Convorbiri Literare, 1906 (Anul 40, nr. 1-12)

1906-03-01 / nr. 3-5

328 F. ROBIN Dela 1900 şi până în 1905 nu s’a lucrat decât la portul Constanţa şi la câteva lucrări neînsemnate în diferite puncte ale ţării. Dacă comerciul exterior al ţării este unul din indi­ciile mersului avuţiei, mai sânt multe alte, de exemplu mersul timbrului şi înregistrării, veniturile din tran­sportul mărfurilor pe căile ferate, valoarea anuală a moştenirilor, produsul impozitelor indirecte, al impo­zitelor directe, economiile depuse prin bănci şi la casa de economie, etc. Impozitele directe dau indicaţiuni cu atât mai pre­ţioase cu cât ne arată nu numai mersul ţării în genere, ci al fiecărui judeţ în deosebi, în anul 1905 s’a făcut precum se ştie un recensământ al contribuţiunilor di­recte. Acel recensământ, adică constatarea contribua­bililor şi a totalului ce au de plătit, se face după lege, din cinci în cinci ani, însă în virtutea unei legi speci­ale, nu se mai făcuse dela 1895 — 96, pentru că, dacă s’ar fi făcut în 1899 —1900, adică în toiul crizei, ar fi adus o mare scădere a veniturilor statului. Operaţiunea aceasta a adus un spor însemnat de venituri căci totalul fiscal, adică impozitele directe împreună cu zecimile către Stat, judeţ şi comună, care era de 18.8 milioane de lei în anul budgetar 1905—1906, s’a ridicat la 70.8. Saltul este brusc, dar când obser­văm că recensământul din 1895 — 96 făcut la interva­lul regulat de 5 ani a dat un spor de 15.47% faţă de periodul anterior, vedem că cel din 1905 dând nu­mai un spor de 20.46% a rămas sub proporţiunea de 30.94%, cât ar fi putut să dea, dacă luăm ca normă sporul din 1895 — 96. Rezultatele acest­ui recensământ se vor publica pen­tru prima dată cu comparaţiuni care arată mersul impozitelor directe în ultimii douăzeci de ani, și se va vedea că totalul fiscal a crescut regulat dela 39.370.000 lei în 1885 — 90 la 70.890.002 pentru anul

Next