Cotidianul, iunie 2000 (Anul 10, nr. 2679-2704)

2000-06-09 / nr. 2686

€ Cotidianul cultură și mass-media : ; în perioada 8-11 iunie, la Teatrul Odeon „Zilele dansului contemporan“, independență, dependență de dans și dans Festivalul își propune să dărâme falsele valor .','j începând de ieri, la Teatrul v. 'Odeon se desfășoară Festivalul­­.'.indepenDANS - Zilele dansului ’ •■-contemporan“, organizat de ''-’Philip Morris România, Compa­­­­nia SMART, Teatrul Odeon, Soli­tude Project și Fundația MAD. La deschiderea evenimentului, au participat: Oana Pellea - di­rector general SMART, Mihai Mi­­hăld­e­a - coordonatorul Funda­­­­­ției „Solitude Project", Dorina La­­­zăr - director Teatrul Odeon și Vava Ștefănescu - director Fun­­­­dația MAD. Despre această ma­­­­nifestare, Oana Pellea mărturi­sește: „Peste tot în lume există nebuni ca acești tineri, care se încrâncenează să meargă mai departe. Acest eveniment pro­movează pentru prima oară în România dansul contemporan și pe acești tineri minunați. Cred că e timpul să dărâmăm falsele valori morale, fie că este vorba de teatru, dans sau o altă artă". La rândul său, Vava Ștefănescu a declarat: „Acest eveniment ne-a dat dimensiunea realității și va concretiza exact coordonate­le din numele festivalului: inde­pendență, dependență de­ dans și dans“. Un proiect foarte important realizat de Fundația MAD și So­litude Project va fi demarat în toamnă și va avea loc deschide­rea primului Teatru de dans con­temporan, care va reprezenta un centru multiart cu cursuri de dans, formarea unui repertoriu și realizarea coproducțiilor cu ma­rile teatre de acest gen din lu­me. Intrarea la acest festival este liberă, spectatorii putând fi în contact interactiv cu dansato­rii și coregrafii. Ada DUMITRESCU Oana Pellea, director general SMART Un vizitator se plimbă prin Expoziția Mondială de la Hanovra, Germania, într-un tunel în care sunt expuse fotografii, însoțite de coloană sonoră, și care se numește „Lunii plutitoare“. Poetul care l-a prezentat pe Eminescu în Brazilia, Luciano Maia, a debutat și la București 7­7 ? » La Uniunea Scriitorilor a fost lansată ieri, în pre­zența autorului, cartea lui Luciano Maia, „Jagam­­­be/Memoria apelor", apărută la editura braziliană „Movimento“, în traducerea Micaelei Ghițescu. Lu­ciano Maia se află pentru, a cincea oară în România. Fiind considerat consulul onorific al culturii române în Brazilia, Luciano Maia a tradus în portugheză, în anii ’80, „Luceafărul“ lui Mihai Eminescu, care s-a bucu­rat de două ediții, și balada „Miorița“, în colecția „Ma­­iastra“, inițiată de ambasadorul Braziliei, a publicat o serie de traduceri ale lui Marin Sorescu și Lucian Bla­­ga, poetul cunoscând limba română foarte bine și propunându-și să traducă, de asemenea, și „Roma­nul adolescentului miop“, al lui Mircea Eliade. Pentru debutul său în România,­ Luciano Maia,a ales cartea sa de căpătâi,­ „Jaguaride“, dedicată ce­lui mai mare fluviu uscat din lume, „Jaguar“. „Rapso­dul naturii este nevoia poetului din America Latină“, afirma prof. Andrei Ionescu, iar Micaela Ghițescu a subliniat faptul că poemele din volumul lansat „poar­tă amprenta locurilor din statul Ceará, unde curge Jaguarul“. „E puțin dadaist să prezinți cel mai uscat râu din lume“, declara ambasadorul Braziliei. Vorbind despre asemănările dintre cultura română și cea bra­ziliană, domnia sa a precizat că „din punct de vedere cultural, nu găsește nimic mai apropiat de România decât Brazila, și mai ales statul Ceara“. Irina DUMITRESCU Vineri I ■ Teatrul Național I.L. Caragiale­­ ț ct .ora 18.30. Sala Mare, „Numele tran­ I.. •­rdafirului"; Sala Atelier, „Podu’“ I .s., ■ Teatrul Odeon - ora 19.00. Fes­t­­ u­tivalul „IndepenDANS": „Urme de elan 1 f­­.pe zăpadă", „Quartet", „5 minute din­­ . ..viața mea", „Către nicăieri", ■ „Leitmotiv", „80 % instant“, ! t *, ■ Teatrul Nottara - ora 19.00, Sala | ^ Studio, „Cerere în căsătorie“­­ ,, ■ Teatrul Mic - ora 18.30, „Cimiti­r j ,vărul păsărilor" ■ Teatrul de Coemdie-ora 19.00, I r Haine de paiață"­­ r­" ■ Teatrul Excelsior - ora 10.00, i „Aladin și lampa fermecată"­­ ■ Teatrul I. Creangă - ora 10.00, „Crăiasa zăpezii" ■ Studioul „Casandra“ U.A.T.C. - ora 11.00, „Colocviu", ora 18.00, „Little Shop of Horrors" ■ Teatrul de Revistă C. Tănase -ora 18.00, „Vin americanii“ Concerte ■ Sincron - ora 21.00, Nightlosers ■ Swing House - ora 21.00, Florin Răducanu Clasic ■ Ateneul Român - ora 19.00, Concert, în program: Rahmaninov ■ Sala Radio - ora 19.15, Studioul „Mihail Jora", Orchestra Națională Radio. ■ Muzeul Național „George Enes­cu" - ora 18.00, Recital de pian ■ Casa de licitații, Consignația & Galeria de artă „Hanul Cu Tei" (etaj) -ora 12.00, Muzică de cameră Lansare ■ Teatrul de Comedie - ora 17.30, lansarea volumului „Lungul drum al teatrului către sine“ de Adriana Popovici. Teatru Sâmbătă ■ Teatrul Național I.L. Caragiale -ora 18.30, Sala Amfiteatru, „Nunta lui Krecinski“, Sala Atelier, „Și mai poto­­liți-l pe Eminescu" ■ Teatrul Odeon - ora 19.00, Fes­tivalul „IndepenDANS": „îngeri sor­coviți“, „Hamman", „Iluzii de hârtie", „Expulzații" ■ Teatrul Nottara - ora 19.00, Sala Magheru, „Moștenirea lui Cadâr" ■ Teatrul Mic -­ora 18.30, „Cimiti­rul păsărilor" ■ Teatrul I. Creangă - ora 10.30, „Farsa Jupânului Pathelin" ■ Teatrul Țăndărică - ora 11.00, Sala Lahovary, „Amnarul fermecat" ■ Teatrul de Operetă I. Dacian - ora 19.00, „Țara surâsului" ■ Studioul „Casandra U.A.T.C. - ora 11.00, „Alt. Altceva"; ora 15.00, „Zoo Story"; ora 18.00, „O noapte fur­tunoasă“ ■ Teatrul de Revistă C. Tănase --ora 18.00, „Revista în frac" Concerte ■ Dorian Gray - ora 20.00, Trip hop - live with Drwclein & DJ King Teatru Duminică ■ Teatrul Național I.L. Caragiale - ora 18.30, Sala Mare, „Boabe de rouă pe frunza de lotus în bătaia lunii", Sala Atelier, „Dragă mincinosule" ■ Teatrul Odeon - ora 19.00, Fes­tivalul „IndepenDANS", „Romanță și... Acum?“, „Ființe ale mâinilor", „Orfeu sau despre cădere" ■ Teatrul Nottara - ora 19.00, Sala Magheru, „Doi gemeni venețieni" ■ Teatrul Excelsior - ora 11.00, „Aladin și lampa fermecată" ■ Teatrul I. Creangă - ora 10.30, „Sânziana și Pepelea" ■ Teatrul Țăndărică - ora 11.30, Sala Victoria, „Bu-Ali“ ■ Teatrul de Operetă I. Dacian - ora 19.00, „Secretul lui Marco Polo" ■ Studioul „Casandra U.A.T.C. - ora 11.00, „Potopul", ora 15.00- „Emi­granții", ora 18.00, „Trei surori" ■ Teatrul de Revistă C. Tănase - ora 18.00, „Ah, femeile !“ ■ Teatrul Luni de la Green Hours - ora 22.00, „Alcool... amor... amor!“ Concert ■ Lăptăria Enache - ora 22.00, Johnny Răducanu & Friends ■ Swing House - ora 21.00, Teamsters 5 SW­ ­­IN WEEK-END » SE ÎNTÂMPLĂ ÎN WEEK-END • SE ÎNTÂMPLĂ ÎN WEEK-END Gala Absolvenților din UATC ( )­ ­ Duminică, 11 iunie, începând cu ora­­ 21.00, Club A și Ursus vor fi gazdele absol­­­­venților Universității de Artă Teatrală și Cine­­­­matografică „I.L. Caragiale“. După ultimele trei spectacole ale Galei,­­ desfășurate la Studioul de Teatru Casandra­­­ „Potopul“, (ora 11.00), „Emigrații“ (ora­­ 15.00), „Trei surori“ (18.00), absolvenți și­­ profesori, prieteni și toți cei ce fac parte sau,­­ poate, aspiră la această lume artistică, în­­ Club A vor depana amintiri, vor schimba im­­­­presii, se vor gândi la ce le rezervă viitorul ( dar, în primul rând, vor trăi clipa, se vor­­ bucura de prezent ș­i vor ciocni o clpă de­­ șampanie, căci... „Gala Absolvenților din­­­­ acest an constituie ani eveniment deosebit, ț * . feste ultima Gală a secolului, este ultima î­n Gală a mileniului și asta nu-i puțin, în acest­­­­ moment să ne gândim la cele peste 135 de i­n Í. promoții ale­ învățământului teatral româ­­nesc. Ele au făcut ca noi să ajungem aici“.