Cotidianul, aprilie 1998 (Anul 8, nr. 75-94)

1998-04-01 / nr. 75

r TIDIANUL MIERCURI #1 APRILIE 1998 /fi OPINIA Să nu ne despărțim de trecut râzând Tudor Călin Zarojanu Ziarul “Cotidianul” a publicat seri “Istoria unei crize despre care am fost asigurați că nu există”. Exceptând o scurtă introducere, n-am făcut nici un comentariu. Nici n-ar fi fost nevoie. Simpla înșiruire cronologică a evenimentelor care au dus la deznodământul din 30 martie vorbește de la sine. Poate, însă, că ar fi trebuit să "începem enumerarea nu din septembrie ‘97, ci chiar din noiembrie ‘96. Căci alte câteva momente au prefigurat ceea ce avea să urmeze, în primul rând, firește, însăși alianța electorală. Soluția nu poate fi acuzată post­­factum, pentru că­­ nu trebuie uitat - alternativă nu exista (decât, Doamne ferește!, continuarea regimului Iliescu). Eroarea a fost alta: conștienți (cel puțin așa ar fi trebuit să fie...) de incompati­­bilitățile doctrinare și de vechile tensiuni dintre ei, aliații conjunc­­turali erau obligați să stabilească reguli foarte precise de conviețuire. O căsătorie din dragoste n-are nevoie de un regula­ment - dar una din interes, dar Atare reguli - exceptând celebrul și stupidul “algoritm” - n-au fost stipulate. De ce? Nu știm. Tot ce-a urmat își are originea aici. Al doilea moment-cheie a fost acela în care, sub pretextul că reforma trebuie făcută repede, s-a optat pentru guvernare prin ordonanțe; în discursul său de adio, Victor Ciorbea a afirmat că executivul a început cu începutul, punând bazele legale ale reformei. Mă tem că tocmai asta nu s-a întâmplat. E suficient să constatăm că, după 15 luni, tot nu avem o lege a răspunderii ministeriale, drept care - din nou - demnitarii (de data asta un guvern întreg!) își părăsesc funcțiile fără nici o obligație de a face un bilanț și de a răspunde pentru ceea ce (nu) au făcut. Al treilea element esențial - constituit nu într-un moment, ci desfășurat de-a lungul întregii perioade - a fost contrazicerea flagrantă a afirmației președintelui Constantinescu conform căreia ar fi venit vremea ca nu populația, ci clasa politică să se sacrifice. Aici, orice comentariu e inutil. Nu, românii n-au așteptat miracole. Românii au așteptat lucruri normale și simple. Normal e ca într-o alianță să existe și să funcționeze reguli de conviețuire. Normal e ca aliații să nu se bălăcărească, amenințe și șantajeze reciproc­­ chiar atunci când au divergențe de opinii. Normal e să fie elaborate și adoptate rapid legile necesare funcționării economiei. Normal e ca demni­tarii să se exprime coerent, clar și - pe cât posibil - consecvent. Normal e ca, dacă demisionezi “ireversibil”, să nu te răzgândești a doua zi sau peste o lună. Și așa mai departe, în fine, ce-a fost a fost. întrebarea e: măcar aui învățat ceva aleșii noștri din această nefericită experiență? Măcar nu vor repeta aceleași greșeli? Rămâne de văzut... Până una­ alta, să mai observăm că am fost martorii primei demisii a unui premier român în ultima jumătate de secol. Dincolo de toate - inclusiv de prelungirea nejustificată a crizei -, cred că Victor Ciorbea trebuie salutat pentru gestul său. Probabil că nu e ușor să accepți că ai putut rămâne prim-ministru abia puțin peste un sfert din cât a reușit Văcăroiu... Cerveni: “Demisia sa era necesara jj “Abdicarea lui Ciorbea nu este suficientă pentru ieșirea din criză”, este de părere președintele PL, Niculae Cerveni, însă “demisia sa era necesară”. Pe de altă parte, el consideră că nu numai primul ministru este responsabil pentru situația în care ne aflăm, fapt pentru care “căderea acestuia este oarecum