Cotidianul, ianuarie 2002 (Anul 12, nr. 1-25)

2002-01-29 / nr. 23

8 Cotidianul cultură și mass-media L­a finele săptămânii, la o m ze.00 trecute fix, Nenea Iancu ne-a dat motiv de întâlnire la Teatrul Odeon. Aici, am avut plăcerea de a-i revedea pe profesorii Universității Naționale, de Artă Teatrală și Cinematografică, printre care îi menționăm pe Florin Zamfirescu, rectorul Universității: Ludmila Patlanjoglu, Manuela Cernat, Elisabeta Bostan, Cristina Nichituș, Nicu Man­dlea, Cristian Pepino. Deci au fost prezenți profesorii Secțiilor de Actorie, Teatrilogie, Regie Film, Regie Teaim, Păpuși, în afara acestora, a participat la conferință și Mecena Universității, pe nu­mele său Isaac Sheps, Președinte Tuborg România. Spre deliciul asistenței, Isaac Sheps a recitat două poezii de Ion Luca Caragiale. Anul 2002 - Anul Caragiale UNATC își scoate pălăria în fața Marelui Meșter Nenea Iancu 30 ianuarie va deveni Ziua Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică Interes pentru învățământul artistic în calitatea sa de gazdă, actrița Dorina Lazăr ne-a adresat câteva cuvinte, fiind emoționată de interesul presei pentru învăță­mântul artistic: „Suntem fericiți că vă aflați într-un număr atât de mare și ne-ați onorat cu această alegere. Clădirea Teatrului Ode­on l-a adăpostit pe Caragiale și ceva din sufletul lui Nenea Iancu bântuie pe aici". La rândul său, și Florin Zamfirescu s-a arătat mulțumit de reprezentanții mass­­media: „Ne bucurăm că nu sun­tem singuri. Senatul Universității Naționale de Artă Teatrală și Ci­nematografică își are mandatul de doi ani, timp în care s-au pe­trecut lucruri foarte importante, timp în care am încercat și încer­căm să restructurăm procesul de învățământ.. Miercuri, 30 ia­nuarie, Universitatea noastră își va sărbători patronul spiritual, și va fi Ziua UNATC". UNATC și-a ales patronul spiritual Deci, din acest an, ziua de 30 ianuarie va fi ziua Univer­sității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică. După a­­ceastă veste, Florin Zamfirescu ne-a vorbit și despre evenimen­tele anuale ale școlii: Festivalul Studențesc Internațional de Film „CineMaiubit", care a ajuns la a șasea ediție și se desfășoară toamna, Gala Absolvenților, și nu Săptămâna Absolvenților, deoarece producțiile anuale ale Studioului Casandra depășesc șapte-opt spectacole. Referitor la această Gală, acum doi ani au fost prezente și alte două școli din afara Bucureștiului, iar acum un an au participat patru școli de teatru din afara grani­țelor țării. Anul trecut, a debutat această Gală pe 1 iunie și s-a încheiat pe 11 iunie. „De anul viitor, Senatul UNATC se va constitui într-un juriu care, anu­al, va oferi Premiul de Debut. Deci încercăm să facem tot po­sibilul pentru absolvenții noștri, să sprijinim tinerii în care am crezut" - spune Florin Zamfires­cu. Și pentru că tot s-a vorbit despre Senatul UNATC, am aflat că s-au ales și primii mem­bri onorifici ai acestuia. Ei sunt: Ileana Berlogea, Ion Cojar și Gheorghe Ceaușu. Și din partea Școlii de Film am primit vești bune, în sensul că, în ultimii doi ani, aceasta a primit Premiul pentru cea mai bună școală de film. Ni s-a adus la cunoștință că, anual, școala realizează cinci filme de lung metraj. Tot ceea ce se va petrece astăzi la UNATC va râmâne pentru eter­nitate, pentru că va fi filmat. Nici pentru păpușari „Anul Cara­giale" nu va trece... pur și sim­plu. Ei vor realiza un spectacol din trei povești ale lui Caragiale: „De-a lungul nasului", „Făt Fru­mos cu moț în frunte" și „Abu Hassan". De altfel, Ion Luca Caragiale este obiect de studiu atât pentru studenții păpușari,­cât și pentru actori. Nici candidații la Regie Teatru sau la Regie Film nu „scapă" de Caragiale, a­­cesta fiind „extrem de vizual, de filmic", după spusele Cristinei Nichituș. Tot despre existența lui Caragiale în programă a vorbit și Florin Zamfirescu: „Fiecare generație are un se­mestru dedicat lui Caragiale, în anul doi sau trei, după