Cotidianul, mai 2009 (Anul 19, nr. 84-103)

2009-05-08 / nr. 88

WEEKEND - 8 -10 MAI 2009 Cotidianul. Start Ecaterina Andronescu încearcă să recupereze startul luat de Miclea pe Legea educației: www.cotidianul.ro Ministrul Educației, teza se desfășoară normal ș­I în timpul tezei cu subiect unic, ministrul Ecaterina Andronescu a controlat câteva școli din București. Ea spunea la acea oră că a găsit copiii în bănci fără emoții „și m-am bucurat“. Ecaterina Andronescu a mai spus că „tezele decurg normal“. Cât despre subiectele de la teză, ministrul Andronescu spunea: „Copiii au zis că sunt ușoare. Nu le-am văzut, dar nu e problema mea să știu ce subiecte au primit“. Abrambureală la teza unică: Ministerul Educației a căzut în capcana lui Caragiale . Cei care au elaborat subiectele la teza de română pentru clasa a VIlI-a au încurcat personajele Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu din schița „Triumful talentului“ de Caragiale. Textul și-a pierdut, astfel, orice logică iuliana.gatej@cotidianul.ro razvan.vintilescu@cotidianul.ro NIȚĂ GHIȚESCU și Ghiță Nițescu. Personajele lui Ion Luca Caragiale din schița „Triumful talentului“ i-au dat peste cap și pe oficialii din Ministerul Educației. Membrii comisiei ministeri­ale care au redactat subiectul tezei de la limba română ce a picat joi elevilor de clasa a opta au încurcat și ei nume­le lui Niță Ghițescu cu cel al lui Ghiță Nițescu, la fel cum, în cadrul schiței, o făcea și unul dintre personajele lui Caragiale. Unul din subiectele din teza de joi cuprindea un fragment din schița „Triumful talentului“, mai precis un dialog în care numele celor două personaje apăreau de mai multe ori. Elevii aveau de răspuns unor între­bări bazate pe opera literară respec­tivă, inclusiv să comenteze mesajul textului desprins din Caragiale, adică să sublinieze ce erori a produs asemă­narea celor două nume. Numai că, în urma citirii fragmentului copiat greșit în subiectul trimis de minister, elevii s-au încurcat în cele două nume. Astfel, cine a luat de bună varianta lui Caragiale și nu pe cea din subiectul trimis de minister ar putea pierde 30 din cele 90 de puncte puse la bătaie. Greșeala a ieșit la iveală când ele­vii de clasa a VII-a au ieșit de la teză. „Au greșit! Tu nu înțelegi că au scris greșit. Aici nu e Ghiță Nițescu, ci Niță Ghițescu“, strigă nervos un elev de la Școala nr. 45 din Capitală la trei cole­gii de-ai lui, fluturând hârtia cu su­biectele de la Ministerul Educației, „în ultimele zece minute ale tezei, o profesoară a spus la clasa de alături că e transcris greșit textul", își explică Andrei iritarea. Elevul a pus imediat mâna pe telefon și și-a sunat profe­soara de la meditație. „Mi-a spus că în mod normal îmi va evalua doar opinia despre fragment și nu vor conta numele. Ar fi însemnat 12 puncte în minus“, răsuflă ușurat Andrei, elev în clasa a VIII-a la școala din Dorobanți. Profesorul Mihail Stan, inspector în Centrul Național pentru Curricu­lum și Evaluare în învățământul Pre­­universitar (CNCEIP), este autorul subiectului care a picat joi la teza de la română. Stan susține că nu știe despre ce vorbește președinta Comi­siei de la teze. „Dar pot să vă explic două lucruri. Subiectul, așa cum este, nu influențează ceea ce a scris elevul. In harem se punctează prin raporta­rea la text. A doua chestiune este le­gată de ediția pentru copii din care a fost luat textul. Lumea este ofușcată pe bună dreptate, dar trebuie să înțe­leagă că nu are nici un fel de impor­tanță schimbarea numelui. Puteam să dăm orice text, pe care să-l modifi­căm și să-l simplificăm. Și într-adevăr scriam «adaptat» după autorul cută­rică“, explică profesorul Mihail Stan. Autorul subiectului dat la teză nu a dorit să ne spună din ce ediție pentru copii a luat textul, despre care spune că „a fost tipărită cu picioarele“. „Sunt chestiuni de confidențialitate și drep­turi de autor. Și doar pe aceasta o avem. Noi avem acces doar la Biblio­teca Ministerului. V-am spus tot“, a spus Mihail Stan, lăsând să se înțelea­gă că Ministerul Educației nu are o ediție critică a lui I.L. Caragiale. Elevii au fost înștiințați de secretarul de stat Adriana Pană că nu vor fi depunctați din cauza erorii ministerului Povestea schiței lui Caragiale Caragiale povestește în „Triumful ta­lentului“ cam doi copii cu calități diferite, dar cu nume asemănătoare - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu - ajung să se înfrunte pentru o slujbă de copist la un minister. Niță Ghițescu avea talent pentru caligrafie și era