dramatică”. Cerveni are convin­gerea că, în spatele insistenței lui Victor Ciorbea de a fi prim­­ministru, “a stat altcineva”. El nu a putut estima care vor fi consecințele demisiei premierului și s-a arătat sceptic în ce privește refacerea coaliției. Cu toate aces­tea însă, Cerveni nu crede că se va ajunge la alegeri anticipate. Liderul liberal afirmă că președintele Constantinescu a intervenit prea târziu pentru soluționarea crizei, și aceasta nu de teamă că își depășește preroga­tivele, ci “pentru că nu a vrut”. Liderii PL și-au manifestat, la această conferință de presă a partidului - unde a fost prezentă și conducerea PNL-Câmpeanu (cele două formațiuni politice constituind Federația Liberală) - indignarea pentru faptul că Emil Constantinescu nu a invitat PL la discuții, deși este partid parla­mentar (având patru deputați). în schimb, Președintele a invi­tat ApR, care, potrivit Regula­mentului Camerei Deputaților, nu are dreptul să participe la astfel de consultări, spun liderii PL, deoarece partidul lui Meleșcanu nu a participat la alegerile din 1996. Prin urmare, liberalii așteaptă ca Emil Constantinescu să facă cuvenita rectificare. Niculae Cerveni nu este surprins de atitudinea președintelui țării, declarând că, având la bază “informații sigure”, “Puterea constituită încearcă să distrugă partidul”. El a adăugat că nici Ion Iliescu, atât de contestat de PL, nu a făcut o asemenea greșeală, la vremea sa considerând PSDR partid parlamentar, cu toate că avea un singur deputat, pe Sergiu Cunescu. Patriciu nu are șanse să radieze PL Președintele PL, Niculae Cer­veni, a declarat ieri că “Dinu Patriciu nu are șanse să ajungă în instanță pentru radierea PL” din registrul partidelor politice. Astfel, recenta afirmație a deputatului PNL, Mona Muscă, potrivit căreia, în curând, PL va fuziona prin absorbție cu PNL (ca urmare a radierii partidului) este, în viziunea lui Niculae Cerveni, lipsită de suport real. Liderii acestui partid susțin că negocierile cu PNL privind unificarea vor fi purtate cu Federația Liberală,, și nu cu PL, iar acestea vor începe după formarea noului Executiv. Liderul Octavian Bot este de părere că Mircea Ionescu-Quintus ar face o mare greșeală dacă nu ar lua în conside­rare, pentru unificarea liberală, Federația. El mai afirmă că problema creată de Dinu Patriciu, ce a consti­tuit “o încercare de confiscare a posibilității de unificare”, va fi cla­rificată în următoarele zile. Fiind exclus din partid, orice acțiune a lui Dinu Patriciu nu va reprezenta PL, au adăugat liderii partidului. Gabi Zamora Guvernul în priveghi Anunțul făcut luni seară de către Victor Ciorbea - și anume acela că și-a înaintat demisia șefului statului, alegând astfel “rezolvarea unilate­rală” a crizei politice - presupune demisia întregului Cabinet. Potrivit prevederilor constituționale, Guvernul este demis la data retragerii, de către Parlament, a încrederii acordate “sau dacă primul-ministru se află într-una dintre situațiile prevăzute în art. 105, ori este în imposibilitatea de a­­și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile”. La rândul său, art. 105 stipulează că “funcția de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum și în alte cazuri prevăzute de lege”. Cu o oră înaintea anunțării demisiei, Victor Ciorbea i-a convo­cat pe miniștri pentru a-i informa asupra derulării evenimentelor. Ședința - care a avut ca unică temă prezentarea deciziei premierului - a avut un aer îndoliat. Cu toate aces­tea, “vechii” demnitari ai Executivului au avut ocazia să comenteze decizia premierului și implicațiile acesteia în cadrul deja binecunoscut­­ scările Palatului Victoria­­, atât de “îndrăgit” de către ziariști. • Unul dintre cei mai “grăbiți” miniștri a fost cel al Agriculturii și Alimentației, Dinu Gavrilescu. Vizibil marcat de evenimente, aces­ta a refuzat să facă vreun comenta­riu, afirmând numai că este “puțin întors pe dos”. • Ministrul Industriilor și Comerțului, Mircea Ciumara, a declarat: “Demisia premierului creează o pauză în reforma econo­mică; nu știu cât va dura”. Ciumara a mărturisit că abia așteaptă să se întoarcă la funcția de deputat (Galați). • Ministrul Culturii, Ion Caramitru, a apreciat că “dacă această demisie va debloca criza politică e una, iar dacă va completa situația politică, e alta!”. Acesta a mai spus că cele 15 luni scurse de la instalarea Cabinetului au reprezentat, “fără doar și poate, încercarea unui om cinstit și onest de a pune în aplicare reforma pe bazele unei moralități”. • Ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Ioan Mureșan, s-a arătat încrezător că, în termeni foarte scurți, poate fi găsită o soluție în cazul noului Cabinet, întrebat asupra imaginii actuale a PNȚCD, Mureșan a fost concis: “Cred că partidul va găsi resursele ca să iasă din această competiție cu ceilalți colegi din Coaliție”. • Ministrul Transporturilor, Anton Ionescu: “Acum, numai spre bine poate să meargă treaba, efec­tiv”. • Ministrul pentru minorități, György Tokay, a declarat că “se ferește” să dea un răspuns asupra consecințelor demisiei lui Ciorbea. Cu toate acestea, Tokay a precizat că, în ceea ce le privește pe cele de ordin economic, ele “nu sunt legate de plecarea sau rămânerea dlui Ciorbea, ci de reformă și de puterea cu care ne apucăm de treabă”. Demnitarul a calificat prestația per ansamblu a premierului demi­­sionar ca fiind pozitivă. • Ministrul Comunicațiilor, Sorin Pantiș, a apreciat că gestul lui Ciorbea aduce cu sine rezolvarea unei crize politice care risca să afecteze major economia și soci­­etatea românească. Pantiș a mai spus că demisia șefului Exe­cutivului are rolul să grăbească adoptarea Bugetului pentru 1998. • Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexandru Athanasiu, a declarat că decizia lui Victor Ciorbea a fost firească, ea putând debloca criza politică din România, fără însă a rezolva problemele reale ale economiei. “Este însă un prim pas. Probabil că formarea, cât mai rapidă, a unui nou Cabinet va ajuta la redresarea economiei românești”, a menționat Athanasiu. • Chestionat asupra consecințelor în plan economic ale gestului premierului, ministrul Justiției, Valeriu Stoica, a declarat: “Credem că soluțiile abordate de actualul guvern au fost în principiu corecte, datorită unor dificultăți de ordin politic, în ultimele trei luni, ele nu au putut fi continuate cu toată forța. Cred că, plecând de la un program concret de acțiuni, cu măsuri și termene precise, noul Guvern va trebui să ducă mai departe reforma economică”. în legătură cu demisia, Stoica a precizat că decizia este înțeleaptă și că îl felicită pe Ciorbea pentru “calea” aleasă. în toată perioada de conducere a Cabinetului, “primul-ministru a dat dovadă de o forță extraordinară, a suportat lovituri - cele mai multe dintre ele nedrepte, a trebuit să facă față unei crize politice pe care nu a provocat-o și, în final, a acceptat și acest sacrificiu în vederea deblocării crizei”, a mai spus Stoica. Demnitarul a ținut să precizeze faptul că acțiunea PNL - decisivă, la urma urmelor - nu a vizat creșterea cotei de popularitate a acestei formațiuni politice și nici obținerea mai multor portofolii în viitorul Guvern. Penultimul demnitar care a părăsit Palatul Victoria, după