caz, acesta este atacat cu mult curaj. Profesorii de actorie, pe scenă Se nasc momente teribile de cercetare și, pe frânturi de tex­te, se fac descoperiri remarca­bile". Piesele lui­ Caragiale au fost alese și pentru spectaco­lele de licență, acum trei ani existând în Gală „O scrisoare pierdută", iar anul trecut „D’ale Carnavalului". Până la sfârșitul acestei stagiuni, va mai exista un spectacol Caragiale și un al­tul la începutul stagiunii viitoare. Rectorul ne-a dezvăluit și un secret - punerea în­­ scenă a spectacolului „O scrisoare pier­dută“. Până aici, nimic extraordinar. Numai că în acest spectacol vor juca profesorii școlii, sub con­ducerea regizorală a lui Gelu Colceag: în continuare, Ludmila Patlanjoglu ne-a declarat: „în timpul școlii, absolvenții noștri sunt solicitați, au angajamente. Ei colaborează cu festivalurile, colaborează cu teatrele. Acum școala noastră este mai bine utilată. Avem chiar și un Centru de Cercetare. Studenții de la Teatrologie sunt implicați în or­ganizarea evenimentelor și în­­tind o punte între Secțiile Uni­versității.“ Medalii, diplome, act artistic și bere ” Astăzi, 30 ianuarie, de la ora­ 16.00, la Teatrul Odeon, va a­­vea loc omagierea lui Ion Luca Caragiale, în cadrul Zilei UNATC. 70 de medalii vor fi înmânate atât prestigioșilor dascăli - Dina Cocea, Radu Beligan, Ovidiu Drâmba, Olga Tudorache, San­da Manu, Mircea Albulescu, Ho­rea Popescu, Andrei Blaier, Ra­du Penciulescu­­, cât și tinerilor profesori universitari - Nae Ca­­ranfil, Felix Alexa, George Ivaș­­cu, Liliana Iorgulescu, Carmen Stanciu, Lucian Georgescu. Du­pă aceasta, este programată și vizionarea unui film realizat în anul 197­7 de către Cristina Ni­chituș, pe vremea aceea stu­dentă. Filmul prezintă opera lui Caragiale. iar de la ora 20.00, la Carul cu Bere, se vor servi o halbă și o glumă. La aceste evenimente se așteaptă partici­parea lui Ion Iliescu și a Ecate­­rinei Andronescu. ’ Să dăm debutanților o șansă în finalul întrevederii, Florin Zamfirescu a abordat și o temă mai delicată, aceea a luptei pentru existență artistică a tinerilor absolvenți: „în această funcție de rector, mă voi implica mult mai ferm în soarta absol­venților noștri, în afara Univer­sității se întâmplă lucruri care nu ne satisfac. Studenți cu rezul­tate foarte bune nu reușesc să găseacă o colaborare. Com­­­petiția de la admitere s-a mutat în teatre. La Teatrul Odeon au fost scoase la concurs patru locuri și au venit două sute de candidați. La Teatrul­ de Co­medie sunt treizeci și cinci de locuri și șaptesprezece anga­jați. Există teatre care izgonesc publicul“. Florin Zamfirescu a mai încercat să ajute proaspeții absolvenți prin Proiectul „Șansă pentru Debut". Timp de un an după­­ terminarea facultății, absolvenții ar fi jucat în teatre și, după această perioadă, ar fi rămas în teatre cei care merită. Dar n-a fost să fie așa! Veronica GHERASIM ZIUA U.N.A.T.C­a im 16:30, feste teplie a Teatrului €«<» CNA și dreptul la replică în audiovizual în temeiul art. 32 și 35 și cu respectarea art. 29 din Legea au­diovizualului, nr. 48/1992, Consi­liul Național al Audiovizualului a e­­mis Decizia nr. 9, din 24 ianuarie 2002, privind obligațiile ce revin titularilor de licență de emisie refe­ritoare la înregistrarea programe­lor de radio și de televizune­. Nou­tatea noii reglementări constă în introducerea unei excepții. Astfel, în condițiile în care înregistrările programelor de concepție proprie și ale producțiilor înregistrate vor fi păstrate tot timp de 30 de zile du­pă data difuzării, înregistrărilor emisiunilor ,în urma cărora au fost înregistrate solicitări privind acor­darea dreptului la replică vor fi păstrate timp de 60 de zile de la data difuzării. Prezenta decizie intră în vigoa­re în termen de 10 zile de la data publicării în „Monitorul Oficial", dată la care orice alte prevederi­­ contrare se abrogă. *¹ Academia Română deschide oficial Anul Caragiale Academia Română și Ministerul Culturii și Cultelor organizează sesiunea de deschidere oficială a Programului național „2002- Anul Caragiale". Evenimentul va avea loc, sub înaltul patronaj al preșe­dintelui României, miercuri, 30 ianuarie, la ora 9.30, în Aula Aca­demiei Române. Vor rosti alocuțiuni: Eugen Simion, Ion Iliescu, Răz­van Theodorescu, Dan Berindei, Mihai Cimpoiu, Ștefan Augustin Doi­naș, Fănuș Neagu, D.