Cronica Sătmăreană, aprilie-decembrie 1974 (Anul 7, nr. 1896-1959)
1974-04-28 / nr. 1919
g g PROLETARI~PUN TOATE TARTLE. UNITT-VĂI Anul VII (XIV) Nr. 1919 (2558) Duminică 28 aprilie 1974 4 pag. — 30 bani în cursul zilei de ieri Tovarășul Nicolae Ceaușescu a participat la încheierea lucrărilor Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie și a vizitat expoziția organizată cu acest prilej Tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, a vizitat, sîmbătă dimineața, Expoziția de aparate și instalații pentru activitatea de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, organizată cu prilejul Plenarei Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie. In această vizită, secretarul general al partidului a fost însoțit de tovarășa Elena Ceaușescu, tovarășii Manea Mănescu, Cornel Burtică, Gheorghe Oprea, viceprim-ministru al guvernului. La sosirea la Institutul de Cercetări Chimice — puternică și prestigioasă unitate de cercetare, care a găzduit dezbaterile plenarei și expoziția, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost salutat cu deosebit entuziasm, cu multă căldură de specialiștii care lucrează aici, în manifestarea lor însuflețită găsindu-și expresia sentimentele de adîncă dragoste și recunoștință față de secretarul general al partidului, care, personal, acordă o atenție permanentă orientării și progresului rapid al activității de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, ridicării ei pe un plan superior, în concordanță cu cerințele majore etapei actuale de edificare ale a societății socialiste multilateral dezvoltate. In întîmpinarea secretarului general al partidului au venit Ioan Ursu, președintele Consiliului Național pentru Știință și Tehnologie, miniștri, președinții academiilor de știință, directori generali ai institutelor centrale de cercetare, rectori ai unor institute de învățămînt superior, precum și membri ai Biroului Executiv al C.N.S.T. Tovarășul Nicolae Ceaușescu este invitat să viziteze expoziția. (Continuare în pag. a 4-a) Cuvintarea NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a vă adresa dumneavoastră, și prin dumneavoastră tuturor cercetătorilor din România, un salut călduros din partea mea și a Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice). Am vizitat cu interes expoziția dumneavoastră și, cu acest prilej, am fost invitat să iau cuvîntul. Aș dori să felicit pe acei care au realizat în ultima perioadă aparatele de măsură, de control pentru cercetare, care au fost prezentate în expoziție. Ele reprezintă într-adevăr un început bun și sper că ceea ce am reușit să realizăm pe această cale va constitui o bază pentru a lărgi producția în acest sector atît de important, inclusiv pentru cercetare, dar și pentru soluționarea unor probleme necesare producției noastre. Am ascultat multe explicații. Unele din aparatele expuse le-am mai văzut de vreo cinci ori pînă acum. Sper însă că a șasea oară nu vor mai fi prezentate tot ca noutăți. (Animație în sală.) Am ascultat, de asemenea, explicațiile cu privire la eficiența economică. Desigur, n-am avut un aparat care să înregistreze rapid și să facă calcule, dar din ceea ce am reținut, fiecare a arătat că se realizează economii la import de milioane și zeci de milioane lei valută. Numai că pe anul 1974 a trebuit să prevedem la buget un import mai mare decît în 1973. Deci, încă nu am simțit eficiența economică în reducerea cerințelor de valută pentru importuri. Sper că aceste calcule sunt reale și, cel puțin începînd din 1975, se vor reflecta în bugetul țării, reduce necesarul în sensul de a de valută la import, producînd această aparatură în țară — așa cum a spus fiecare din tovarășii care au prezentat astăzi aceste rezultate. După cum vedeți, încep cu o critică. (Animație în sală). Pe plan mai general sper că, în cadrul lucrărilor pe care le-ați