o lungă discuție în cabinetul premierului demisionar, a fost Gavril Dejeu. Desemnat de către președintele Emil Constantinescu pentru a îndeplini atribuțiile primu­­lui ministru până la instalarea noului guvern, acesta a precizat că va avea atribuții limitate, pro­blemele politice sau economice urmând a fi preluate de către viitorul Executiv. “Personal, voi lupta ca perioada de interimat să fie cât mai scurtă, fiindcă este nevoie ca România să aibă un guvern capa­bil să-și asume răspunderile clare și grele ale reformei, sub toate aspectele ei”, a spus ministrul de Interne. Aproape de miezul nopții, Victor Ciorbea s-a aflat și el în fața ziariștilor. Abandonând “tehnica” răspunsurilor în doi peri, adoptată în ultimele două săptămâni, premierul demisionar a informat presa asupra faptului că încă nu a luat o decizie în privința profesiei și a activității politice. “Voi găsi ceva ca să supraviețuiesc”, a spus Ciorbea. El a adăugat că, din punctul său de vedere, “bătălia” politică s-a format “absolut pentru lucruri efemere”, aceasta având “consecințe triste pentru țară”. Demisionarul a mai declarat că nu își permite să facă recomandări succesorului său - “mai ales că eu am fost un premier atât de dezastruos!” - și nici nu a vrut să divulge numele acestuia. Mihaela Bengulescu Gavril Dejeu, prim-ministru interimar­­ Foto: C-tin Văduva Deputații încearcă din nou să păcălească opinia publică Conducerea Camerei Deputaților s-a ținut de cuvânt și a pus la dispoziția presei tabelul de mai jos, cu indemnizațiile deputaților pe luna martie. Ținem să precizăm încă o dată pentru cititorii noștri că, în încercarea de a mai repara ceva din imaginea Parlamentului, aleșii poporului nu suflă o vorbă despre indemnizațiile de care vor beneficia conform noii Legi de salarizare a demnitarilor. Mai precis, un deputat va încasa 5,5 salarii medii pe economie - deci o indemnizație indexabilă lunar, în timp ce bugetarii de rând așteaptă mila Guvernului. Reamintim, de asemenea, că pe lângă indemni­zație, deputații primesc, o sumă forfetară egală cu salariul brut (pe care nu trebuie să o justifice decât în proporție de 46%), indemnizație de ședință, egală cu 2% din salariul brut, și compensație pentru cazare - adică 2.385.000 de lei, pe care nu trebuie să-i justifice nicicum. Mai există și deputați - revoluționari, scutiți de impozite. Este adevărat că demnitarii au anumite obligații și un anumit statut, neputând fi situați la același nivel cu un angajat al unei regii autonome, dar parlamentarii noștri “lucrând” câte 10-15 ore pe săptămână, nu justifică ignorarea Constituției prin votarea, chiar în disprețul recomandărilor Președin­telui, a unei baze de salarizare diferite de cea a restului bugeta­rilor. Adriana Duțulescu TABEL si indexate in baza K­. G. nr.467/1997 privind calm­­ul indemnizațiilor acordate, in luna marie 1998, pentru deputați, pentru funcțiile din Bimul Permanent al Camerei Deputaților, din comisiile permanente, precum si pentru președinții grupurilor parlamentare, cuprinse in Legea nr. 53/1991, repu­blica Ut II NI QpfM! | 11 I com­*. la | V TMeriA ’“rTüTITM TMA'­ Lrozrr fciî = TM | LUNARA | SATIE | | BRUT | J ptastew. om sumar | PLATA | Președintele Camerei Deputaților 2.691.800 34.600 672.950 3399150 1.019202 101.981 26.918 2.251250 Vicepreședinții Camerei Deputaților 2332900 34.600 583225 2.950.725 *24.933 88522 23.329 2.013.941 Secretarii, chestorii Camerei Deputaților ,­­ președinții comisiilor permanente ale Camerei Deputaților, precum­ și președinții grupurilor parlamentare 2.207.300 34.600 551.825 2793.725 761.379 83.812 224­ 73­1.926.461 Vicepreședinții