­R. Popescu și Dan Horia Mazilu. în continuare, la ora 12.00, în holul bibliotecii Academiei Române va avea loc ver­nisajul expoziției „I.L. Caragiale 1852-2002“. (V.G.) Turul Galeriilor ■ Casa Americii Latine (bd. Primăverii *17) „Metaspherae", Nicolae Gutu (pictură). Până în 4 februarie. ■ Galeria „Apollo", Grafica italiană contemporană (1960-2000), 50 de autori și 70 de lucrări, până în 31 de ianuarie. ■ Galeria Noua, (Str. Academiei 15) „O noua generație de grafic designeri în Franța", Rik Bas Backer, Pascal Corrat, Laurent Fétis, Muriel Paris/Alex Singer, Laurent Seroussi, Verdet/Llaktis. Din 30.01 până în 20.02.2002. ■ Galeria Orizont (bd. N Bălcescu, nr 2), Ovidiu Panigheanu (grafică). Până în 6 februarie. ■ Galeria Căminul Artei (str. Biserica Enei 16), Alma Redlinger (pictură). Până în 5 februarie. ■ Centrul Cultural Ceh - „Afiș ceh contemporan" (Afișe), David Carthamir, Micdal Cihlar, Karel­ Halomn, Tom­as Macheck, Ales Najbrt, Robert V. Novak. Până în 30 ianuarie. ■ Muzeul Național de Artă (Calea Victoriei 49- 53), Ars și Tehne, Grafică simbolistă și Art Nouveau.Până în martie. ■ Centrul Cultural al Republicii Ungare. „Sunt văzut, deci exist" (fotografie). Tineri artiști din Ungaria. Până în 15 februarie. ■ Teatrul Radu Stanca, Sibiu.. Foaier. „Pepsi, Sony and Adidas Go East“, Andre Novak (fotografie). Până în 30 ianuarie. (M.Ș.) .X \ ' Pasul gândacului prin iarba Apocalipsei Chiar nu știu ce ar trebui să știe cel care își dă cu părerea despre a tot ce „se mișcă" în domeniul plastic pe simezele galeriilor din țară. Ar fi cazul, în viziunea unora, să fie la curent cu tot ce s-a întâmplat în arta românească de la Adam și Eva interbelici până în prezent. Or, la noi nu prea se pune problema calității și a valorii artiștilor decât atunci când vorbim de un Corneliu Baba, de un Ion Țuculescu sau de un Ciucurencu, Petrașcu și alți câțiva (mai „răsăriți" în conștiința fiecărui român mai dezghețat în materie de artă plastică). Altminteri, putem divaga la nesfârșit pe nume care mai de care mai „celebre“ care­­ au entuziasmat ochii atâtor amatori de artă de pe plaiurile mioritice și care nu au făcut altceva decât să-și chinuie talentul pe­ pânze care nu sunt recunoscute decât de critica de artă înregimentată în aceleași containere valo­rice ale trecutului. Nimănui din categoria amintită nu-i mai pasă în prezent de aderența artei la privitor, de sinceritatea privirii directe înspre lucrarea de artă și nu cea formată în urma concres­cențelor ochelaristice create în urma luării în considerare a unei paradigme culturale care obliga prin regimul politic, prin structurile administrative impuse în acele vremuri anu­mite „talente". Nu zic că pe atunci nu ar fi existat artiști de calitate chiar în aceste condiții, ci mai degrabă, dacă au existat, ei au preferat ori exilul, ori, ca o formă de pro­test interior, un gen de periferie artistică subversivă (cum era de exemplu un Ion Gri­­gorescu, o Geta Brătescu, care declanșau aversiunea prin chiar prezența lor în țară). Este adevărat, mai sunt de menționat aici cei care erau apreciați atât de critica recu­noscută, cât și de galeriști de pe meleaguri „mai occidentale". Din păcate, aceștia nu au ieșit încă la iveală acum, după revoluție, când vântul schimbării a făcut cunoscute și alte nume negarantate de vreun certificat al calității. (Una dintre excepții este pictorul Mircea Ciobanu, stins acum 11 ani.