Contemporanul, 2020 (Anul 31, nr. 1-12)

2020-05-01 / nr. 5

Evenimente · Academia Română Grant cultural european câştigat de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române­ nstitutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române este câştigătorul unu­ia dintre cele 185 de granturi oferite anul acesta de Consiliul European pentru Cer­cetare - ERC Advanced Grant - în cadrul progra­mului Horizon 2020. Anunţul a fost făcut recent de European Research Council. Este prima dată când România obţine un ERC Advanced Grant, iar pro­iectul de cercetare propus de Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române este sin­gurul proiect românesc aflat pe lista câştigătorilor. TYPARABIC - Primele cărţi tipărite în limba arabă pentru creştinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est şi Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea este coordonat de dr. habil. Ioana Feodorov şi va fi realizat de o echipă internaţională formată din 13 cercetători din România, Franţa, Germania, Liban, Marea Britanie, Olanda, Rusia, Turcia şi Ucraina. Proiectul îşi propune o analiză aprofundată a legăturilor dintre Ţările Române şi alte state din Sud-Estul Europei, pe de o parte, şi creştinii arabi din Imperiul Otoman, pe de altă parte, din perspectiva progresului social pe care l-a adus în Orientul Apropiat cultura tiparului în secolul al XVIII-lea, la care românii au contribuit în mod esenţial. Cercetarea vizează în primul rând transferul de tehnologie a tiparu­lui din Ţara Românească şi Moldova către ţinuturile orientale guvernate de Poarta Otomană, în beneficiul creştinilor arabofoni, de rit bizantin şi catolici. In al doilea rând, va fi realizat un repertoriu descriptiv şi sistematic al tutu­ror cărţilor arabe tipărite între 1701 şi 1800 în Ţările Române, Liban, Siria şi ţinuturile învecinate. Alte teme conexe ale proiectului sunt: contextul întemeierii şi funcţio­nării tiparniţelor cu litere arabe în teritoriile aflate sub stăpânire ori suzera­nitate otomană; legăturile creştinilor din Biserica Antiohiană de rit bizantin cu Moldova şi Ţara Românească, prin călători şi prin circulaţia cărţii vechi şi a manuscriselor greceşti; rolul tiparului în păstrarea tradiţiei creştine şi pătrunderea în cult a limbii arabe, fenomen contemporan cu pătrunderea limbii române în cărţile bisericeşti din ţinuturile româneşti. Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române desfăşoa­ră de mai bine de un deceniu şi jumătate, sub coordonarea dr. habil. Ioana Feodorov, proiecte privitoare la relaţiile culturale între români şi arabii creş­tini din provinciile otomane est-mediteraneene (Libanul şi Siria de azi). înce­pând din acest an, Institutul desfăşoară un alt important proiect interdisci­­plinar, care vizează catalogarea colecţiilor de manuscrise orientale deţinute de Biblioteca Academiei Române (Bucureşti şi Filiala Cluj). Coordonatoarea proiectului TYP ARABIC, dr. habil. Ioana Feodorov, este specialistă în cultura arabă creştină şi studiază de mai multe decenii relaţiile arabilor din Biserica Antiohiană cu românii. A publicat numeroase lucrări în ţară şi străinătate cu privire la jurnalul călătoriei arhidiaconului antiohian Paul din Alep în Moldova şi Muntenia, la începuturile tiparului arab în Răsărit cu ajutor din Ţările Române, la circulaţia literaturii creştine între Europa de Est şi ţinuturile est-mediteraneene. Proiectul TYP ARABIC a fost înscris spre finanţare la secţiunea Ştiinţe Sociale şi Umaniste, care a reunit 500 de propuneri, Consiliul European de Cercetare selectând 48 de câştigători. Celelalte două secţiuni ale competiţiei de finanţare au fost: Ştiinţele Vieţii şi Ştiinţe Fizice şi Inginerie. I Cercetarea vizează în primul rând transferul de tehnologie a tiparului din Ţara Românească şi Moldova către ţinuturile orientale guvernate de Poarta Otomană, în beneficiul creştinilor arabofoni, de rit bizantin şi catolici European Research Council - ERC Consiliul European de Cercetare (European Research Council — ERC), înfiinţat de Uniunea Europeană în 2007, este prima organizaţie de finanţare europeană pentru excelenţă în cercetarea de frontieră. In fiecare an, ERC selectează şi finanţează cei mai buni cercetători creativi, de orice naţionali­tate şi vârstă, care derulează proiecte în Europa şi se străduieşte să atragă cercetători de top din orice parte a lumii. Până în prezent, ERC a finanţat aproximativ 9.000 de cercetători şi peste 50.000 de post-doctoranzi, doctoranzi şi alte persoane care lucrează în echipele de cercetare. Competiţia din acest an a condus la crearea a peste 1.800 de noi locuri de muncă şi burse pentru post-doctoranzi, doctoranzi şi persoane implicate în cercetare. Cercetătorii care doresc să concureze pentru un grant ERC sunt invi­tați să acceseze site-ul Consiliul European de Cercetare la adresa: https:// erc.europa.eu/. Perioada de aplicare pentru următoarea rundă a competiției ERC Advanced Grant este 14 mai - 26 august 2020. □ Biroul de comunicare al Academiei Române Mai 2020 Evenimente · Muzeul Municipiului Bucureşti Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri”, decernată Muzeului