și secretarii comisiilor permanente ale Camerei Depuuților 2.135 500 34.600 533.875 2703.975 728570 81.119 21.355 1.872.931 D'Pula,i 24)81.700 34.600 520.425 2636.725 703.986 79.102 20817 1.832820 SPOR VECHIME 10% 24181.700 34.600 208.170 2324.470 588.889 69.734 20817 I.6454B0 SPOR VECHIME 15* 2081.700 34.600 312255 2428555 627255 72857 20.817 1.707.626 SPOR VECHIME 29% 2.081.700 34.600 416340 2532.640 665.621 75.979 20.817 1.770223 á Schimbarea Executivului a stânjenit lucrul la buget Mulți deputați au preferat ieri să nu lucreze pe comisii la buge­tul pe 1998, așteptând să vadă ce se întâmplă cu noul guvern. Comisia de muncă și protecție socială a Camerei, împreună cu cea a Senatului au decis să retrim­ită proiectul la Guvern pentru ca acesta, în noua formulă, să precizeze dacă susține sau nu bugetul pe 1998. Comisia s-a aflat, de asemenea, în imposibili­tatea de a aborda proiectul Legii privind salarizarea bugetarilor, deoarece acesta ar fi trebuit tot ieri să fie discutat în ședința de Guvern. Comisia de buget­­finanțe și Comisia juridică au preferat, de asemenea, să aștepte clarificarea situației, cu atât mai mult cu cât nici una dintre ele nu a întrunit cvorumul; în schimb, Comisia de cultură și cea pentru apărare și-au văzut liniștite de lucru. La fel și Comisia pentru sănătate, care a decis să-l cheme astăzi la lucrări pe reprezentantul Direcției Financiare a Minis­terului Sănătății, în cadrul Comisiei economice, PDSR s-a dovedit, ca de obicei, foarte activ. Membrii Comisiei pentru învă­țământ speră că vor da astăzi votul final la buget, după ce vor discuta bugetul alocat MTS. Ieri, Comisia a dezbătut bugetul cercetării, găsindu-i cum era de așteptat, insuficient (0,2% din PIB). Deputații au propus o sporire a sumei și au solicitat 300 de miliarde din fondul pentru reformă, precum și din fondul pentru drumuri. Comisia pentru politică externă a dezbătut pro­blema fondurilor destinate relațiilor cu comunitățile ro­mânești din străinătate, împreună cu reprezentanți ai MAE, ai Fundației Culturale Române și ai Ministerului Informațiilor Pu­blice. Spre nemulțumirea deputaților, Ministerul Informațiilor Publice nu a putut preciza clar nici câți bani sunt necesari și nici strategia de a-i utiliza, întrucât până acum banii alocați pentru relația cu comunitățile românești au fost cheltuiți ineficient, Comisia a cerut Ministerului Informațiilor Publice să se întoarcă săptămâna viitoare cu o viziune mai clară asupra modului de gestionare a fondurilor. Laura Ciobanu “Coaliția actuală este formată din chirurgi, terapeuți și exorciști” Ieri, a avut loc săptămânala conferință de presă a partidului Dreapta Românească. Ordinea de zi cuprindea, așa cum șade bine unui partid de dreapta, naționalist, comentarea principalelor eveni­mente consumate dincolo și dincoace de Prut. Pentru cele “de dincoace”, expunerea a aparținut lui Jean Maurer - fiul acelui Maurer -, un personaj a cărui calitate în partidul Dreapta Românească, pregătire politică și chemare la rezolvarea treburilor țării, a scăpat tuturor jurnaliștilor prezenți, doi­­trei la număr. Nivelul expunerii a fost de “gospodină cu păreri”. Ceva de genul “am fost împotrivă, ne trebuie un program, primul­ministru trebuie să-și asume responsabilitatea, să facem, să dregem etc. etc.” Pentru “dincolo de Prut”, eveni­mentele au fost comentate de fostul prim-ministru al Republicii Moldova, Mircea Druc, în prezent al Blocului Electoral “Națio­naliștii”. Domnia sa, sec, dar concis, a relatat: “La alegerile din Mol­dova, au câștigat comuniștii, cu 40% din voturi. E bine, chiar foarte bine, pentru că moldovenii