­ Am făcut această digresiune, de fapt o introducere, pentru a lămuri o dată pentru toți cei care au impresia că de la ei începe istoria artei românești (în proprie viziune falsă­­ și universală) și tot la ei se termină, că o valore a unei opere de artă­ nu este conferită de contextul stereotip al cursurilor univer­sităților de artă și nici măcar de manualele de istorie, ci de amatorul de artă care în weekend, după o săptămână grea, caută un refugiu într-o galerie. Poate fi considerat ca ținând de un patetism ieftin, dar asta este impresia mea că numai acești oameni au în och­i o lentilă specială prin care dau sau nu un OK la ceea ce văd atârnând pe pereți. Și mai cred, cu unele mici excepții, că un ca­dru special, unde acest OK este „vizibil" în lucrarea de artă, este dat de arta celor tineri. Un exemplu la îndemână este expoziția deschisă până vineri, 1 februarie, la Galeria Atelier 35. Artista, Luminița Gliga, studentă în anul patru la clasa profesor Sorin MV­­oveanu, Universitatea de Artă București are ca tematică un laitmotiv al ultimilor doi ani - „Apocalipsa­­ dincolo de". De cum intri în galerie calci pe o fâșie de hârtie pe care, scrie în mai multe limbi acest cuvânt care după unii, are ca omolog semantic în limba română cuvântul „revelație". Și pictura, și grafica artistei care expune în spațiul de la Atelier 35 stau ca un argument al viziunii escatologice pe care creatoarea încearcă să o inducă în lucrările sale. Vorbim, astfel, de o cromatică a violenței, tipic neo-expre­­sionistă (curent prea mult redat de tinerii de astăzi), care în contextul sfârșitului lumii are un sens­ între ruine sau coloane care ba amintesc de Horia Bernea, ba de Giorgio De Chirico, mai poți vedea vegetație. Multă iarbă, terase în formă de paralelipiped pe care crește iarba, contraste cromatice pu­ternice (albastru/galben, verde/violet), in­secte abia perceptibile în invazia de culoare care domină ochiul. Un grup de cinci ta­blouri plasate ca o coloană unul sub altul vorbesc de o lume subpământeană, de ruinele unor civilizații distruse, de sala mare a unui castel, în care o siluetă temătoare se „refugiază" într-o anxietate autistă, lângă răceala unui zid al încăperii. Sunt totuși viziuni, imagini forțate prin su­pralicitarea unor motive romantice de sfârșit de secol XIX. Motivelor ruinei, ale întune­ricului, ale lumii subpământene le sunt adău­gate cadre din contemporaneitate dintr-o zonă industrială. Lucrări în care ne putem „delecta" gustul morbid cu vederea unor fa­brici, uzine, instrumente din tehnica indus­trială, lăsate ca după bombardament, sau și mai rău, ca după o tranziție postrevo­luționară. Cel mai mult ,mi-a plăcut grafica plasată, i­dee interesantă, pe geamul gale­riei. Capete imense de lăcuste, de furnici mărite, hiperbolizate, mi-au adus aminte de efectele speciale din filmele de groază de pe vremuri care se făceau prin focalizarea camerei de luat vederi pe jucării, insecte de felul acesta.. Creaturi fan­tastice cu cap de furnică, corp de cal, picioare de insectă cu păr. Aceste entități sunt transmutate din gra­fică în pictură prin intermediul unui blestem cromatic din bestiarul versurilor Măriei Tănase: „Târâișul șarpelui și pasul gânda­cului, /Vâjâitul vântului, pulberea pământului, /Pulberea pământului". • Marius ȘTEFĂNESCU v miercuri, 30 ianuarie 2002 (continuare din pagina 1) Știm, desigur, că marile cuceriri istorice sau în istorie se făcură cu forța și în urma unor aprige bătălii. Cultura a venit totdeauna după. După violența barbară. Mai știm apoi că până în zilele noastre cel mai adesea au triumfat și au dus-o bine inșii războinici, fără de scrupule, fără respect pentru învățătură, dacă nu aducea vreun folos­­­al de cutare, cutare... Să vu-i mai nu­mesc? Pe cei de azi, pe care îi cunoașteți și dumneavoastră. Dacă pe toți domnitorii istoriei noastre ar trebui să-i vârâm într-o clasă, clasa română, printre celelalte, franceză, germană, engleză etc., iar criteriul ar fi, bineînțeles, învățătura, trecându-i în catalog nu, în ordinea alfabetică, ci în ordinea învățăturii, a însușirii ei, pe cine l-am pune cel dintâi și pe