Municipiului Bucureşti M­uzeul Municipiului Bucureşti a primit recent Medalia Ani­versară „Centenarul Marii Uniri”. Distincţia a fost acordată „pentru efortul depus în vederea păstrării identităţii naţio­nale şi a răspândirii valorilor culturale româneşti, pentru dăruirea cu care s-a implicat în organizarea de evenimente dedicate Cen­tenarului Marii Uniri”. Munca susţinută dedicată Centenarului, care a fost astfel remarcată şi evidenţiată prin decernarea acestei medalii aniversare, s-a reflectat în concretizarea unui program complex care a inclus realizarea unor expoziţii, emisiuni filatelice, proiecte de cercetare, conferinţe publice, filme documentare şi lansarea unor proiecte editoriale. Dintre expoziţiile realizate care au putut fi văzute de public enumerăm: „Fizionomii unificatoare. «Toţi în unu» - povestea unui proiect de ţară” (Pa­latul Suţu, 17 noiembrie 2017 — 28 februarie 2019); „Bucureştii sub ocupaţie (1916-1918)”, Palatul Suţu, 31 august-29 octombrie 2017; „Leipzig-Bucu­­reşti-Lipscani: o poveste europeană”, Primăria oraşului Leipzig, 6-15 martie 2018; Gara Centrală din Leipzig, 12 aprilie-6 mai 2018; Camera de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, 17 mai-30 iulie 2018, şi prezentarea filmului documentar la ICR Viena, „Războiul între mit şi artă” (Palatul Suţu, 5 aprilie-24 iunie 2018). Pentru cele cinci-şase generaţii care s-au scurs între 1800 şi 1920, harta viitorului a fost proiectul statului naţional unitar român, iar instrumentul de lucru se numea Toţi în Unu Proiectele de emisiuni filatelice, realizate în colaborare cu Romfilatelia, care s-au bucurat de succes sunt: „Renaşterea României în Pictură”, „Minia­turi în arta bisericească”, „Un secol de istorie. Făuritori ai Marii Uniri”, „Ni­­colae Minovici - 150 de ani de la naştere”, „Avangardă literară românească” şi „Mihai Kogălniceanu — lider al culturii şi istoriei moderne”. Un amplu proiect de cercetare a fost reconstituirea fizionomică a cra­niului istoric care a aparţinut lui Mihai Viteazul. Această reconstituire a fost inclusă în expoziţia „Fizionomii unificatoare. «Toţi în unu» - povestea unui proiect de ţară” şi este şi în prezent în expunere permanentă la Palatul Şuţu. De asemenea, o serie de evenimente publice au fost organizate în ca­drul proiectului „Idei în Agora” şi coordonate de Sorin Antohi cu următoarele teme: „România Mare 2.0 - De la insula de latinitate la arhipelagul global” (Simpozion, 23-24 noiembrie 2018); „Identităţi colective: limitele paradigmei naţionale” (Conferinţă, 16 octombrie 2018); „Ideile României Mari”( Coloc­viu, 20 octombrie 2018); „Cântarea României Mari. Dezbatere despre me­­morializarea festivă a Centenarului” (Conferinţă, 18 decembrie 2018). Toate aceste evenimente s-au desfăşurat la Casa Filipescu-Cesianu, din componen­ţa MMB. Apariţiile editoriale au fost: „Leipzig-Bukarest-Leipziger Străße: eine europäische Geschichte/ Leipzig - Bucureşti - Lipscani - o poveste europea­nă” (volum disponibil doar limba germană), dr. Adrian Majuru (editor), dr. Dan Pîrvulescu, dr. Daniela Lupu, Editura MMB, 2018; „«Toţi în unu» — Po­vestea unui proiect de ţară”, editor coord, dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2019; „Bucureştii în primele decenii ale României Mari”, editor coord. dr. Adrian Majuru, Editura MMB, 2018. Filmele documentare realizate în anul 2018 — „Evrei eroi în Primul Război Mondial”, „Leipzig - Bucureşti - Lipscani, 200 de ani de poveste euro­peană”, „Mihai Viteazul şi povestea reconstruirii chipului său”, „Pictori evrei în Primul Război Mondial”, „Memoria Cinematografică a Marelui Război 1914-1916”, „Femeile în război şi pace — Regina Maria a României” şi „Bucu­reşti - 100 de ani” - rulează şi în prezent în cadrul Cinema Museion, resursă disponibilă şi online pe site-ul muzeului. „Pentru cele cinci-şase generaţii care s-au scurs între 1800 şi 1920, har­ta viitorului a fost proiectul statului naţional unitar român, iar instrumen­tul de lucru se numea «Toţi în Unu». Iar începutul acestui drum s-a numit profesionalizare şi s-a investit enorm în factorul uman. Din neantul valah al anilor 1800, a apărut în cincizeci de ani o ţară nouă cu instituţii moderne consolidate deplin peste alţi cincizeci de ani. Iar acest lucru a fost posibil prin educaţie, pedagogie, şcolarizare şi, evident, profesionalizarea continuă a populaţiei sale. Se impune ca operaţiunea de reconstruire să înceapă cu o unealtă nouă, o creaţie de nou superior, cu funcţie de surpriză invincibilă. Iar această unealtă nouă este reprofesionalizarea. României îi trebuie astăzi o «hartă a viitorului», deoarece în ultimii 30 de ani de libertate de opinie şi de atitudine, foarte puţine au fost demersurile pozitive, susţinute prin argu­mente constructive, cu repere clare şi etape care trebuie urmate. Un proiect de ţară nu se poate înfăptui decât printr-o populaţie sănătoasă, educată şi bine informată, demers la care Muzeul Municipiului Bucureşti se străduieşte să contribuie zi de zi prin munca susţinută pe care o desfăşoară”, a declarat Adrian Majuru, istoric, antropolog, manager al MMB. □ CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ

Next