au scăpat de socialiști. Socialiștii moldoveni sunt cei mai răi din lume, mai răi decât staliniștii sau brejneviștii, care ne-au mâncat viața o jumătate de secol. Subliniez că supremația comu­niștilor înseamnă de fapt supre­mația mafiei economice ruse, însă, este de preferat un război economic decât unul ideologic. Singurul impediment ar fi faptul că venirea comuniștilor la putere în Moldova­­ ca de altfel în foarte multe state ex-comuniste, ar putea da anumite idei comuniștilor din Ucraina. Asta ar putea însemna tentativa de scindare a Ucrainei, deci un posibil nucleu de conflict!” Mircea Druc, în dulcele grai moldovenesc, a avut păreri perti­nente și despre ce se întâmplă pe plaiurile mioritice dintre granițe: “Victor Ciorbea are un singur defect, este naiv, genul care crede în dragoste la prima vedere. Dacă aș fi fost consilierul lui Emil Constantinescu, l-aș fi învățat cum să guverneze singur. Și fosta, și viitoarea structură a Coaliției nu pot fi apreciate ca fiind viabile, pentru că reunesc mai multe dogme politice. României nu îi trebuie o aseme­nea guvernare. Dacă s-ar fi coa­lizat mai multe partide democrat­­creștine sau mai multe partide social-democrate, atunci da! Dar așa... închipuiți-vă România ca pe un bolnav, în jurul căruia roiesc chirurgi, medici terapeuți și exor­ciști. Adică exact coaliția de acum. Fiecare vrea să pună bolnavul pe picioare, cu mijoacele în care cred: cu bisturiul, cu medica­mentele sau cu tot felul de vrăji. Cu siguranță, bolnavul va muri. Cred că noul premier nu va avea altceva de făcut decât să pregătească noile alegeri, atâta vreme cât Coaliția nu se va schim­ba din «interesată politic», în dogmatic”. Igor Drag ♦ Fax in acte publice ♦ Fax In acte publice ♦ ♦ Acuzații aduse presei. Senatorul PDSR de Hunedoara Doru Gaiță a declarat luni în plenul acestei Camere că reprezentanții presei au “cam întrecut măsura în ultima perioadă”, denigrând, “în mod necontrolat”, atât instituția, cât și parlamentarii. Gaiță a ținut să precizeze că există, într­­adevăr, și unii colegi “care vorbesc ce nu trebuie”, dar, de multe ori, sursele gazetarilor nu sunt cele mai adecvate. Gaiță a cerut reprezentanților mass­­media să înceteze atacurile nefondate la adresa aleșilor poporului și biroului de presă al Senatului, “să ia atitudine” fată de “neadevărurile” apărute în unele publicații. ♦ Automutilare: Un tânăr din din comuna Sălcuța (Județul Dolj) și-a tăiat penisul pentru că soția sa îl suprasolicita. Mitică Ștefan (30 de ani) a fost internat la Spitalul nr. 1 din Craiova, cu diagnosticul “plagă prin tăiere la penis”. El a declarat că, în ultima perioadă, aceasta îi cerea noapte de noapte să aibă împreună cât mai multe contacte sexuale. Medicii craioveni i-au acordat lui Mitică îngrijirile necesare și spun că acesta se află în afara oricărui pericol. ♦ Pește cu paraziți. Medicii de la Direcția Sanitar-Veterinară Cluj au descoperit că peste 70% din peștele oceanic vândut, în ultima perioadă, în piețele și magazinele din Cluj-Napoca conține un parazit numit anusakis. Cele 6 tone de pește oceanic au fost aduse în oraș de firme din Constanța, Galați și Timișoara și au fost vândute aproape în totalitate. Medicii veterinari au examinat mostre din peștele vândut și au constat că paraziții sunt inofensivi. Ei afirmă însă că, în cazul în care carnea de pește nu este păstrată la o temperatură de cel puțin minus 18 grade, parazitul produce tulburări stomacale grave. ♦ Facilități. Patronii care vor investi în îmbunătățirea condițiilor de muncă ale salariaților vor fi scutiți parțial de parta impozitului pe profit, a