­­ «»susține prof. univ. Florin Zamfirescu, rector­­ i­a UATC. O noapte a celor dependenți de tea­­­­­tru, în prim-plan fiind Olga Tudorache, cea care a „școlii“ șase generații de actori, mar­­cându-și, prin promoția 1999-2000, retra­gerea din activitatea de cadru didactic. Marea Cultură Mexicană Muzeul Național de Artă al României a găzduit miercuri vernisajul expoziției „Marea Cultură Mexicană“, patronată de ambasado­rul Mexicului în România, ES Enrique Fer­nandez Zapata. Manifestarea prefațează vizita președin­telui Emil Constantinescu în Mexic. în alocuțiunea sa Zapata a făcut o pre­zentare a istoriei, culturii și a legăturilor spi­rituale existente între cele două țări, precum și o introducere în specificul culturilor exis­tente pe teritoriul Mexicului. Expoziția prezintă mărturii ale culturilor indiene din Mexic, ilustrate de obiecte apar­ținând acestora, precum și codexuri (docu­mente pictate sau ilustrate realizate în cadrul diferitelor perioade istorice). Sunt expuse obiecte de artă populară mexicană din creația tradițională, realizate din ceramică, sticlă, lemn, cupru. Expoziția este deschisă în perioada 7-26 iunie. La Piatra Neamț se va Mvita c­i un nou post public local de radio Un nou post public local de radio și un centru de pregătire și perfecționare a perso­nalului redacțional și tehnic se va înființa în municipiul Piatra Neamț. Se va realiza în acest sens o mai bună acoperire a teritoriu­lui cu emisiunile radioului public și apropie­rea programelor de necesitățile zonelor și comunităților mai mici. Pentru demararea acestui program, di­rectorul general adjunct al SRR, Gheorghe Verman, șef al Departamentului Studiourilor teritoriale și locale, a evaluat miercuri, cu autoritățile locale, posibilitățile tehnice și co­laborarea necesară pentru înființarea postu­lui public de radio Piatra Neamț. O propunere în acest sens va fi înaintată Consiliului de Administrație al SRR, în vede­rea aprobării proiectului, informează Rador. d-fă >, If iii v Anunț Directorul General al S.C. GORJPAN S.A. Tg. Jiu, anunță toți acționarii că, din motive obiective, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor anunțată pentru datele de 19 și 20.06.2000 se amână pentru data de 23.06.2000 sau în caz de neîndeplinire a procentului necesar, pentru data de 24.06.2000, în aceleași condiții publicate. Vă informăm că joi, 8.06, a.c., ora 11.00, candidatul Convenției Democrate Române la funcția de primar al Sectorului 2, Vladimir Popescu, a participat la slujba de înălțare care s-a oficiat la Biserica Sf. Silvestru. Totodată, Vladimir Popescu a depus o coroană de flori la monumentul aflat în fața bisericii și care a fost ridicat în memoria eroilor care s-au jertfit în războiul de reîntregire a neamului 1916-1919. La ceremonie au participat și elevii Școlii Sf. Silvestru care au cântat „Imnul eroilor“. Ei au fost pregătiți special pentru această sărbătoare de profesorul și Părintele Galeriu. Vladimir Popescu a stat de vorbă cu Părintele Galeriu și au discutat despre primul război mondial. vineri, 9 iunie 2000 __ pre limba scriitorului _ Un concept care începe să prindă Când am citit în revista „Lumină lină/Gracious Light“ articolul „Cine a fost Traian“, aparținând dr. Napoleon Săvescu, am suferit un șoc. Ceva din naștere sau din arborele genealogic mă împingea spre ideea că eu nu pot fi urmașul Romei, al romanilor. Multă vreme am crezut că e vorba