Cotidianul, martie 1994 (Anul 4, nr. 49-75)

1994-03-24 / nr. 69

TIDIANUL JOI • 24 MARTIE 1994 Richard Strauss la pian, alături de poetul Hugo von Hofmannsthal, autorul libretului Premieră la Opera Națională Română “Ariadna” lui Richard Strauss la București, un spectacol promis de multă vreme Faptul este, deja, împlinit. In sfârșit, premiera cu “Ariadna la Naxos”, de Richard Strauss, a avut loc! E bine, e rău că s-a făcut? E bine, e rău cum s-a făcut? Sunt multe de spus... în conjunctura actuală în care se află opera bucureșteană, mă îndoiesc că actuala montare își găsește locul firesc într-o logică politică repertorială, atunci când Gluck, Beethoven,Wagner, Debussy sau Enescu nu există în reper­toriul actual, iar Mozart se cântă cu totul întâmplător. Să fie oare vorba de­ ambiția depășirii cu orice preț a unor etape în “triplu salt”? Poate. Ne-a plăcut mult, în urmă cu 30 de ani, realizarea muzicală și cea scenică în care ne-a fost prezentată opera “Cavalerul rozelor”; era un început: în frun­tea distribuției se aflau, atunci, Elena Cernei, Arta Florescu, Magda Ianculescu, Octav Eni­­gărescu, Ioan Hvorov; maestrul Brediceanu se afla la pupitrul dirijoral. Se poate spune că față de momentul actual, “gabaritul” artistic al protagoniștilor de atunci avea o cu totul altă înfățișare! Mi se va răspunde că gene­rația mai tânără trebuie și ea să crească, să învețe, să se for­meze. Și voi răspunde, atunci, că în acest scop, pe lângă toate “marile case” ființează studiouri de operă. Prin natura specta­colului, din păcate, actuala premieră nu se poate încadra nici în sistemul de exigențe ale unei scene consacrate și nici în specificul unui studio experi­mental de operă. La noi, regia de operă pare a fi, de multe decenii, sechestrată într-un ghetou, marginalizată în afara mișcării ideilor din lumea teatrală, din lumea spectacolu­lui. Știm, ni s-a explicat, s-a insistat în numeroase rânduri că nu ne putem gândi la Lucian Pintilie sau la Liviu Ciulei, că Andrei Șerban nu este potrivit nici macar pentru Teatrul Național. Noi rămânem cu consecvență închiși în cercul restrâns al gesticulației con­venționale, așa cum - de de­cenii - își etalează exercițiul lor mulți dintre regizorii noștri de teatru muzical, ne-o demon­strează cu prisosință ultimele două premiere ale operei bucureștene, spectacolele cu “Boema” și actuala montare cu “Ariadna la Naxos”, în intenția lui Strauss și a lui Hofmann­sthal, opera - un prolog și un act -, se definește drept o farsă tragică ce repune în discuție, în contextul Rococo-ului vienez, condiția creatorului confruntat cu puterea discreționară a despotului “luminat”, luminat de ideea unică de a-și cosmetiza o imagine proprie cât mai con­venabilă, iar aceasta cu orice preț, călcând în picioare conștiințele profesionale ale artiștilor, mutilându-le, obligân­­du-i la compromisuri. Nimic nou sub soare. Este - pe de altă parte - una dintre cele mai complicate și mai dificil de rea­lizat creații straussiene; ulu­itoare apare capacitatea com­pozitorului de a fi realizat veri­tabile inserții ale celor doua tipuri de spectacole în specta­col, adică de teatru în teatru, folosind cu o uimitoare virtuozi­tate­ scene specifice de “opera seria” și de “commedia dell’arte”. Teatrul muzical strau­ssian, evenimentele acestuia, își au timpul lor, ritmul lor, con­veniențele lor specifice; în realizarea de la București, caracterele rămân în mare parte nedefinite; nu au nici grandoare, nici suplețe, nici mobilitate, nici spirit! Există multă mișcare scenică parazi­tară, inexplicabilă, se face exces de draperii,­ de draperii - ab! - salvatoare în puținătatea disponibilităților noastre, căci draperia poate sugera mult și poate ascunde mult! Există, chiar, pleonasme plastice în juxtapunerea acestui element