declarat, luni, ex-ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexandru Athanasiu. Acesta a mai adăugat că această scutire de la plata impozitului pe profit va fi în limita investițiilor făcute de patronii respectivi pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă. Ex-ministrul Muncii a precizat că această prevedere este cuprinsă în proiectul legii privind asigurarea la risc profesional, proiect care este “aproape finalizat” și care a fost discutat în cursul zilei de luni cu liderii confederațiilor sindicale. ♦Amânare. Biroul Permanent al Camerei Deputaților a amânat, luni, adoptarea unei decizii privind participarea unor tineri parlamentari români la Conferința de la Salonic, organizată de Institutul Internațional pentru Democrație (IID). Institutul, creat de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei și Parlamentul European, intenționează să organizeze în colaborare cu Parlamentul Greciei o conferință pentru tinerii parlamentari din Sud-Estul Europei. Aceasta urmează să aibă loc la Salonic în perioada 14-16 mai și își propune să contribuie la promovarea dialogului între tinerii parlamentari din zona sud­­estică a Europei ,în scopul realizării stabilității democratice în zonă”. ♦ Ocupare abuzivă. Primăria Cluj îl va da în judecată pe cetățeanul maghiar Karol Kun pentru ocuparea abuzivă a domeniului public. Șeful Serviciului de Relații cu Publicul, Horea Bâlc, a declarat că Primăria Cluj a solicitat de mai multe ori familiei Kun să prezinte actele de proprietate asupra terenului de pe strada Rahovei unde și-a construit în 1995 o locuință. Balc spune că actele nu au fost prezentate până în prezent. Șeful Direcției de Control din Primăria Cluj, Minodora Frita, spune că terenul pe care îl ocupă familia Kun este domeniu public și că familia Kun trebuie să achite taxa de 2,1 miliarde de lei pentru ocuparea abuzivă a acestuia. ♦ Critici. Diplomații străini din București, care au participat la o întâlnire cu Viorel Lis organizată, luni, la Casa Vernescu de Primăria Capitalei, s-au declarat nemulțumiți de faptul că poliția este ineficientă în asigurarea protecției cetățenilor față de răufăcători, precum și de faptul că primăria nu asigură o stare generală de curățenie în oraș. Viorel Lis a declarat că nu știe ce să-i răspundă ES Antonio Bellver, ambasadorul Spaniei la București, care i-a cerut să precizeze modul în care, potrivit noilor reglementări, va percepe și gestiona, începând cu 1 aprilie, TVA- ul de la ambasade. ♦ Inspecții: în perioada 30 martie-2 aprilie, o echipă multinațională condusă de un expert britanic, va efectua o inspecție la unele unități militare din Ardeal. Pe traseu sunt incluse garnizoanele militare Dej, Bistrița, Borșa, Sighetul Marmației și Baia Mare. Activitatea se desfășoară în baza prevederilor Documentului de la Viena-1994, însoțirea echipei de inspecție va fi asigurată de specialiști din Secția de Controlul Armamentelor și Verificare. ♦ Sondaje de opinie. Pentru a vedea cum stau lucrurile în teritoriu, mai multe organizații județene ale PDSR au început să efectueze o serie de sondaje de opinie. Conform datelor centralizate de PDSR Brăila, 73,78% dintre cetățenii acestui municipiu au declarat că au trăit mai bine până în noiembrie ‘96, iar 70,66% dintre cei intervievați nu sunt de acord cu reforma impusă de actuala putere. în eventualitatea unor alegeri anticipate, 30,05 procente din cei întrebați ar vota cu PDSR, 17,23 la sută cu USD, 16,66 la sută cu CDR, 8,97 la sută cu PRM, 8,40 la sută cu ApR, iar 4,70 la sută cu PSM. Grupuj realizat de Bogdan Marinită, cu sprijinul Agențiilor Mediafax și AM Press. Ion Rațiu