de un impuls adolescentin, o mică ieșire „da­­cico-naționalistă“, o pulsație de dragoste și compasiune pentru dacii învinși. Așa mi-a plăcut întotdeauna să țin parte celor învinși. Și acum, peste ani, după ce am trecut prin miezul „Daciei Preistorice“ a lui Densusianu, am ciulit bine de tot urechile minții, când am des­coperit că Doctorul Săvescu susține într-o publicație ce apare la New York în limba română că românii îl prețuiesc pe Traian tot așa cum l-au „prețuit“ o vreme pe I.V. Stalin! Mi-am și spus: Extraordinar! Și pentru a nu cădea într-o capcană a propriilor dorințe din copilărie de a fi urmașul dacilor liberi și nicidecum al mercenarilor Romei am publicat în ziarul „Călăuza“, din Deva, articolul Doctorului Săvescu. Experimental. Efectul a fost extraordinar asupra celor câteva zeci de mii de cititori. Mai ales anumite pasaje din articol au cutremurat inimile multor cititori venind din diferite pături sociale și de cultură. E­­sențiale au fost cel puțin două fragmente din articolul domnului Să­vescu, pasaje care au încălzit nervii cititorilor mei: „Cine a fost Tra­ian? Marcus Ulpius Traianus este fiul unui comandant de legiune (de origine mai puțin romană) care va ajunge mai târziu guvernatorul Si­riei și Asiei. Acesta a avut în războiul împotriva evreilor o relație «pașnică» cu o «localnică», relație în urma căreia s-a născut sus-nu­­mitul «Traianus», care va crește în sudul Spaniei, în provincia roma­nă Baetica. Ir­ urma victoriilor militare ale lui Traian împotriva germa­nilor, împăratul Nerva îl va adopta ca fiu, la 27 octombrie 97, procla­­mându-l asociat la putere. El, Traian, nu ne-a iubit niciodată, ci,dim­potrivă... Ce ar avea el în comun cu noi? Ceea ce au avut în comun cu noi și alții mai târziu, când ne-au cucerit, ne-au jefuit tezaurul, și nu numai o dată... după primul și al doilea război mondial, care ne-au dat marele seism civilizator... MARXISMUL!“. Cel de-al doilea fragment sună așa: „Setea de «glorie ostășeas­că» și de expansiune politică l-au ținut pe Traian departe de soția sa, împărăteasa Plotina - mult lăudată pentru virtuțile ei - și mult mai aproape de tinerii soldați. Dorința lui Traian era să-l ajungă pe Ale­xandru Macedon, așa că, pornind de la lupta contra părților, cotro­pind Armenia (în 114), Mesopotamia (în 115) și Assyria, un fel de boală îl atinge pe câmpul de luptă din Cilicia și astfel moare marele nostru «strămoș»“. Ulterior s-a instalat la Deva și o statuie a lui Traian. Ea a fost ridi­cată pe soclu unde până nu demult șezuse Dr. Petru Groza, băști­naș în zonă, proprietar al mai multor acareturi în Deva. La ceremonia de instalare, participanții erau așezați în grupuri-grupuri. Unii îl sus­țineau pe primarul liberal și implicit pe Traian, alții priveau impasibili. Interesant a fost de analizat grupul celor care au fost împotriva insta­lării statuii lui Traian în centrul Devei. Unii au și strigat: „Ăsta-i duș­manul nostru, al românilor! De ce l-au adus liberalii aici pe soclul lui Groza?" sau: „în loc să ne dați ajutoarele sociale­­ voi, liberalii au­ adus homosexualul ăsta în Deva!“, precum și alte vorbe mai violen­te, vorbe care i-au cam speriat pe unii care, discret, au și suprave­gheat statuia pentru a nu i se întâmpla - Doamne ferește,Deva! Cu­rentul anti-Traîarf și anti-Român d­everte^Vidâht1. Un fiindscut, care ci­tise articolul și nu mai țineau bine m­inte unde anume, a încercat s­ă mă convingă, circa o jumătate de oră, că Traian a fost o corcitură dintre un roman și o evreică, că a fost un biet homosexual etc., etc. într-una din zile am primit la redacție (nu știe nimeni cine a fost mesagerul­) o invitație tipărită pe care scria mare „NOI NU SUNTEM URMAȘII