Convorbiri Literare, 1897 (Anul 31, nr. 1-12)
1897-02-01 / nr. 2
DIRECŢII LITERARE11. Dar la urma urmelor, ce atla demonstraţie cu nişte oamini, care n’au să te înţeleagă, cum n’au înţeles nici pe alţii, cariau scris şi mai senin şi mai clar ? De ce atîta teoretizare cu nişte oameni, care, după treizeci de ani de activitate literară, cu adevărat naţională, vin acum să ne spue, că literatura noastră nu poate fi întemeeată pe ideea naţională, decît primind în sînul ei pe toţi cîrpacii şi neajunşii condeiului ? Dar Alexandrescu, Alexandri, Negruzzi mai de mult, Eminescu, Creangă, Caragiale, Delavrancea, Slavici, Vlahuţă, Coşbuc, Brătescu-Voineşti, Popovici-Bănăţeanu, O. Carp, mai încoace — nu sînt ei profund naţionali? Originalitatea lor nu e originalitatea noastră, şi adîncimea simţirii lor sau frumuseţea ideilor lor nu sînt adîncimea şi frumuseţea gîndirii şi inimei poporului nostru ? Şi totuşi, cine poate trece graniţa mai lesne decît dinşii ? Numai prostia naţională nu poate trece graniţa — şi, pentru că nu o poate trece, se mai găsesc oare oameni, care să îndemne pe ceilalţi s’o cultive şi s’o încurajeze înăuntrul graniţelor noastre?! Ei da, se găsesc. Toţi cei ce nu sînt luaţi în seamă de cei ce cu adevărat simt şi gîndesc; toţi cei ce vor să facă din literatură o glorie de salon şi de galerie ; toţi cei ce au îndrăsneala si siluească prin făţarnica lor amabilitate, punga unui public prea puţin energic, toţi lipsiţii de adevărata dragoste pentru artă şi literatură, s’au adunat, au făcut ligă de susţinere şi caută acum prin teorii, a căror îndrăsnealâ merge pînă la nesimţire, să strîngă rîndurile armatei de condeiaşi şi de impiegaţi literari, să dea asalt opiniunii publice şi să întemeeze domnia mediocrităţii şi a minciunii. VI VII Fenomenele istorice se repetă. Se repetă dar nu se aseamănă , se aseamănă în forma exterioară, dar se deosibesc prin mobil. O eră de mediocitate şi de superficialitate a domnit înainte de 1870; dar cei ce o propagau erau însufleţiţi cu adevărat de o idee mare—ideea naţională. Pe atunci nu erau nici