argumentează Ca urmare a polemicii lansate între Ion Rațiu și Petre Roman, după ce președin­tele PD a fost acuzat că, în urmă cu doi ani, la Roma, a minimalizat rolul Parteneriatului pentru Pace, prezentăm aici scrisoarea adresată în 26 iulie 1990 de către Petre Roman lui Manfred Wörner, pe atunci Secretar General al NATO. “ Stimate Domnule Secretar General, în numele Guvernului român, am pri­vilegiul și plăcerea de a vă invita să efec­tuați o vizită oficială în România, cât mai curând, ca oaspete al Guvernului României. Profit de această ocazie pentru a vă informa că Guvernul român a luat cunoștință cu satisfacție de faptul că, în timpul recentului summit de la Londra, statele membre NATO au adoptat un număr de poziții care, împreună cu pro­punerile formulate de statele membre ale Tratatului de la Varșovia la întâlnirea Comitetului Politic Consultativ desfă­șurat la Moscova în iunie 1990, ar putea să contribuie la realizarea unor pași concreți în așezarea pe noi baze a secu­rității continentului nostru. Sunt convins că vizita dvs. în România ar contribui la o mai bună percepere a realităților românești și v-ar da ocazia să aveți un prim contact cu maniera în care înțelegem să construim și să întărim o democrație profundă și veritabilă. Ați lua de asemenea cunoștință de procesul de reconstrucție fundamentală a societății, bazată pe pluralismul politic și pe propri­etatea de stat și privată, și în general cu problemele curente cu care se confruntă țara mea, în timpul discuțiilor, intenționăm să abordăm problema cooperării dintre România și NATO, în orice caz, să vă prezint deja dorința țării mele de a acredi­ta un ambasador pe lângă NATO. Petre Roman" întâlnire între Virgil Măgureanu și liderii Vetrei Românești Președintele filialei Cluj a Uniunii Vatra Românească, Iustinian Petrescu, a declarat că Partidul Național Român “ar putea avea în viitor susținerea noastră, dacă e un partid așezat, fără teribilisme”; în legătură cu această afirmație, care ar putea fi interpretată drept o trădare a PUNR din partea Vetrei Românești, președintele filialei București a Uniunii, Borda, ne-a declarat: “Afirmația dlui Petrescu este una absolut personală. El poate susține orice partid, însă pentru ca Vatra Românească să susțină o formațiune politică ar trebui să se ia o decizie la centru”. • Dl Borda susține că UVR este inițiatoarea unei uniuni pentru renașterea României, condusă pentru o perioadă de șase luni de președintele Vetrei Românești, Zeno Opriș. Din această uniune ar urma să facă parte mai multe partide, printre care Partidul Republican, Uniunea Românilor Bucovineni, PUNR (dl Borda­nu a menționat mare aripă din PUNR). Conform președintelui filialei Cluj a UVR, săptămâna viitoare va avea loc o întâlnire între Virgil Măgureanu și liderii UVR pentru a se purta discuții mai consistente. Despre această presupusă întâlnire, dl Borda ne-a spus: “Nu am cunoștință că se va întâmpla și mă îndoiesc că este o știre adevărată. Ceea ce nu înseamnă că Uniunea pentru Renașterea Românilor nu-și caută aliați în vederea alegerilor, care pot fi PUNR, ApR, PNR. Intenționăm să-i convocăm la o întâlnire pe toți liderii partidelor naționale”. Despre decizia filialei Cluj a USR, deputatul PUNR Ioan Gavra ne-a declarat: “Iustinian Petrescu poate susține pe cine vrea, însă, înainte de a face o astfel de declarație, ar fi trebuit să analizeze legislația și ar fi descoperit că Partidul National Român nu are încă personalitate juridică”. Dl Gavra consideră că filiala Cluj “nu trădează pe nimeni. Vatra Românească sprijină idealurile naționale ale românilor”. Geta Roman A * J

Next