Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)

1974-04-28 / nr. 1919

g g PROLETARI~PUN TOATE TARTLE. UNITT-VĂI Anul VII (XIV) Nr. 1919 (2558) Duminică 28 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani în cursul zilei de ieri Tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat la încheierea lucrărilor Plenarei Consiliului N­ațional pentru Știință și Tehnologie și a vizitat expoziția organizată cu acest prilej Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, Ex­poziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnolo­gică, organizată cu prilejul Ple­narei Consiliului Național pen­tru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost în­soțit de tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mă­­nescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al gu­vernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică și prestigioasă unitate de cerce­tare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția,­­ tovară­șul Nicolae Ceaușescu a fost sa­lutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii ca­re lucrează aici, în manifestarea lor însuflețită găsindu-și expre­sia sentimentele de adîncă dra­goste și recunoștință față de se­cretarul general al partidului, care, personal, acordă o aten­ție permanentă orientării și progresului rapid al activității de cercetare științifică și dez­voltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concor­danță cu cerințele majore etapei actuale de edificare ale a societății socialiste multilateral dezvoltate. In întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, președintele Consi­liului Național pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de știință, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor in­stitute de învățămînt superior, precum și membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă a­­dresa dumneavoastră, și prin dum­neavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest pri­lej, am fost invitat să iau cuvîn­­tul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioa­dă aparatele de măsură, de con­trol pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă într-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reu­șit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important, inclusiv pentru cerce­tare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare produc­ției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală.) Am ascultat, de asemenea, explica­țiile cu privire la eficiența eco­nomică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la im­port de milioane și zeci de mi­lioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare de­­cît în 1973. Deci, încă nu am sim­țit eficiența economică în redu­cerea cerințelor de valută pen­tru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta în bugetul țării, reduce necesarul în sensul de a de valută la import, producînd această apa­ratură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezul­tate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dum­neavoastră. Suntem­, în gene­ral, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în dome­niul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și socială, în ritm in­tens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări reali­zate în diverse institute, aplică în producție și dau care se deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această di­recție în ultimii ani, sper să con­stituie — și aș dori să constituie­m o bază pentru a intensifica le­garea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noas­tre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit efor­turile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății într-o eta­pă dată — și România se găsește într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cît mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nive­lul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere ma­terial și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem într-un timp cît mai scurt la ni­velul țărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei con­temporane. Programul de dezvoltare pen­tru cincinalul viitor va fi, de a­­semenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm într-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai—iunie, pro­gramul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvol­tării Economice și Sociale, in care mulți dintre dumneavoastră participaui. Oricum, toate institu­tele centrale, precum și institute­le de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planul de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elabo­reze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lu­crările ce s-au­­ desfășurat pînă acum, vor avea posibilitatea de a lua cunoștință și de a contribui la elaborarea programului de dez­voltare economică și, mai cu seamă, a programului de cerce­tare științifică menit să soluțio­neze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea și modernizarea producției în cincinalul următor, precum și pentru pregătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dori — și insist asupra faptului — ca cercetarea să adu­că o contribuție mai mare la în­făptuirea programului de dezvol­tare a țării noastre. Nu doresc (Continuare in pag. a 4-a) ■i =■1111 In­ ^SUCCESELE MIXATE ZILEI DE K­lȘTM, o contribuție importantă la înfăptuirea angajamentului­­ ""­1 .CINCINALUL ÎN PATRU ANI :1 JUMĂTATE I Cu planul pe 4 luni îndeplinit înainte de termen In cadrul întrecerii socia­liste ce se desfășoară cu deo­sebit entuziasm în toate uni­tățile economice ale județu­lui Satu Mare, numeroase în­treprinderi au și ajuns să se detașeze, formînd un pluton de unități се-și prim în­scriu numele pe primele locuri. Astfel, în ziua de 27 aprilie, un număr de zece întreprinderi din județul Sa­tu Mare raportau îndeplinirea înainte de termen și la toți indicatorii a planului pe pri­mele 4 luni ale anului curent. Din plutonul fruntaș fac par­te: întreprinderea textilă Ar­deleana, întreprinderea fores­­t­ieră de exploatare și tran­sport, întreprinderea Drum nou, Industria cărnii, între­prinderea viei și vinului, în­treprinderea de producție in­dustrială a Î.J.C., N­ecoop, Fabrica de ulei comestibil Ardealul, I.C.F.T. și I.L.F. Cărei. Se reduc cheltuielile materiale • Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii din Satu Mare și-a realizat planul de venituri prevăzut pe 4 luni, în condițiile reducerii cheltuielilor materiale planificate cu aproape 500.000 lei. • Colectivul de lucrători ai S.M.A. Cărei, printr-o bu­nă organizare a muncii, prin folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor și mașinilor și-a realizat planul pe 4 luni cu 5 zile mai devreme, depășind planul de venituri cu cca. 1 milion lei în condițiile reducerii cheltuielilor la 1.000 lei venituri cu 200 lei. Pentru satisfacerea cerințelor populației Acordînd o atenție deosebită satisfacerii pe deplin a cerințe­lor populației din județul nos­tru, muncitorii, inginerii și teh­nicienii de la Fabrica de pîine, asigură în fiecare decadă, lună, cantități importante de produse de panificație peste plan. Rea­lizarea ritmică a sarcinilor de plan, a permis colectivului de aici să înscrie în palmaresul în­trecerii socialiste, desfășurate în cinstea zilei de 1 Mai, rezultate remarcabile. Astfel, de la începutul anului ei au depășit principalii indica­tori de plan cu 4,5 la sută la producția globală și 5,4 la sută la producția marfă. Depășirile obținute se concretizează în 146 tone pîine, 131 tone făină și 40 tone biscuiți. Față de angajamentele asuma­te de a obține o producție supli­mentară de 1,6 milioane lei anual s-a realizat pînă în pre­zent peste 1,7 milioane lei. I.PX. SATU MARE: Doi prieteni de nedespărțit: Omul și mașina LA COTELE ÎNALTE ALE ÎNFĂPTUIRILOR Zile fierbinți, cea­suri fierbinți, în toa­te unitățile economice din județul Satu Ma­re. Colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni, români, ma­ghiari, germani, s-au angajat să întîmpine evenimentele de im­portanță istorică ale acestui an, cu înfăp­tuiri de prestigiu. Iar ziua de 1 Mai repre­zintă o primă etapă a întrecerii, prilej de bi­lanț, ce înmănunchea­ză realizările obținute la înaltele cote ale în­trecerii socialiste. Colectivul întreprin­derii Unio s-a anga­jat ca pînă la 1 Mai să realizeze peste plan 18 tone utilaje pentru industria metalurgică, 415 tone utilaje pen­tru industria chimică, să-și depășească pla­nul de export la utilaje miniere cu 1.660 de tone; mun­citorii din ramu­ra tricotajelor și-au prevăzut realizarea peste planul pe 4 luni a 18.000 bucăți tricotaje; din tria alimentară, inclus­no­tăm 1220 tone ulei co­mestibil și 282 tone carne. Pe total județ, pe 4 luni angajamentele prevăd o depășire de 12 milioane lei la producția globală, de 38 milioane lei la pro­ducția aproape marfă, și de 15 milioane lei beneficii suplimen­tare. La ora cînd tran­scriem aceste cifre, majoritatea dintre ele au trecut de la capi­tolul angajamente sau preliminări, la cel al realizărilor, iar reali­zările devin stimulen­te puternice desfășurarea sa pentru nivel mai superior a între­cerii în etapele urmă­toare. La ferma zootehnică a între­prinderii agricole de stat din Vetiș a început în aceste zile recoltatul masei verzi E­ ­forturi ce converg spre măiestrie profesională ,poziția de mobilă afirmă, de fiecare dată, „bătrîna“ pasiune a omului de a se întrece pe sine