Contemporanul, 2020 (Anul 31, nr. 1-12)

2020-09-01 / nr. 9

­jentemporeamil fondat în 1881 www.contemporanul.ro ROMÂNIA CITESTE.ro * Noutăţi editoriale Pandemia COVID-19 în România. Aspecte clinice şi epidemiologice Coordonatori: Victor Voicu, Costin Cernescu, Irinel Popescu Editura Academiei Române Afectarea complexă a organismului, la nive­luri multiple, metodele de tratament care au fost validate de studii ştiinţifi­ce, mijloacele de prevenţie care şi-au dovedit eficienţa şi multe alte aspecte îşi gă­sesc locul în paginile cărţii. Scopul final al acestui efort este ca specialiştii din linia întâi şi, prin ei, întreaga populaţie să beneficieze de progresele pe care ştiinţa este obligată să le facă într-un ritm extraordinar de rapid în această criză fără precedent. Victor Voicu Sorin Lavric Defazarea sufletească şi alte eseuri Editura Ideea europeană în măsura în care emoţia din care s-au născut per­sistă în ele. Tristeţea filo­sofilor este că, preocupaţi cum sunt de sensuri logice, sunt incapabili să emane fluizi emotivi. Rezultatul e scrisul la rece: te aşezi la masă şi scrii, indiferent că ai sau nu poftă. Scrisul de­vine astfel o rutină ineptă. Şi chiar dacă se întâmplă să dai peste o expresie feri­cită, nu vei putea transmi­te nimic subliminal, nici un gust şi nici o tresărire, nici o sugestie şi nici o insinuare. Iar scrisul care nu provoacă ecouri recurente în mintea cititorului e inutil. Am ales în acest volum acele eseuri pe care le-am resimţit ca fiind purtătoare de condiţie afec­tivă. Mircea Platon Deşcolarizarea României. Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei învăţământului românesc Editura Ideea europeană Un text se defineşte prin dispoziţia pe care ai avut-o scriindu-l, adică prin emoţia iniţială care te-a împins să-l pui pe hârtie. Hotărâtoare nu e tehnica scrisului, acea îndemânare lexicală graţie căreia poţi aşeza cuvintele după reguli prozodice, ci emoţia de la început. Dacă ea se stinge, textul se usucă şi moare. Eseurile de aici au sens numai Northrop Frye, vorbind despre o „etică a schimbării”, atrăgea atenţia încă de la sfârşitul ani­lor ’60 - ani în care s-au extins la scară largă multe dintre experimentele şi ingineriile sociale importate şi în România după 1989 - asupra importanţei pro­tejării continuităţilor structurale, a liniilor de forţă culturale ale unei societăţi. „Adevăratul fundament MIRCEA PLATON DEŞCOLARIZAREA ROMÂNIEI al acestui sentiment al continuităţii timpului era, cred, sentimentul continu­ităţii instituţiilor sociale. Secole la rând, omul occi­dental a fost sporit şi ci­vilizat de instituţiile sale: doar continuitatea naţiu­nii, a bisericii, a clasei sale sociale, a partidului, a ge­nealogiei sau a breslei sale dădea vieţii sale o dimen­siune de mai mare impor­tanţă. Pierderea încrederii în permanenţa acestor instituţii, sau, mai degrabă, în presupunerea că sunt cumva mai bune tocmai pentru că sunt per­manente, a adus după sine o criză de stranie ver­satilitate. Nu e o criză politică sau intelectuală, sau religioasă, e toate aceste lucruri la un loc, o criză a spiritului. [...] Motorul continuităţii instituţiilor so­ciale este continuitatea cunoaşterii şi a procesului de învăţare şi, într-o epocă în care proiecţiile sociale nu se mai bucură de loialitatea nimănui, nu putem decât să ne întoarcem la această sursă a lor”. Ceea ce a făcut procesul de reforme (structurale şi sis­­temice) ale învăţământului românesc a fost, într-o ţară zguduită din temelii ca România trecută prin­­tr-un comunism atroce pentru continuităţile istori­ce şi un post-comunism haotic şi iconoclast, tocmai să ne rupă legătura cu acea sursă a proiecţiilor so­ciale/ instituţiilor permanente care e continuitatea cunoaşterii şi a învăţării. Ne-a tăiat cu inconştienţă sau cu sadism, deci, cu perversitate, ultima şansă de a redeveni o societate normală. Mircea Platon Sorin Lavric Sorin lavric DEFAZAREA SUFLETEASCĂ ŞI ALTE ESEURI EPTlciilIHITE Secretele muzeelor dezvăluite copiilor Bucureşti în 5 minute Contemporanul găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a re­vistei de cultură, politică şi ştiinţă, care se apropie de aniversarea de 140 de ani (1881-2021), se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul Calea 13 Septembrie, nr. 13, București, sector 5 cod:050711 tel/fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18 E-mail: office@contemporanul.ro; contemporanul@yahoo.com Abonamentele se pot face la sediul redacţiei, prin Compania Naţională „Poşta Română” S.A., Acta Legis SRL, S.C. Orion Press Impex 2000 SRL, S.C. Manpres Distribution SRL. Abonamente România: 84 lei/an Străinătate: 50 euro/an Taxele de expediere sunt incluse. Adresa poştală­ pentru corespondenţă: Asociaţia Contemporanul OP 22, CP 113, Sector 1, Bucureşti Nr. 1­9/2020 ale revistei Contemporanul. Ideea europeană au apărut cu sprijinul financiar din Fondul recurent al Donatorilor - Academia Română Revista este distribuită de Editura Maxim Concept şi poate fi cumpărată din magazinele InMedio, Relay. Se difuzează, de asemenea, şi în cadrul reţelei muzeale a Muzeului Municipiului Bucureşti. Suplimentul-revistă Bucureşti în 5 minute este realizat în parteneriat cu Primăria Capitalei prin Muzeul Municipiului Bucureşti Primăria Capitalei MUZEUL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI www.contemporanul.ro;www.ideeaeuropeana.ro; www.romaniaciteste.ro;www.europressgroup.ro. Evidenţa informatizată a tirajelor şi produselor este realizată în sistemul internaţional GS1, administrat în România de GS1 România. www.gs1.ro Apare lunar 7 lei www.contemporanul.ro 09

Next