favorit la câștigarea concursului, deoarece Ghiță Nițescu avea o mână beteagă și scria urât. Numai că o cunoștință îi oferă lui Niță un post mai bine plătit, iar el e de acord să-i facă lucrarea lui Ghiță pentru slujba de la minister, în schimbul a cinci poli. Amândoi se prezintă la concurs, unde talentatul Niță semnează foaia sa de examen cu numele colegului beteag Ghiță. Totuși, la afișarea rezultatelor, președintele comisiei de concurs încurcă numele celor doi, riscând să le strice blatul. La insistențele lui Niță, eroarea e reparată și postul îi revine lui Ghiță. ARTE 16 Trei castele bavareze caută pile la Peleș ca să intre în Patrimoniul Mondial al UNESCO TRAVEL 18 Românii care aleg să plece în vacanță în mai sau în iunie vor plăti mai puțin cu 30-35% INTERVIU 22 Sergiu Nicolaescu. „Trebuie să recunosc că există asemănări între mine și Carol I“ MUZICA 30 • Ce mai e în capul marilor artiști, versurile stupide ale trupelor legendare Premiile artiștilor, tăiate cu 90 la sută • Cele mai substanțiale dis­tincții acordate vreodată de Guvern pentru cultură au fost reduse drastic anul acesta, de la 25.000 la 2.000 de euro, pe motiv de criză. gabriela.lupu­@cotidianulro­alina.purcaru@cotidianul.ro PREMIILE NAȚIONALE pentru Arte, acordate pentru prima oară anul tre­cut, la inițiativa MCC, au fost decerna­te unora dintre cei mai mari artiști ro­mâni. Șapte la număr, premiile în va­loare de 25.000 de euro au fost obți­nute de Cristian Mungiu, Mircea Căr­­tărescu (foto), Alexandru Dabija, Cornel Țăranu, Viorel Cosma, Geta Brătescu și de Livia Câlția. Sumele au fost diminuate în 2009 de la echiva­lentul în lei a 25.000 de euro la echi­valentul a 2.000 de euro în baza unei hotărâri de guvern, în care este inva­c în condițiile actuale, ministerul a trebuit să regândească toate bugetele. Am hotărât că trebuie salvate eveni­mentele culturale de importanță ma­joră. Acesta este și cazul Festivalului Național de Teatru, pe care am reușit să îl menținem luând bani din alte locuri“, a declarat pentru Cotidia­­nu­l.ro Andrei Găitănaru, consilierul pe probleme de comunicare al minis­trului Paleologu. Unul dintre premianții de anul tre­cut, regizorul de teatru Alexandru Da­bija, a declarat pentru Cotidianul: „Cred că mai elegant ar fi fost să se sus­pende acordarea acestor premii anul acesta pentru că nu asta este marea dramă“. „Nu e onorabil să-l micșoreze (premiul­­ n.r.) în nici un fel. Guvernul nu ar trebui să-și schimbe promisiu­nile. Artiștii noștri merită tot ce poate fi mai bun și din partea instituțiilor cul­turale, și din partea Guvernului“, ara­tă Mircea Cărtărescu, premiant anul trecut. Scriitorul a vorbit pentru Co­tidianul despre motivul crizei finan­ciare invocat de fiecare dată când se taie din bugetul pentru cultură: „Cred că sunt semne că criza se apropie de sfârșit, și la noi, și aiurea. In aceste condiții este anticultural și antiliberal, în cel mai larg sens al cuvântului, să faci o reducere de fonduri“. cată criza financiară pentru justifica­rea acestei reduceri. Dinescu adună meșterii­­ la Cetate , în acest weekend va avea loc la Cetate un târg al meșterilor populari din Oltenia și Bulgaria. Tot atunci Mircea Dinescu își va inaugura restaurantul. 25 DE ARTIȘTI POPULARI din Bul­garia și vreo 30 din România se vor aduna la Cetate, la un târg organizat de Mircea Dinescu, Federația Patro­natelor din Oltenia și Federația Patro­natelor din Bulgaria. „Cu ocazia asta deschid la Port Cetate și restaurantul. Cine o să vină o să poată să mănânce sarmale de gâscă fierte în vin, stufat de ied cu dragavei și măcriș, cârnați de capră și de purcel, astea sunt mân­cărurile mele. Eu gătesc totul cu vin, eu nu gătesc cu apă. Nu e gratis, că nu sunt Vanghelie, dar mâncarea va costa cam o sută de mii parțial, descrie Mircea Dinescu ce are de oferit pentru cei 2.000 de vizitatori pe care poate să-i încapă Portul Cetate. La restaurant se va găti și scrumbie de Dunăre, argintie. „Scrumbia are culoare albastră, dar datorită apei dulci își schimbă culoarea. Eu o să fac în fiecare an și un Festival al scrumbiei la Cetate.“ De băut se va bea vinul făcut de Di­nescu anul trecut: Tămâioasă Româ­nească, Sauvignon Blanc și Merlot, plus un pelin de mai cu gutui. „Va fi distracție, or să vină formații de muzi­că populară, o să cânte Mambo Limia, sâmbătă o să cânte Leșe“, promite Mircea Dinescu. El o va găzdui la el acasă pe cei aproximativ 50 de meș­teri care vor aduce la târgul de artă populară obiecte din lemn și ceramică și instrumente muzicale.

Next