de decor; contrastele de cu­loare, de costume, dorindu-se a fi sugestive rămân însă prea stridente. Efortul interpreților înșiși a fost­­ să o recunoaștem­­ cu totul deosebit, în primul rând cel al maestrului Cornel Trăilescu, dirijorul spectacolului; în componența ei actuală orches­tra nu este nici simfonică, nici camerală și nu poate sugera caracterul luxuriant al sono­rităților straussiene. Să fim mulțumiți dacă se cântă împreună! Și totuși, efor­tul teribil nu garantează cali­tatea. Dintre soliști, cea mai apropiată de specificul decla­mației este, în mod indiscutabil, mezzosoprana Gabriela Dră­­gușin, în rolul compozitorului, și va mai progresa în această direcție! Putem, oare, caracteriza re­centa premieră drept un specta­col specific unei perioade de tranziție? Poate... O tranziție, o trecere de unde... și încotro? Dumitru Avakian Imaginea orașului în viziunea unui pictor Adrian-Silvan Ionescu O deosebită expoziție - sugestiv intitulată “Devenirea orașului capi­tală: Washingtonul lui DeLancey Gill” - a fost găzduită în frumoasa casă de pe New Hampshire Ave­nue, în apropierea zonei reziden­țiale din Dupont Circle, care a aparținut bogatului berar de origine germană Christian Huerich și în care acum își are sediul “The Historical Society of Washington D.C.”. Expoziția reunea fotografii, desene în creion și peniță, acuarele și uleiuri datorate complexului documentarist care a fost DeLancey Gill (1859-1940), posesor al unui talent înnăscut, autodidact, ce a știut să-și fructifice încă de tânăr înclinația spre artă, își începe cariera ca desenator de ornamente pentru feronerie și pavi­mente, apoi de perspective liniare pentru serviciul de arhitectură din capitala federală. Din 1881 este prezent la diverse expoziții unde prezintă peisaje urbane, devenind membru în Clubul Acuareliștilor din Wa­shington și în Asociația Artistică din Washington. Are șansa să fie remarcat de John Wesley Powell, fondatorul Serviciului de Prospecțiuni Geo­logice, care îi devine principal mentor și-l angajează ca ilustrator și cartograf. Va lucra apoi ca fotograf pentru Biroul de Etnologie Americană de la Smithsonian Institution; în această calitate a portretizat peste o mie de căpetenii care fuseseră invitate să viziteze “Marele Tată Alb din Washington” - cum numeau indienii, în limbajul lor poetic, pe președintele Ame­­ricii. La o mare expoziție cu foto­grafii de amerindieni, organizată în 1912 la Biblioteca Publică din New York, au figurat și imagini realizate de Gill. Colecția sa devenise atât de celebră încât, prin 1915, un ziar relata că multe triburi îi solicitau copii după clișeele sale în care apăreau căpetenii impor­tante ori rude apropiate ale acesto­ra. Fiind nu numai fotograf ci și etnolog pasionat și foarte sârguin­­cios, Gill eticheta cu meticulozitate fiecare poză, creând un model de fișe pentru cei care i-au urmat și lăsând o arhivă de o fabuloasă bogăție și rigurozitate științifică. Câteva dintre aceste fotografii erau panotate și în expoziția de care vorbim. Dar, prevalente erau, însă, peisajele care au dat și su­biectul acestei expuneri. Majoritatea fuseseră desenate în 1883, cu intenția de a însoți repor­taje de ziar. Atunci trama stradală a capitalei era încă în curs de fini­sare. Pentru unele dintre lucrări autorul a folosit fotografia ca sursă de inspirație. Una dintre subîmpărțirile ex­poziției a primit inspiratul titlu al unui articol ilustrat cu schițele sale “Acolo unde se înalță acum pi­laștrii de marmură” și prezintă aspecte insolite ale orașului în plină construcție: căsuțe mici, dărăpănate, înconjurate de garduri de lemn, bălți și drumuri desfun­date, un câmp deschis în jurul Capitoliului, contrastul dintre cocioabe mizere și impozantele “mansions” din Dupont Circle, aspectul de sat al