avut ieri și astăzi dimineață, ați abordat problemele de bază ale dezvoltării cercetării în România. Avem rezultate bune. Nu cred că aveți însă pretenția să fac acum un bilanț. Știu că l-ați făcut dumneavoastră. Suntem, în general, satisfăcuți de ceea ce s-a realizat în ultimul timp în domeniul cercetării, mai cu seamă de orientarea spre care se merge de a se soluționa acele probleme care sunt legate de dezvoltarea economică și socială, în ritm intens, a patriei noastre. Avem aici multe lucrări realizate în diverse institute, aplică în producție și dau care se deja rezultate bune. Rezultatele pe care le-am obținut în această direcție în ultimii ani, sper să constituie — și aș dori să constituiem o bază pentru a intensifica legarea mai strînsă a cercetării cu necesitățile dezvoltării țării noastre. Conducerea partidului nostru apreciază în mod deosebit eforturile și rezultatele pe care le obțin cercetătorii noștri. Așa cum am mai discutat și în alte împrejurări, pînă la urmă cercetarea trebuie să răspundă necesităților societății într-o etapă dată — și România se găsește într-o etapă a dezvoltării sale rapide. Dorim să lichidăm cît mai repede rămînerea în urmă de la care am pornit, să ridicăm nivelul general de dezvoltare a țării noastre, din punct de vedere material și spiritual, dar mai cu seamă din punct de vedere al bazei materiale — să ajungem într-un timp cît mai scurt la nivelul țărilor dezvoltate. Aceasta nu se poate realiza însă fără a așeza la temelia a tot ceea ce înfăptuim, cele mai noi cuceriri ale științei și tehnologiei contemporane. Programul de dezvoltare pentru cincinalul viitor va fi, de asemenea, destul de vast. Avem în vedere să continuăm într-un ritm intens dezvoltarea forțelor de producție, să dăm o atenție mai mare ramurilor moderne ale economiei. Se înțelege că aceasta necesită o participare mai activă a cercetării. Vom dezbate, de altfel, în cursul lunilor mai—iunie, programul de dezvoltare în cadrul Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, in care mulți dintre dumneavoastră participaui. Oricum, toate institutele centrale, precum și institutele de cercetare vor trebui să cunoască cel puțin planul de dezvoltare a ramurii respective și, pe această bază, să-și elaboreze planul de cercetare propriu. Deci, cei care încă nu cunosc lucrările ce s-au desfășurat pînă acum, vor avea posibilitatea de a lua cunoștință și de a contribui la elaborarea programului de dezvoltare economică și, mai cu seamă, a programului de cercetare științifică menit să soluționeze problemele pe care dorim să le rezolvăm pentru dezvoltarea și modernizarea producției în cincinalul următor, precum și pentru pregătirea producției pe care o vom realiza după 1980. Am dori — și insist asupra faptului — ca cercetarea să aducă o contribuție mai mare la înfăptuirea programului de dezvoltare a țării noastre. Nu doresc (Continuare in pag. a 4-a) ■i =■1111 In ^SUCCESELE MIXATE ZILEI DE KlȘTM, o contribuție importantă la înfăptuirea angajamentului ""1 .CINCINALUL ÎN PATRU ANI :1 JUMĂTATE I Cu planul pe 4 luni îndeplinit înainte de termen In cadrul întrecerii socialiste ce se desfășoară cu deosebit entuziasm în toate unitățile economice ale județului Satu Mare, numeroase întreprinderi au și ajuns să se detașeze, formînd un pluton de unități се-și prim înscriu numele pe primele locuri. Astfel, în ziua de 27 aprilie, un număr de zece întreprinderi din județul Satu Mare raportau îndeplinirea înainte de termen și la toți indicatorii a planului pe primele 4 luni ale anului curent. Din plutonul fruntaș fac parte: întreprinderea textilă Ardeleana, întreprinderea forestieră de exploatare și transport, întreprinderea Drum nou, Industria cărnii, întreprinderea viei și vinului, întreprinderea de producție industrială a Î.J.C., Necoop, Fabrica de ulei comestibil Ardealul, I.C.F.T. și