însuși, de a supune lemnul anume chip pentru ca vizitatorul să rămînă într-un sur­prins. Mobila este o emergență a copacului din pă­dure în care a trăit și doborît într-o zi, pornind spre ultima destinație. Și aceste ieșiri ale lemnului din cadrul secular, transformate, apoi, în șifoniere, bib­lioteci, purtînd pecetea unui stil, se transmit din ge­nerație în generație. Nu degeaba se spune, cumpă­răm mobilă pentru o viață, renunțăm greu la ea, nu numai din motive pecuniare, ci și poate din al­tele, mai greu de explicat. Azi, mobila a devenit un lux comun. Luxul a­­cesta s-a și uniformizat atît de mult, nicit aparta­mentele seamănă între ele ca două picături. Azi mo­bila nu mai este o față a stăpînului, ea devenind ceva mai „modestă“ pierzîndu-și titulatura de uni­cat. Acest lux comun exprimă, la o scară mai largă, bunăstarea noilor proprietari. Și mai mult, mobila a pătruns acolo unde altă dată o laviță improvizate ÎNSEMNĂRI sau un dulap abia șlefuit conturau starea generală a gospodarului. La Cărei, la „Crasna“, mobila a dus faima ora­șului. Se caută, se cere mobila „Crasna“, fiindcă, într-un cuvînt, este frumoasă. Și destul de trainică, de fapt, peste 40—50 de ani ne vom da seama dacă este așa. Cert este că într-un oraș de cîmpie, se fa­brică sute de garnituri, că de aici intarzia și cele­lalte „acțibilduri“ dau farmec lemnului prefăcut în mobilă. Dar valoarea și calitatea mobilei „Crasna“ nu cred că necesită sublinieri în plus. Ce merită subli­niat este altceva: aceste bunuri sînt create, în ma­joritate, de tineri. La prima vedere ar părea un pa­radox: cum ei, așa tineri, sînt în stare să „acopere“ întreaga activitate de aici? Pentru așa ceva, cei che­mați sînt cei cu experiență, ar înclina poate să con­state altcineva. Nu este adevărată constatarea care atribuie ani­lor mulți primatul calității. Nu, pentru că și la 25 de ani, precum și la dublul lor, poți să realizezi ceva deosebit, după cum pot să treacă un șir bun de ani, ră­­mînînd cu ce s-a început. Tinerii de la „Crasna“ sînt uteciști, comuniști, oameni care și-au făcut și-și știu rostul. Dar despre universul muncii lor aveam să discut cu Gheorghe Tihorean, secretarul comitetului de partid. Deși abia a împlinit 31 de ani, l-am întrebat prin ce se deose­bește activitatea tinerilor de azi, și cea de acum 14 ani, cînd și-a început dînsul ucenicia în lemn. „Au existat muncitori buni și înainte, fără îndoială. Alt­fel, n-am fi putut crește nici noi, lîngă ei, fără sprijinul GRIGORE SCARLAT (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele județului Se finalizează insămaințarea porumbului și se combate seceta In săptămîna încheiată, efor­turile mecanizatorilor și coope­ratorilor din județul nostru au fost îndreptate în mod deo­sebit spre executarea însămîn­­țării porumbului, cultură cu ponderea cea mai importantă în structura culturilor de primă­vară. Folosind din plin timpul de lucru, din zori și pînă în­­ noap­te, mobilizînd toate mijloacele mecanice existente, cooperative­le agricole de producție din ju­deț, au obținut rezultate pe măsura hărniciei. Astfel, pînă la 26 aprilie s-au însămânțat pe județ 37.800 ha cu porumb pentru boabe, ceea ce reprezintă 85 la sută din su­prafețele planificate. Ținînd cont de faptul că au mai rămas de însămînțat numai 6.700 ha, de forțele mecanice de care dispun stațiunile pen­tru mecanizarea agriculturii, precum și de sprijinul pe care îl pot acorda unele I.A.S.-uri, însămînțarea porumbului poate fi finalizată în 2—3 zile bune de lucru. Un număr de peste 30 de cooperative agricole de pro­ducție au și încheiat semănatul porumbului. Printre consiliile intercoope­ratiste care însămînțează ulti­mele hectare sînt cele din Sa­nislău, Tiream, Odoreu și Va­lea Vinului. Eforturi susținute pentru fi­nalizarea acestei importante lu­crări trebuiesc depuse în coope­rativele agricole de producție din raza consiliilor intercoope­­ratiste Negrești-Oaș, Moftin, Halmeu și Apa, unde au rămas încă destule suprafețe de însă­mânțat. Dat fiind faptul că precipi­tațiile neînsemnate căzute în ul­timul timp în județul nostru sînt pe departe de a acoperi lipsa de umiditate din sol, în cooperativele agricole de pro­ducție s-a continuat intens iri­gatul culturilor. Pînă la 26 aprilie s-a aplicat prima udare pe 6.424 ha, din care pentru culturi de toamnă pe 1.504 ha, pentru pe 1.456 ha și pentru trifoliene culturi de primăvară pe 2.108 ha. U­­darea a II-a a fost aplicată pe 1.541 ha. Irigatul culturilor trebuie in­tensificat și în continuare în toate unitățile unde există po­sibilități, atît în menajare cît și prin sistemele a­­folosirea tuturor resurselor locale de apă, utilizînd în acest scop toate mij­loacele existente. I CRISTEA

Next