străzilor măr­ginașe, liniștea poetică a malurilor înverzite ale Potomacului pe care se leagănă bărci pescărești. Stilul documentarist, corect și rece, este caracteristic pentru toate aceste lucrări. Ductul este egal, fără îngroșări și violențe, așternut cu mult calm, fără nervul artistului nerăbdător să surprindă aspectele evanescente ale unui colț de natură în plină evoluție. Conștient de menirea sa de pictor documentarist obligat la totală probitate față de model, DeLancey Gill observă și notează totul fără a interpreta, fără a adăuga sau exclude ceva, căci ochiul său de fotograf devenise aidoma unui obiectiv care redă ireproșabil realitatea. O casă din Washington văzută de pictorul DeLancey Gill la începutul istoriei orașului Palatul Șuțu este sediul central al Muzeului București TEATRE regia Hintsch radio­ONTACT 96,1 Mhz FM stereo București 92,8 Mhz­ FM stereo - Ploiești 92 Mhz FM stereo- Iași Știri: 8.30; 9.30; 10.30; 11.30; 12.30; 13.30; 14.30; 15.30; 16.30; 17.30; 19.30 (Luni- Vineri); 9.30;­­10.30; 1­1.30; 12.30; 13.30 (Sâmbătă) Revista presei: 7.50 (luni-vi­­neri); 8.50 (sâmbătă) BBC WORLD SERVICE: Știri și actualități românești și internaționale (în română): 6.00 (Luni-Vineri); 8.00 (Sâmbătă și Duminică); 18.00 (Luni-Dumini­­că); Știri (în română): 7.30 (Luni-Vineri) și 14.00; 21.00 (Luni-Duminică) NEWS BULETIN (in En­glish): 10.00 (Luni-Duminică) NEWS SUMMARY (în engle­ză): 16.00 (Sâmbătă și Dumi­nică) Curs de lb. engleză: marți, 19.05; reluarea emisiunii de marți, vineri, 21.15 CONTACT HOROSCOP: 6.40; 7.40; 8.40 (Luni-Vineri); 8.40; 9.40 (Sâmbătă și Dumi­nică) MICROBIOGRAFIE SONO­RĂ: 9.05 (luni-vineri) LUNI: 6.30 - Bună dimineața; 21.05 - Sport și muzică bună, bu­nă... nebună (Gabriela Vrânceanu și Andrei Nourescu); 22.30 - Con­tact jazz (Maria Zărnescu) MARȚI: 6.30 - Bună dimineața; 21.10 - Tranșeele tranziției (Iulian Foișor) MIERCURI: 6.30 - Bună di­mineața; 21.10 - Lectura care dă viață (Henry Zalis); 22.10 - Le­gende Rock (Alex Revenco) JOI: 6.30 - Bună dimineața; 21.15: “Conversația de joi seara” Emisiune realizată de Stelian Tă­­nase; 22.15 - Contact direct cu mu­zica fierbinte (Adrian Popescu) VINERI: 6.30 - Bună dimineața; 13.30 - POP HITS USA; 18.30 - Top 50; 21.20 - Răspunsuri la scrisori (Raluca Moianu și Alexandru Macavei); 23.00 - Marl­boro Legends of Rock; 24.00 - Emisiunea fără nume (Cristi Dicianu și Radu Bîrsan) SÂMBĂTĂ; 8.30 - Bună dimi­neața - Super week-end; 10.30 - Cronica teatrală și cinematografică (Iulian Foișor); 11.00 - Calei­doscop (Florin Petrescu); 12.50 - Contact politic (Roxana Niculescu Costel); 13.00 - Top Slow­d Blues; 18.30 - Top Nostalgic; 22.15 - Party All the Time (Razván Negoescu și Cristian Schwebli) DUMINICĂ: 8.30 - Bună dimi­neața; 9.20 - Top Matinal; 10.10 - Country Music (Doina Ene); 17.00 - De la BLUES la ROCK (Maria Zărnescu); 21.10 - Sport week-end (Alexandru Gheorghiaș) BIROUL DE RELAȚII CU PUBLICUL - Splaiul Indepen­denței 2020; tel: 637.77.07.______ orele: 6.00 - Tinerama Matinal “Don’t Worry Be Happy” (muzică, informații, curiozități, horoscop, meteo etc. - realizator Eugen Chi­­uicariu); 10.00 - La Vie En Rose (anchetă pe probleme social-economice); 11.30- Deutsche Welle (Prin Radio Tinerama, Vocea Germaniei la București); 15.00 - Drumul către casă (o emisiune cu­prinzând informații din viata Capitalei - realizator Maria Manoliu); 17.00 - Omul ci­netic (emisiune sportivă, rea­lizată de Rodica Pavel); 18.00 - Talk Show (Max Bănuș și invitatul său, de vorbă cu ascultătorii); 20.00 - Tichia cu clopoței (emisiune pentru copii, realizată de Lelia Ciobotariu și Dana Stănces­­cu); 21.10 - That’s Clasic (sonorități autentice de mu­zică clasică, într-o emisiune realizată de Bogdan Calu); 23.00 - Telex Tinerama; 23.10 - Vox Pop - Rock (emisiune