I.L.F. Cărei. Se reduc cheltuielile materiale • Stațiunea pentru mecanizarea agriculturii din Satu Mare și-a realizat planul de venituri prevăzut pe 4 luni, în condițiile reducerii cheltuielilor materiale planificate cu aproape 500.000 lei. • Colectivul de lucrători ai S.M.A. Cărei, printr-o bună organizare a muncii, prin folosirea întregii capacități de lucru a tractoarelor și mașinilor și-a realizat planul pe 4 luni cu 5 zile mai devreme, depășind planul de venituri cu cca. 1 milion lei în condițiile reducerii cheltuielilor la 1.000 lei venituri cu 200 lei. Pentru satisfacerea cerințelor populației Acordînd o atenție deosebită satisfacerii pe deplin a cerințelor populației din județul nostru, muncitorii, inginerii și tehnicienii de la Fabrica de pîine, asigură în fiecare decadă, lună, cantități importante de produse de panificație peste plan. Realizarea ritmică a sarcinilor de plan, a permis colectivului de aici să înscrie în palmaresul întrecerii socialiste, desfășurate în cinstea zilei de 1 Mai, rezultate remarcabile. Astfel, de la începutul anului ei au depășit principalii indicatori de plan cu 4,5 la sută la producția globală și 5,4 la sută la producția marfă. Depășirile obținute se concretizează în 146 tone pîine, 131 tone făină și 40 tone biscuiți. Față de angajamentele asumate de a obține o producție suplimentară de 1,6 milioane lei anual s-a realizat pînă în prezent peste 1,7 milioane lei. I.PX. SATU MARE: Doi prieteni de nedespărțit: Omul și mașina LA COTELE ÎNALTE ALE ÎNFĂPTUIRILOR Zile fierbinți, ceasuri fierbinți, în toate unitățile economice din județul Satu Mare. Colectivele de muncitori, ingineri, tehnicieni, români, maghiari, germani, s-au angajat să întîmpine evenimentele de importanță istorică ale acestui an, cu înfăptuiri de prestigiu. Iar ziua de 1 Mai reprezintă o primă etapă a întrecerii, prilej de bilanț, ce înmănunchează realizările obținute la înaltele cote ale întrecerii socialiste. Colectivul întreprinderii Unio s-a angajat ca pînă la 1 Mai să realizeze peste plan 18 tone utilaje pentru industria metalurgică, 415 tone utilaje pentru industria chimică, să-și depășească planul de export la utilaje miniere cu 1.660 de tone; muncitorii din ramura tricotajelor și-au prevăzut realizarea peste planul pe 4 luni a 18.000 bucăți tricotaje; din tria alimentară, inclusnotăm 1220 tone ulei comestibil și 282 tone carne. Pe total județ, pe 4 luni angajamentele prevăd o depășire de 12 milioane lei la producția globală, de 38 milioane lei la producția aproape marfă, și de 15 milioane lei beneficii suplimentare. La ora cînd transcriem aceste cifre, majoritatea dintre ele au trecut de la capitolul angajamente sau preliminări, la cel al realizărilor, iar realizările devin stimulente puternice desfășurarea sa pentru nivel mai superior a întrecerii în etapele următoare. La ferma zootehnică a întreprinderii agricole de stat din Vetiș a început în aceste zile recoltatul masei verzi E forturi ce converg spre măiestrie profesională ,poziția de mobilă afirmă, de fiecare dată, „bătrîna“ pasiune a omului de a se întrece pe sine însuși, de a supune lemnul anume chip pentru ca vizitatorul să rămînă într-un surprins. Mobila este o emergență a copacului din pădure în care a trăit și doborît într-o zi, pornind spre ultima destinație. Și aceste ieșiri ale lemnului din cadrul secular, transformate, apoi, în șifoniere, biblioteci, purtînd pecetea unui stil, se transmit din generație în generație. Nu degeaba se spune, cumpărăm mobilă pentru o viață, renunțăm greu la ea, nu numai din motive pecuniare, ci și poate din altele, mai greu de explicat. Azi, mobila a devenit un lux comun. Luxul acesta s-a și uniformizat atît de mult, nicit apartamentele seamănă între ele ca două picături. Azi mobila nu mai este o față a stăpînului, ea devenind ceva mai „modestă“ pierzîndu-și titulatura de