Contemporanul, 2020 (Anul 31, nr. 1-12)

2020-07-01 / nr. 7

CwitemOowuiul fondat în 1881 www.contemporanul.ro ROMÂNIA CITESTE.ro * Centenar Ideea Europeană , semnal editorial Mircea Platon DESCOLARIZAREA ROMÂNIEI Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc IDEEA EUROPEANA Mircea Platon Descolarizarea României. Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc Prefaţă de Aura Christi­a în acest demers exemplar, remarcabilul scriitor şi istoric Mircea Platon face un plonjeu erudit şi onest în tre­cutul învăţământului naţional românesc, aşezat în oglin­dă cu învăţământul supus abuziv, în ultimele trei decenii, unei serii de reforme maligne după ce - în 1990, apoi, în 1994 - s-a constatat indubitabila calitate şi nivelul înalt ale educaţiei autohtone, chiar dacă sau cu atât mai mult, cu cât aceasta a trecut - nu rareori, cu brio - prin seisme­le provocate de cele câteva dictaturi, reuşind performanţa de a conserva şi perpetua unicitatea şi identitatea naţiu­nii române, legitimate în parcursul istoric prin vârfurile şi elitele ei reale. După „continua lui prefacere până la to­tala măcinare”, adică după succesivele procese de aşa-zi­­să reformă de durata a circa trei decenii postdecembriste, învăţământul românesc arată ca un câmp de luptă devas­tat şi păzit straşnic, în continuare, de agenţi ai globaliză­­rii, fie ei străini sau români, în intenţia de a transforma definitiv şcoala românească într-un „incubator de salaho­ri globali”, în condiţiile unui „capitalism al dezastrelor” ce şi-a lăsat inconfundabila amprentă şi asupra României. (Naomi Klein, Doctrina şocului. Capitalismul dezastrelor) Dintr-o instituţie de un real prestigiu, edificată pe parcursul unui secol şi jumătate şi menită să formeze ca­ractere şi personalităţi, familiarizate cu istoria, credinţa, valorile fondatoare — inclusiv cele culturale — şi tradiţiile neamului românesc, învăţământul românesc riscă să se transforme în... „sarcină managerială”. Dintr-o insti­tuţie validată prin vârfurile ei — vârfuri recunoscute pe mapamond­­, cu o amplă, bogată tradiţie în trecutul ţării noastre, profesorul riscă să se transforme în „prestator de servicii” şi nimic altceva decât un „agent al reformei”, însărcinat cu misia - pardon, „sarcina managerială” - de a pregăti forţă de muncă ieftină pentru alte state (non) europene, inclusiv „proletari globali ai tastaturii”. Şi aceasta în condiţiile în care destul de curând IT-iştii vor fi înlocuiţi de roboţi. Suntem, aşadar, faţă în faţă cu „o dezastruoasă «reformă» care ne-a împins în zona precaria­­tului educaţional şi a dispariţiei ca naţiune”. Concluzia monografiei platoniciene e aspră, dreaptă şi justificată cu asupra de măsură prin argumente. Tot ce se întâmplă în arealul educaţiei naţionale româneşti pe parcursul a circa trei decenii, în numele unor imperios clamate adap­tări la „noua lume” tehnologizată, în numele progresului şi al prosperităţii, cultivate în epoca religiei confortului etc., etc., sub masca reformei din temelii, aşadar, consti­tuie un atac virulent şi insidios - turnat în matriţa noilor mijloace de comunicare şi a reţelelor instituţionale - la adresa identităţii naţiunii române şi a tot ce formează, de milenii, identitatea noastră naţională: credinţa, cultura, tradiţia, familia, istoria, civilizaţia formată răstimp de milenii pe acest pământ sfânt numit România. Northrop Frye, vorbind despre o „etică a schimbă­rii”, atrăgea atenţia încă de la sfârşitul anilor ’60 - ani în care s-au extins la scară largă multe dintre experimentele şi ingineriile sociale importate şi în România după 1989 — asupra importanţei protejării continuităţilor structurale, a liniilor de forţă culturale ale unei societăţi: „Adevăratul fundament al acestui sentiment al continuităţii timpului era, cred, sentimentul continuităţii instituţiilor sociale. Secole la rând, omul occidental a fost sporit şi civilizat de instituţiile sale: doar continuitatea naţiunii, a bisericii, a clasei sale sociale, a partidului, a genealogiei sau a breslei sale dădea vieţii sale o dimensiune de mai mare impor­tanţă. Pierderea încrederii în permanenţa acestor institu­ţii, sau, mai degrabă, în presupunerea că sunt cumva mai bune tocmai pentru că sunt permanente, a adus după sine o criză de stranie versatilitate. Nu e o criză politică sau intelectuală, sau religioasă, e toate aceste lucruri la un loc, o criză a spiritului. [...] Motorul continuităţii institu­ţiilor sociale este continuitatea cunoaşterii şi a procesului de învăţare şi, într-o epocă în care proiecţiile sociale nu se mai bucură de loialitatea nimănui, nu putem decât să ne întoarcem la această sursă a lor”. Ceea ce a făcut procesul de reforme (structurale şi sistemice) ale învăţământului românesc a fost, într-o ţară zguduită din temelii ca Ro­mânia trecută printr-un comunism atroce pentru conti­nuităţile istorice şi un post-comunism haotic şi iconoclast, tocmai să ne rupă legătura cu acea sursă a proiecţiilor sociale/ instituţiilor permanente care e continuitatea cu­noaşterii şi a învăţării. Ne-a tăiat cu inconştienţă sau cu sadism, deci, cu perversitate, ultima șansă de a redeveni o societate normală. Aura Christi Mircea Platon 1111)11 Secretele muzeelor dezvăluite copiilor Bucureşti în 5 minute Contemporanul găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a re­vistei de cultură, politică şi ştiinţă, care se apropie de aniversarea de 140 de ani (1881-2021), se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul Calea 13 Septembrie, nr. 13, Bucureşti, sector 5 cod:050711 tel/fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18 E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com Abonamentele se pot face la sediul redacţiei, prin Compania Naţională „Poşta Română” S.A., Acta Legis SRL, S.C. Orion Press Impex 2000 SRL, S.C. Manpres Distribution SRL. Abonamente România: 84 lei/an Străinătate: 50 euro/an Taxele de expediere sunt incluse. Adresa poştală­ pentru corespondenţă: Asociaţia Contemporanul OP 22, CP 113, Sector 1, Bucureşti Nr. 1-7/2020 ale revistei Contemporanul. Ideea europeană au apărut cu sprijinul financiar din Fondul recurent al Donatorilor - Academia Română Revista este distribuită de Editura Maxim Concept şi poate fi cumpărată din magazinele InMedio, Relay. Se difuzează, de asemenea, şi în cadrul reţelei muzeale a Muzeului Municipiului Bucureşti. Suplimentul-revistă Bucureşti în 5 minute este realizat în parteneriat cu Primăria Capitalei prin Muzeul Municipiului Bucureşti Primăria Capitalei MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI www.contemporanul.ro;www.ideeaeuropeana.ro; www.romaniaciteste.ro;www.europressgroup.ro. Evidenţa informatizată a tirajelor şi produselor este realizată în sistemul internaţional GS1, administrat în România de GS1 România. www.gs1.ro Apare lunar 7 lei www.contemporanul.ro 07

Next