cine spre coadă, ori chiar la urmă de tot?... Nu e rostul nostru să stabilim noi ierarhii­ de acest fel. Dar am băga de seamă că, în privința științei de carte, între Alexandru cel­ Bun sau Brâncoveanu și freneticul făuritor al Unirii, ucis și decapitat în inima Transilvaniei, al cărui cap zace, sim­bolic, la temelia prea sfintei Mănăstiri, există o bună distanță. Sigur, istoria se scrie mai întâi cu buzduganul, înainte de a se apleca asupra ei pană cărturarului... Sigur. Nu se discută. Nu facem distincții prăpăstioase. Dar zicem. Zicem că, orișicât, după aceea, adică după actul, necesar, de violență, în istorie, și anume tocmai pentru consolidarea dobândirilor istorice, este nevoie de cealaltă cucerire, în timp și în spirit, în perspectiva veacurilor următoare; e nevoie de însușirea cunoștințelor, cât mai spre culmea Cunoașterii... Istoricii moderni, cei anglo-saxoni, îndeosebi, observă în ultimul timp că, pe lângă cea militară - cum a fost decăderea imperiului roman sau otoman sau sovietic, pur și simplu -­există și o „decădere fatală”, o... fatal decay - expresie scurtă, care e bine de ținut minte, în stilul lui Tacitus­­, o decădere a culturii, a cunoașterii, singura în stare să împingă omenirea un pas mai departe. Terorismul, de fapt, încearcă să bareze tocmai acest drum. Alegând o violență, teoretic depășită, în această privință reală, n-am văzut film românesc mai prost decât cel ce poartă numele ilustru. Un concurs pentru un monument • * Ministerul Culturii și Cultelor organizează un concurs național pentru selectarea proiectului de monument al domnitorului Ale­­xandu Ioan Cuza, monumentul urmând să fie amplasat în Piața Unirii din centrul Capitalei. Concursul este deschis tuturor artiștilor plastici profesioniști. Dosarele vor fi depuse la Secretariatul de Stat pentru Patrimoniu Cultural Național - Direcția Muzee, Colecții, Arte vizuale. Data limită pentru depunerea dosarelor este 1 martie 2002. Comisia Națională pentru Monumente de For Public va fi convocată la o dată comunicată ulterior. Informații și detalii supli­mentare pot fi obținute la telefonul 2244055 (consilier Simona Tă­­năsescu). Lista câștigătorilor talonului nr. 2 • Câte un abonament lunar la ziarul „Cotidianul“: Zoltan Dinu, Sibiu Ion Ana Gabriela, Suceava Vasilache Dragoș Marian, Iași • Câte un set promotional „Cotidianul“: Paraschiv Elena Maria, Brașov Mocanu Daniela Mihaela, București Niculescu Despina Clara, Timișoara Tudor Aurelian Cosmin, București Alexandrescu Umerto, Ploiești Dogaru Vasile Niculae, Constanța Vlasopol Ciprian, București Irimescu Dana Anca, Cluj Dinescu Theodora Adriana, Sibiu Atanasiu Virgil, Târgoviște Câștigătorii sunt rugați să ne contacteze la redacție la telefon 01-220.50.09 pentru detalii în privința ridicării premiilor. Concursul nostru continuă în fiecare vineri, în NOI NE GÂNDIM LA BANII DUMNEAVOASTRĂ Abonați-vă direct la ziarul „Cotidianul“ și veți economisi bani LA CHIOȘC ABONAMENT ECONOMISIȚI DIRECT * ^ Îi­­ 125.000 lei/lună 72.500 lei/lună 52.500 lei/lună 375.000 lei și luni 198.000 lei/3 luni 177.000 lei/ 3 Iani 750.000 lei/ 6 luni 385.000 lei/ 6 luni 365.000 lei/6 luni Avantajul este net de partea dumneavoastră Numele................................Prenume............. Vârsta...................Profesia............................. Adresa: localitate........................................... str................................................................. bloc....................scara............ap.........sector. Telefon............................................................ Achitați prin mandat poștal, în contul 2511.31-15.3/ROL BCR - Plevnei contravaloarea abonamentului dorit și expediați dovada achitării mandatului poștal împreună cu talonul de mai sus, în care va fi completată adresa unde veți primi ziarul, la OP 67, CP 34 cu mențiunea­­ pentru abonamente. . Pentru luna următoare plata se poate face până la 14 ale lunii curente. ..nr.. *

Next