unicat. Acest lux comun exprimă, la o scară mai largă, bunăstarea noilor proprietari. Și mai mult, mobila a pătruns acolo unde altă dată o laviță improvizate ÎNSEMNĂRI sau un dulap abia șlefuit conturau starea generală a gospodarului. La Cărei, la „Crasna“, mobila a dus faima orașului. Se caută, se cere mobila „Crasna“, fiindcă, într-un cuvînt, este frumoasă. Și destul de trainică, de fapt, peste 40—50 de ani ne vom da seama dacă este așa. Cert este că într-un oraș de cîmpie, se fabrică sute de garnituri, că de aici intarzia și celelalte „acțibilduri“ dau farmec lemnului prefăcut în mobilă. Dar valoarea și calitatea mobilei „Crasna“ nu cred că necesită sublinieri în plus. Ce merită subliniat este altceva: aceste bunuri sînt create, în majoritate, de tineri. La prima vedere ar părea un paradox: cum ei, așa tineri, sînt în stare să „acopere“ întreaga activitate de aici? Pentru așa ceva, cei chemați sînt cei cu experiență, ar înclina poate să constate altcineva. Nu este adevărată constatarea care atribuie anilor mulți primatul calității. Nu, pentru că și la 25 de ani, precum și la dublul lor, poți să realizezi ceva deosebit, după cum pot să treacă un șir bun de ani, rămînînd cu ce s-a început. Tinerii de la „Crasna“ sînt uteciști, comuniști, oameni care și-au făcut și-și știu rostul. Dar despre universul muncii lor aveam să discut cu Gheorghe Tihorean, secretarul comitetului de partid. Deși abia a împlinit 31 de ani, l-am întrebat prin ce se deosebește activitatea tinerilor de azi, și cea de acum 14 ani, cînd și-a început dînsul ucenicia în lemn. „Au existat muncitori buni și înainte, fără îndoială. Altfel, n-am fi putut crește nici noi, lîngă ei, fără sprijinul GRIGORE SCARLAT (Continuare în pag. a 2-a) Pe ogoarele județului Se finalizează insămaințarea porumbului și se combate seceta In săptămîna încheiată, eforturile mecanizatorilor și cooperatorilor din județul nostru au fost îndreptate în mod deosebit spre executarea însămînțării porumbului, cultură cu ponderea cea mai importantă în structura culturilor de primăvară. Folosind din plin timpul de lucru, din zori și pînă în noapte, mobilizînd toate mijloacele mecanice existente, cooperativele agricole de producție din județ, au obținut rezultate pe măsura hărniciei. Astfel, pînă la 26 aprilie s-au însămânțat pe județ 37.800 ha cu porumb pentru boabe, ceea ce reprezintă 85 la sută din suprafețele planificate. Ținînd cont de faptul că au mai rămas de însămînțat numai 6.700 ha, de forțele mecanice de care dispun stațiunile pentru mecanizarea agriculturii, precum și de sprijinul pe care îl pot acorda unele I.A.S.-uri, însămînțarea porumbului poate fi finalizată în 2—3 zile bune de lucru. Un număr de peste 30 de cooperative agricole de producție au și încheiat semănatul porumbului. Printre consiliile intercooperatiste care însămînțează ultimele hectare sînt cele din Sanislău, Tiream, Odoreu și Valea Vinului. Eforturi susținute pentru finalizarea acestei importante lucrări trebuiesc depuse în cooperativele agricole de producție din raza consiliilor intercooperatiste Negrești-Oaș, Moftin, Halmeu și Apa, unde au rămas încă destule suprafețe de însămânțat. Dat fiind faptul că precipitațiile neînsemnate căzute în ultimul timp în județul nostru sînt pe departe de a acoperi lipsa de umiditate din sol, în cooperativele agricole de producție s-a continuat intens irigatul culturilor. Pînă la 26 aprilie s-a aplicat prima udare pe 6.424 ha, din care pentru culturi de toamnă pe 1.504 ha, pentru pe 1.456 ha și pentru trifoliene culturi de primăvară pe 2.108 ha. Udarea a II-a a fost aplicată pe 1.541 ha. Irigatul culturilor trebuie intensificat și în continuare în toate unitățile unde există posibilități, atît în menajare cît și prin sistemele afolosirea tuturor resurselor locale de apă, utilizînd în acest scop toate mijloacele existente. I CRISTEA