ROMEI“, prin care eram invitat să particip la lansarea vo­lumului „NOI NU SUNTEM URMAȘII ROMEI“ - lansare care urma să aibă loc în vechiul târg al Paliei și al rădăcinilor ideologului legionar, părintele Moța. Deși a plouat, am fost la prezentare. Nu știu cine a coordonat din umbră lansarea, dar ideea a prins, cu toate că auto­rul, dr. Napoleon Săvescu, nu a fost prezent, în schimb, a fost de fa­ță și a cuvântat copilul domnului Săvescu, un puștan cam încrezut, care a vorbit rău românește sau a citit rău un text, pe care­ cineva umblase în prealabil. Cartea costa 400.000 de lei, era voluminoasă, frumos ilustrată și era dedicată în întregime singurilor strămoși ai ro­mânilor - DACII. Zilele trecute au participat la o întâlnire a doamnei Smaranda Do­­brescu - ministrul Muncii și Protecției Sociale, cu circa 400 de cetă­țeni, în Sala Casei de Cultură din Deva. Printre toți cei care s-au pe­rindat la microfon pentru a se plânge de Legea pensiilor, de neca­zurile pe care le au cu pensia sau cu traiul amărât pe care îl duc, am surprins cuvântul unui domn, doctor inginer, fost conducător al unui mare institut de cercetări, care, foarte pe scurt, fulgerător chiar, a susținut înaintea necazurilor cu propria-i pensie, faptul că noi sun­tem urmașii dacilor și nicidecum ai romanilor impuși de alții, așa cum ne-a fost impusă și statuia lui Traian... Aceste cuvinte ale vorbitorului, deși se afla acolo pentru a se plânge ministrului Muncii și Protecției Sociale pentru viața mizeră pe care o duce ca pensionar, provenind din cercetare, m-au făcut să cred că o idee prinde contur din ce în ce mai clar: Noi nu suntem ur­mașii Romei! Noi suntem urmașii Daciei, ai dacilor! Un lucrător într-un serviciu mai secret decât altele îmi spunea că asta este o diversiune a ungurilor și că n-ar trebui susținută, pentru că riscăm să ne pierdem romanitatea. Am fost tentat să cred, dar m-am întrebat dacă trecem pe lângă o șansă imensă de a rosti răspicat un adevăr, de a-l restabili? Nu e păcat să opresc chiar eu o idee care cutreieră Transilvania, pornește de la New York și bântuie încet-în­­cet, molipsește un popor? Valeriu BÂRGĂU Epoca Ceaușescu și teoria geniului Toți analiștii străini ai perioadei istorice 1965-1989 din România sunt de acord că o mare contribuție la limitarea și distrugerea efec­telor la nivel de mentalitate ale teoriei marxiste au avut-o posturile de radio Europa Liberă, Vocea Americii, Vocea Germaniei și Radio Franța. Naționaliștii români susțin cu îndreptățire și cu unele exage­­rațiuni că emanciparea spiritului național de prolecultism și aduce­rea din pușcăriile regimului a valorilor trăitoare și netrăitoare în prim­­planul vieții publice au contribuit mai mult decât posturile de radio a­­mintite la alienarea regimului în raport cu propria sa ideologie. Bise­ricile României își atribuie în mod justificat merite la întoarcerea fețe­lor cetățenilor înspre adevăr. Dar a mai existat o cale de distrugere a ideologiei marxiste. Ea a fost mai puternică pentru că a avut o ac­țiune privilegiată, fiind emanată din epicentrul puterii, și a constat în autenticitatea convingerii lui Nicolae Ceaușescu în existența geniului și titanului. Dictatorul a fost atât de trăitoriu sedus de personalitățile excepționale, de statutele de titan, și de geniu, încât el însuși s-a de­clarat și titan, și geniu, încurajându-i pe ceilalți și simțindu-se obligat, responsabil pentru oamenii în care el recunoștea titanismul sau ge­nialitatea. Ori și una, și alta. Asta a dus la distrugerea comunismului în România. Dintre toate țările din „Răsărit", numai în România s-au aplicat fără să se teoretizeze teoriile titanului și geniului. Aurelian Titu DUMITRESCU

Next