realizată de Andrei Partoș), Teatrul Național, Sala Amfiteatru, ora 19.00: “Goana după fluturi”, Sala Atelier, ora 19.00: “Gâlcevile din Chioggia” Teatrul Odeon, Sala Majestic, ora 19.00: “Marele exil”, Sala Pold, ora 19.00: “înjunghiata” Teatrul Nottara, Sala Ma­­gheru, ora 18.30: “Prințul ne­gru” Teatrul Mic, ora 18.00: “Bi­gamul” Teatrul I. Creangă, ora 10.00: “Ivan Turbincă”, ora 15.00: “Dragostea pusă la încercare” Teatrul Țăndărică, Sala Victoria, ora 10.00: “Harap Alb” Opera Națională, ora 18.00: “Don Quijote” Teatrul de Operetă I. Dacian, ora 18.00: “Sânge vienez” Institutul Francez, ora 16.30, cinema­­ “Copilăria artei”, regia Francis Girod Institutul Goethe, ora 18.00: cinema - “Homo Faber”, regia Volker Schlöndorff Centrul Cultural Maghiar, ora 18.00: cinema - “Șapte tone de dolari”, György Vineri, 25 martie Teatrul Național, Sala Am­fiteatru, ora 19.00: “Locomo­tiva”, Sala Atelier, ora 19.00: “Pantomimia” Teatrul Român-American, la Teatrul Național, Sala Atelier, ora 16.00: “Cartea lui Prospero” Teatrul Odeon, Sala Majestic, ora 19.00: “Dragostea mea, Electra”, Sala Pod, ora 19.00: “înjunghiata” Teatrul Mic, ora 18.00: “Mătrăguna” Teatrul de Comedie, ora 18.30: “Colivia nebunelor” " Teatrul Nottara, Sala Ma­­gheru, ora 18.30: “Fecioara și moartea” Grupul de dans contemporan Marginalii, la Teatrul Bulandra, Sala T. Caragiu, ora 19.00: “...despre fluturi fără aripi” Teatrul I. Creangă, ora 10.00: “Matilda” Opera Națională, ora 18.00: “Precauțiuni inutile” Teatrul de Operetă I. Dacian, ora 18.00: “Văduva veselă’’ Palatul Copiilor, ora 10.00: Concursul Național de Balet - dans clasic Institutul Francez, ora 16.30, cinema­­ “La țară, precum Cicero”, regia J. Davila_______ RADIOTMERAMAI Joi 24 martie 1994m Joi, 24 martie PAGINA 6 Muzeul București în situație disperată La Muzeul de Istorie și Artă a Municipiului București a avut loc o conferință de presă cu tema “Pro­gramul de restaurare și valorificare a patrimoniului muzeelor municipale - MIAMB” care a fost fără îndoială un strigăt disperat ce vrea să spargă inerția și indiferența. Lipsa fon­durilor bănești alocate în timp util muzeului, inexistența unei legislații care să protejeze patrimoniul muzeal, lipsa de interes a Minis­terului Culturii - dovedită și prin absența din sală a reprezentanților acestuia - toate au contribuit la atin­gerea stadiului disperat în care se află patrimoniul muzeului munici­pal. Muzeul din Palatul Suțu cu­prinde 21 de unități, dintre care șase deschise publicului. Socotim edifi­catoare câteva exemplificări: Mu­zeul Palatului Voevodal “Curtea Veche” are un statut juridic indecis și este sufocat de cârciumile ce-l înconjoară, numai pentru adunarea gunoaielor aruncate în perimetrul săli fiind necesare 1,5 milioane lei. Casa Cessianu (Calea Victoriei 151) este ocupată de Partidul Social Inde­pendent care a deschis aici și un bar, refuzând evacuarea. Muzeul Th. Aman (str. C.A. Rosell­i) are clă­direa grav avariată de vibrațiile pro­vocate de lucrările șantierului de reconstrucție a Bibliotecii Univer­sitare. Muzeul din Palatul Suțu are parterul renovat, dar în luna aprilie ‘94 va intra în renovare etajul (menționăm ca un fapt semnificativ că perdelele și traversele sunt neschimbate din 1954) ceea ce va conduce la închiderea muzeului. Practic, din toate unitățile muzeale ce țin de MIAMB doar unul (Mu­zeul Dr. Victor Babeș) este în bună stare, fiind proaspăt renovat și tocmai din această cauză încă nu a reintrat în circuitul public. Situația este cel puțin paradoxală, atâta timp cât muzeul deține valori inestimabile și are un colectiv de specialiști dispuși să lucreze. Pentru a ieși din această situație în care a ajuns după 40 de ani în care nu s-a investit nimic în patrimoniul cultural al Bucureștiului, conducerea