Cronica, 1976 (Anul 11, nr. 1-53)

1976-06-18 / nr. 25

Conferința de sisteme și modelare matematică Teoria generală a sistemelor, știință cu caracter multidisciplinar constituie studiul de ansamblu al fenomenelor în permanenta interacțiune a cauzelor, efectelor și de­ciziilor care influențează evoluția aces­­tora. Avînd ca premize apariția și dezvolta­rea ciberneticii, a automaticii și tehnicii de calcul, teoria sistemelor are impor­tante aplicații în studierea unei game vaste de fenomene sociale și economice, tehnice, biologice etc. Modelele matematice ale acestor fenomene îngăduie punerea în evidență a legilor specifice, înțelegerea tendinței lor de dezvoltare. Aflată la cea de-a doua ediție, Con­ferința de sisteme și modelare matema­tică și-a deschis lucrările vineri, 11 iunie în Aula ,,M. Eminescu“ a Universității ieșene. Au fost prezentate conferințele : „Teorii sistemice ale învățării“ (prof. dr. Mircea Malița), „Structura sistemelor informatice ca sisteme cibernetice“ (prof. dr. Paul Constantinescu) și „Aplicații ale teoriei limbajelor formale în economie, organizare și transporturi“ (prof. dr. doc. Solomon Marcus). Cele 48 comunicări, grupate în 4 secții timp de două zile : „Sisteme în științele sociale și economice“, „Sisteme de reglaj automat“, „Abordarea sistemică în cerce­tarea operațională și informatică“, „Sisteme și științele naturii“ au prilejuit prezenta­rea rezultatelor activității unui­ larg reprezentativ grup de cercetători din Ba­­i­curești, Iași, Cluj și Timișoara, avînd cele mai diferite specialități : matematicieni, ingineri, economiști, biologi, sociologi. Discuțiile purtate, contactele nemijlocite realizate cu acest prilej vor fi deosebit de utile pentru activitatea viitoare, pentru direcționarea eforturilor de cercetare pe direcțiile de maximă actualitate și aplica­bilitate. Sărbătoarea teiului în duminica bucuriei pe care ne-o aduc ramurile de tei, coborînd prin pă­duri spre a ne înmiresma potecile, ieșenii au înscris în calendarul inimii lor tandre pelerinajul spre inima „Grădinii privi­ghetorilor“, cum îi plăcea lui Mihail Sa­­doveanu să numească Copoul. Ne ducem acolo pe largul bulevard străjuit de tei și ținem sfat de cuminecare cu poezia în ju­rul teiului­ bunic sub care a visat Lu­ceafărul, șlefuind cu geniu românesc dia­mantele dăruite întregii omeniri. Tot mai gîrbov de la un iunie la altul și teiul lui Mihai Eminescu e nevoit să se supună implacabilei legi pe care o comandă crugul vremii. Dar și de astă dată, poezia, mu­zica, pictura i-au amintit că umbra lui e veșnic culcată pe stihuri și de aceea floarea lui ne îmbată cu miresme chiar atunci cînd nu mai înflorește. Pentru că a înflorit cîndva, în trecut e veri de aur și atunci. Poetul a stat înfiorat, șoptind pentru toate generațiile urmă­toare : „Să treacă lin prin vînt / Atot­știutoare, / Deasupră-mi teiul sfînt / Să-și scuture floarea“. / Poezia a înge­­nunchiat și în această duminică sub ra­murile melancolice, muzica a chemat vi­brațiile grădinii și pictura i-a solicitat sprijinul culorii. Și printre frunzele emo­ționate a tremurat parcă strălucirea stelei de atunci vestitoare de noapte a ursitelor, iar teiul a promis că va mai înflori mereu atît cît să avem ce presa în cărțile de poezii, parfumîndu-le metaforele. Zilele culturii călinesciene Acum opt ani Municipiul Gh. Gheor­ghiu-Dej a simțit nevoia să înalțe, între atîtea microcetăți industriale, una care să ardă cu o astfel de flacără, invizibilă pe cerul orașului, dar emanînd din ce în ce mai puternic în sufletele și conștiința oamenilor. Trecerea lui G. Călinescu prin Onești și un eseu publicat ceva mai tîr­­ziu la „cronica optimistului“ în Contem­poranul au fost pretextul instituirii, de către