Convorbiri Literare, 1906 (Anul 40, nr. 1-12)
1906-03-01 / nr. 3-5
328 F. ROBIN Dela 1900 şi până în 1905 nu s’a lucrat decât la portul Constanţa şi la câteva lucrări neînsemnate în diferite puncte ale ţării. Dacă comerciul exterior al ţării este unul din indiciile mersului avuţiei, mai sânt multe alte, de exemplu mersul timbrului şi înregistrării, veniturile din transportul mărfurilor pe căile ferate, valoarea anuală a moştenirilor, produsul impozitelor indirecte, al impozitelor directe, economiile depuse prin bănci şi la casa de economie, etc. Impozitele directe dau indicaţiuni cu atât mai preţioase cu cât ne arată nu numai mersul ţării în genere, ci al fiecărui judeţ în deosebi, în anul 1905 s’a făcut precum se ştie un recensământ al contribuţiunilor directe. Acel recensământ, adică constatarea contribuabililor şi a totalului ce au de plătit, se face după lege, din cinci în cinci ani, însă în virtutea unei legi speciale, nu se mai făcuse dela 1895 — 96, pentru că, dacă s’ar fi făcut în 1899 —1900, adică în toiul crizei, ar fi adus o mare scădere a veniturilor statului. Operaţiunea aceasta a adus un spor însemnat de venituri căci totalul fiscal, adică impozitele directe împreună cu zecimile către Stat, judeţ şi comună, care era de 18.8 milioane de lei în anul budgetar 1905—1906, s’a ridicat la 70.8. Saltul este brusc, dar când observăm că recensământul din 1895 — 96 făcut la intervalul regulat de 5 ani a dat un spor de 15.47% faţă de periodul anterior, vedem că cel din 1905 dând numai un spor de 20.46% a rămas sub proporţiunea de 30.94%, cât ar fi putut să dea, dacă luăm ca normă sporul din 1895 — 96. Rezultatele acestui recensământ se vor publica pentru prima dată cu comparaţiuni care arată mersul impozitelor directe în ultimii douăzeci de ani, și se va vedea că totalul fiscal a crescut regulat dela 39.370.000 lei în 1885 — 90 la 70.890.002 pentru anul