mu­zeului a întocmit un proiect de reor­ganizare a activității. Din patrimoniul muzeal 80% este restaurabil, dar secția de restaurare nou creată nu are spațiu pentru labo­ratoare; a început fișarea patrimoniu­lui pe computer; a fost înființat un birou de relații cu publicul și se va studia modul de creștere a numărului vizitatorilor și mai ales reorganizarea muzeului, pentru ca el să reprezinte cu adevărat istoria Bucureștiului în toate aspectele sale. Semnalul de alarmă trebuie să fie auzit în primul rând de legislatori. Muzeul București trebuie lăsat să existe! Georgeta Pop Proiect româno-belgian In cadrul programului “Kaleidos­cope”, realizat sub egida Comu­nității Europene, a fost premiat Proiectul “Recitationes”, care ur­mărește selecția și traducerea unor piese de valoare, cu prezentarea lor în spectacole-lectură, pentru o mai bună cunoaștere a dramaturgiilor naționale de către public și spe­cialiști, în perioada 7-11 martie, proiectul a demarat, la Bruxelles, cuprinzând o rețea de cinci țări - Belgia, Franța, Portugalia, România și Spania -, cărora urmează să li se alăture Danemarca, Italia și Ungaria. Din partea României au participat la manifestarea de la Bruxelles directorul Teatrului Național din Târgu Mureș, dl M. Gingulescu, secretarul literar al teatrului, dna Ecaterina Săsărman, dramaturgul Radu Macrinici, autorul piesei “Bibliotecarul” și dna Oana Po­pescu, referent de specialitate în Ministerul Culturii. Piesa dlui Macrinici a fost selectată pentru editare la “Editions Lansman”, urmând a fi montată în cadrul unui program de teatru radiofonic, în Belgia. Autorului i s-a propus, de asemenea, intrarea în Uniunea Scri­itorilor din Belgia. Delegația română a stabilit, împreună cu partea belgiană, un program permanent de penetrare a dramaturgiei românești în țările Comunității Europene. în acest sens s-au arătat interesați președintele Societății Autorilor Dramatici și Compozitorilor, dl J.De Decker, directorul Proiectului “Recitatio­nes”, dl Jean Claude Idée cât și directorul Companiei “Théâtre - Poeme”, dna Monique Dorsel. Ținând cont de profilul acestui teatru - recitaluri sau eseuri drama­­tic-poematice -, dna Dorsel a solici­tat volume de versuri românești, pentru eventuale spectacole de poezie. La rândul său, dl Radu Macrinici a invitat Compania dnei Dorsel la Festivalul Atelier, de la Sf. Gheorghe, ținând cont de profilul teatrului și de specificul festivalului. Doru Mareș Clubul Studenților Basarabeni din Liga Studenților din Universitatea București organizează, în zilele de 24-25 martie, orele 16.00, conferința “Basarabia, istorie și actualitate”, conferință prilejuită de aniversarea a 76 de ani de la Unirea Basarabiei cu Țara. Programul primei zile a acestei conferințe, care va fi destinată istoriei zbuciumate a Basarabiei în acest secol, îi are printre invitați pe Florin Constantinescu și Ioan Chiper, cercetători științifici la Institutul de Istorie “Nicolae Iorga” din București, precum și pe Ioan Scurta. Directorul General al Arhivelor Statului, se va desfășura în Amfiteatrul “Iorga” din Facultatea de Istorie din Universitatea București. Cea de a doua zi va fi consacrată unor dezbateri în legătură cu problemele cu care se confruntă acest teritoriu românesc în prezent, precum și perspectivelor politice, economice, culturale pe care le are în viitor, urmând să se desfășoare în Aula Magna a Facultății de Drept. Pentru a-și exprima punctul de vedere în această privință, au fost trimise invitații atât la Președinție și Guvern, cât și reprezentanților principalelor forțe politice din Țară. (Eugen Trușci)_____________ Filatelia pentru tineret Schimburile cu străinătate. Dacă regimul trecut a instituit (ori natura sa) un sistem extrem de so­fistificat în ceea ce privește eviden și