un grup de entuziaști (între care includem, fără îndoială, și forurile de conducere) a Zilelor culturii călinesciene. De la ediția întîi la c­opta s-au stră­bătut și s-au sondat nu numai opera și personalitatea spiritului tutelar al acestui act de cultură ci și, printr-o continuă deschidere, dimensiunile artei și literaturii noastre actuale. Lucrările ediției din acest an s-au desfășurat pe nu mai puțin de cinci secții : literatură contemporană, lite­ratură clasică, limbă literară, sociologia literaturii, arta și secția G. Călinescu. Adăugînd la acestea întîlnirile cu cititorii în uzine (pe tema „Industrie și spirituali­tate“), recitalurile de poezie la licee și în „parcul trandafirilor“, expoziția de carte și cea de pictură (reunind, retrospectiv, lucrări ale copiilor oneșteni deținători ai unor spectaculoase premii internaționale), recitalul corului de cameră „Ateneu“ din Bacău, avem imaginea unor zile dense, în care supralicitarea — de o parte și de alta — a fost pe deplin compensată. La ediția din acest an a „Călinescienei“ au participat tov. Păun Bratu, secretar cu probleme de propagandă al Comitetului județean Bacău al P.C.R., Valerian Ghineț, prim secretar al Comitetului municipal Gh. Gheorghiu-Dej al P.C.R., Ion Ilie Calimandric, președintele Comitetului ju­dețean pentru cultură și educație socia­listă al județului Bacău, Constantin Toma secretar cu probleme de propagandă al Comitetului municipal Gh. Gheorghiu-Dej al P.C.R., scriitori, critici și istorici literari. Cenaclul din comuna Coarnele Caprei Constituit în noiembrie 1975, cenaclul „Cezar Petrescu“ reunește în rîndurile sale elevi din clasele V—X de la Școala gene­rală din comuna Coarnele Caprei. Cena­clul activează cu un dublu profil : acel de creație literară, avînd la bază reali­zările elevilor în domeniul poeziei, prozei și anecdotelor, precum și acel de creație și interpretare muzicală, membrii cenaclului interpretînd (în grup sau individual) me­lodii de muzică folk, creații ale profe­sorului Ion Cozmei, îndrumătorul cenaclu­lui. In afară de ședințele de lucru săptămî­­nale, cenaclul prezintă, de obicei la sfîr­­șitul săptămînii, și ședințe festive, sub formă de spectacole, unde poezia este armonios îmbinată cu muzica. In această din urmă ipostază cenaclul „Cezar Pe­trescu“ a participat la cîteva acțiuni cul­turale din cadrul județului Iași, unde a obținut premii : Premiul special al ju­riului la faza județeană a Festivalului pionieresc „Sub flamura partidului, te slă­vim, Românie socialistă !“, Premiul I la faza județeană a formațiilor artistice de amatori și Premiul I la concursul de muzică folk „Hai să cînți cu mine, tine­rețe !“ organizat de Comitetul de cultură și educație socialistă Iași. Aîți dintre cei aproximativ 40 de membri, numără cenaclul, cei mai talentați sînt Ancuța Tătărușanu, Marian Iliuță, Va­leria Alexa, Angelica Roșu (la creație lite­rară) și Tomița Dandu, Adrian Oprea, Viorica Roșu, Florin Vatamanu și Iulia Smîntînică (la interpretare muzicală). In citeva cuvinte , La Cluj a fost dezvelit un nou Emi­nescu de bronz, operă a lui Ovidiu Maitec, nouă concretizare a venerației pe care o mărturisim operei Luceafărului poeziei noastre. Din cuvîntarea rostită la inau­gurare de Mircea Zaciu : „Niciodată ca astăzi Eminescu nu a fost mai apropiat sufletului nostru“. Q In cadrul Dezba­terilor „Contemporanului“ a conferențiat la Iași Mircea Malița pe o temă deosebit de interesantă : Dimensiunea culturală noii ordini economice internaționale, и Ce­n­naclul „Lupta cu inerția“ de la între­prinderea Nicolina-Iași a luat sub îngri­jirea sa casa Nădejde din str. Sărăriei, acolo unde a fost redacția și tipografia „Contemporanului“. E vorba de a contribui prin acțiuni voluntare la amenajarea in­cintei acestei case istorice.