aniversării Dada, la care participă performeri din 7 ţări - „DADA 100: poezie sonoră, simultană, experimentală şi de avangardă”, lecturi publice, mese rotunde, dezbateri, performance-uri şi recitaluri de jazz în 10 locaţii din capitală: Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Teatrul Excelsior, Librăriile Humanitas, Green Hours, Galeria Romană, Muzeul Municipiului Bucureşti, Librăria Open Art, Tramvaiul 26, Muzeul memorial „Tudor Arghezi - Mărţişor”, plus Maratonul de Poezie şi Jazz, ediţia a VIII-a (marcând prin poezie, blues şi jazz Noaptea Europeană a Muzeelor - 21 mai 2016). SOS ■ Manualele şcolare Dinu C. Giurescu Generaţii fără patrie Contemporanul: Domnule Academician, pe lângă problemele legate de prospectarea fenomenelor istorice, aţi fost mereu receptiv la modul în care se reflectă evenimentele din trecut în manualele şcolare. In legătură cu acest aspect de cea mai mare importanţă, cum cotaţi calitatea manualelor avizate de Ministerul Educaţiei în ultimii ani? Cuvântul patria nu mai figurează în manualele actuale, a ajuns o vorbă de care să ne ferim! Dinu C. Giurescu: Luând în considerare conţinutul şi forma actualelor manuale pot afirma cu îngăduinţă că sunt în cea mai mare parte mediocre şi anoste în comparaţie cu cele antebelice. Nu trezesc în elevi nici un fel de interes sau simţăminte. Evită să explice de ce este important trecutul, să ştim de unde venim, unde am ajuns (şi de ce). Se formează generaţii întregi fără patrie. Ce opinie aveţi despre manualele de istorie elaborate în perioada interbelică de corifeii istoriografiei naţionale, precum N. Iorga, C. C. Giurescu şi P.P. Panaitescu? Manualele de istorie redactate, în perioada interbelică, de N. Iorga, C.C. Giurescu şi P.P. Panaitescu erau destinate să fie carte de învăţătură pentru tinerii acelor timpuri. Prin conţinut şi redactare, autorii îi îndemnau pe tineri să-şi cunoască propria istorie şi implicit să-şi iubească şi să-şi preţuiască patria. (Cuvântul patria nu mai figurează în manualele actuale, a ajuns o vorbă de care să ne ferim!) Expunerea clară, sistematică face ca şi astăzi după mai bine de o jumătate de secol, aceste manuale să fie citite cu interes şi plăcere (vezi ediţia din 1939 recent reeditată de Editura Enciclopedică, a manualului profesorului C.C. Giurescu). Consideraţi că Academia Română trebuie să-şi exprime responsabilităţi în domeniul elaborării manualelor? Hotărât, Academia Română are obligaţia morală şi ştiinţifică de a-şi exprima punctul de vedere şi de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte situaţia Istoriei ca disciplină de studiu fundamentală care joacă un important rol formativ. Calitatea ciudată (stranie) a curriculei nu poate fi trecută cu vederea de cel mai înalt for ştiinţific al ţării, Academia Română. Ce alte discipline în afară de istorie ar contribui în mai mare măsură la educaţia patriotică? Limba şi literatura română. Geografia României. Cum cotaţi ampla sinteză de,,Istorie a românilor” elaborată sub coordonarea Academiei Române în planul istoriografiei naţionale? E o lucrare fundamentală de informare şi interpretare. Ce dificultăţi deosebite aţi întâmpinat atunci când aţi coordonat ultimele volume ale tratatului de ,,Istoria românilor”? In coordonarea volumelor IX şi X ale tratatului de „Istoria românilor”, apărute sub egida Academiei Române, greutăţile întâmpinate au fost cele obișnuite ale muncii de cercetare, îndrumare și redactare. Anul Contemporanulm 135