urmărirea schimburilor filatelice , străinătatea, revoluția din 1989 ar trebuit să ducă la o ușurare, fie măc; și sub aspectul suspendării leg protejării patrimoniului național. a fost să fie așa. După ce Biroul Exe­cutiv a decretat desființarea siste­mului cu pricina, iar “incomoda” dr Dobrescu a fost înlăturată de dl Au­relian Cârnu, biroul a fost imedit reînființat­­ dar la conducerea lui fost promovată persoana care rapor fostei Securități cine, cu cine, ce cât schimbă. Pe bază de tabel. A fost reintroduse și vechile practii comuniste, cu predarea deschisă corespondenței și cu deschiderea din oficiu­­ a scrisorilor sosite; de­ acest procedeu contravine Drepu­­rilor Omului. Chiar dacă există pro­ceduri în alternativă, nu ai cu cine discuta la FFR, deoarece minipenti­gonala roșie Cârnu - Stănculescu Pașcanu - Dumitru­­ Bartoc nu supo­tă alternative. Iată însă că cercul filatelic condi­de dl Teodor Melnic a imaginat, ba și pus în funcțiune, un birou d schimb filatelic cu străinătatea, pe organizarea căruia este posibilă expi­dierea și primirea corespondenței fă ca aceasta să mai fie deschisă. Dec se poate, dar numai dacă ai de-a fac cu capete luminate și nu cu cape pătrate... Știri filatelice , în cursul sărbătorilor “Lui Pădurii” (15 martie - 15 aprilie Poșta Română va pune în circular trei întreguri poștale cu specii­ forestiere salcie-salcâm­ tei, iar pentu ștampile s-au înscris asociațiile din Craiova (6), Suceava (2), Mediaș Buzău câte una. • Prin amabilitatea dlui Th­e Martin, am primit “Buletinul (martie 1994) al Cercului de studii istoriei poștale din Ardeal, Banat Bucovina. Sumarul, de-a drepți impresionant, face ca această publ­iație să nu poată lipsi din bibliograf oricărui studiu mai aprofundat, ce viza aceste zone ale țării. Cităm d cuprins: “Utilizarea ștampilei linia prefilatelice «Temesvár» fără dat” (N. Blistyar -­­Würzburg), “Câte­ completări la cataloagele de ștampi prefilatelice” (Dr. Dan Grecu - Crai­va), "Corespondente privind unități aparținând graniței militare du Ardeal (Dr. Dan Grecu), “Rede­chiderea oficiilor poștale române Transilvania de nord 30 sept. 1944 1 august 1945” (ing. Călin Marinesc - București), “Centrul de cenzu Brașov în anii primului război mo­dial” (Cristian Scăiceanu - Craiov, “Lagărul de carantină Brașov” (Cri­sian Scăiceanu), “Cenzurarea core­pondenței în Lugoj și comitatul C­raș-Severin în perioada 1914-1941 (Dr. Dan Traian Demeter - Lugo­j Activitatea filatelică în Timișoara împrejurimi - Perioada 1930-19^ (Tiron Martin și Vasile Iacob). ROMANIAN POSTAL MISEORV ch.im­­s . ío • Prin amabilitatea dlui ing. Căi Marinescu ne-a parvenit buletin “Romanian Postal History Buletin (volumul 4, nr. 3, decembrie 199: periodic ce ne pem­ite să simțim pi­sul adevărat în ceea ce priveș interesul Occidentului față de f­nomenul filatelic din țara noastr Afirmăm acest lucru, deoarece edi­torul, dl Robert M. Bell, este o pe­soană integră, nedispusă la nici un­a de compromisuri. Impedimentul es că nu cunoaște­­ absolut deloc­­ lima română. Buletinul se deschide cu­­ editorial, din care aflăm tot ceea i s-a întâmplat pe mapamond și inter­sează filatelia noastră. Este ap­­rezentată cartea dlui C. Marinese după care urmează un studiu (1 pagini!) al dlui Dan Grecu din Dev despre cenzurile Banat și Tran­silvania din 1919. Andrew Cron pune în discuție ocupațiile române Budapesta și în Pocuția, venind­­ date noi și privitoare la Poșta Bulga în România. Sunt publicate și maner­ale disparate (dar interesante) până zi. Reamintim că dl Bell primeș colaborări, dar numai în liml engleză (P.O. Box 672, Libertyvill EL 60.048, USA) Silviu Dragon FEDERATIA FILAI ttlCA HUMANA ascut b £ STUDII AISTORIEI COSTRU WM AKDIAL. BANAT SI BUCOVINA ^ % .stcimnust TIMIȘOARA ■ MARTIE »994 .- ».le

Next