­­ S-a stins din viață academicianul Octavian Fodor, unul din prestigioșii reprezentanți ai școlii medicale clujene. Și bine­înțeles, un nume cu care se mîndrea știința românească. ■ Despre „acea parte a țării numită Mol­dova“ scrie Vasile Maciu în „Magazin is­toric“, număr în care sînt publicate, de a­­semenea, noi documente privind pregătirea actului de la 24 ianuarie 1859 prin care a fost realizată unirea. ■ S-au împlinit la 11 iunie treizeci de ani de la stin­gerea Sofiei Nădejde. Să o evocăm citind dintr-un articol al ei : „Nu trebuie să uităm că civilizația și moralitatea unui popor atîrnă în primul rînd de cultura și moralitatea femeii“. Q Din ultimul num­ă­­al revistei „Viața Politehnicii“ reținem interviurile cu tovarășii Cristian Chelaru, secretar al Comitetului județean Iași P.C.R. și prof. dr. doc. Gh. Alexa, pre­­­ cum și calda evocare a savantului Henri Coandă semnată de Aurel Leon. Ш La Ga­leriile de artă Suceava expoziția Petre Bu­­zatov —• pictură, Wolf sculptură, la Casa de cultură Pașcani expune prof. Ioan Bălu pictură, la Biblioteca municipală Iași clasa de pictură condusă de Gabriela Agafiței, la Casa Armatei clasa Viorica Balan, ambele de la școala Populară de artă din Iași. ■ In pregătire la sala „Vic­toria“ din Iași o „Galerie de portrete ale voievozilor moldoveni“. N. IRIMESCU Caragiale animat In curînd Studiourile „Animafilm“ vor lansa un scurt metraj după o schiță de I. L .Caragiale — „Tren de plăcere“ — în regia și cu desenele Ioanei Sturdza. Ideea unui film de animație după Ca­ragiale s-a născut în urma memorabilei expoziții, din decembrie 1973, a artistei (atunci semnînd Luli August­ Sturdza), ce purta titlul „De la Halley la Kohoutek — fotografii de mînă necolorate“. Puteau fi văzute acolo cele mai frumoase (prin ha­zul lor) poziții pe care le puteau lua doamnele și domnii de „belle époque“ în fața aparatului de fotografiat, pe scaun în atelier („Doamna cu cățelul ei“ , „A­dalgisa și Sarmisegetuza“) sau în plein-air, patinînd pe gheața Cișmigiului sau la băi, cu paharul de ape minerale în mînă („De la toți, la toate, salutăm­ !"). Filmul e lucrat în aceeași manieră, cu un desen voit nesigur, colorat uneori sub­til, alteori violent (lucrările expoziției erau dominate de brunuri și grisaille), și cu același umor iruptiv pe care îl conțin tipurile — nu neapărat personajele prin­cipale, care sînt deja bine conturate de bătrînul Caragiale, ci secundarele, care animă pentru o clipă fundalul : bragagiul turc, birjarul, florăreasa, băiatul cu ziare, călugărul din vagonul de clasa a III-a, ajungînd pînă la figuri cunoscute ale epocii, care se plimbă prin Sinaia, precum Enescu și micul Yehudi Menuhin, Pallady și Steriadi, cei trei Brătieni. Apoi anec­dotica filmelor de prăvălii și a numelor de străzi este remarcabilă. O noutate pentru un film de desene animate o constituie decorul din foto­grafii ale „Bucurescilor“ și Sinaiei de altădată (gara veche, de pildă) ca și unele mobile, felinare, pendule și telefoane din epocă. No R Ш Ш [UNK] [UNK] [UNK] Pe duminică... Mai bine așa. Am pierdut în fața Stelei cu 3—0, scor Categoric, scor sever, dar cel puțin ne scutește de orice bănuială, de orice suspiciune. Că a deve­nit o adevărată modă pentru confrații din București să suspecteze orice rezultat cît de cît favorabil ob­ținut de o echipă din țară în fața uneia din Ca­pitală (suspiciunea funcționează numai pe­ o latură , invers nu-i­ valabilă niciodată). Așa că mai bine 3—0 decît suspiciunile și ironiile de care am fi avut parte dacă, doamne ferește, făceam un meci nul. Că la Iași, deunăzi, cu Dinamo, am pierdut și tot au scos unii flăcări pe nări că nu știu ce intenții am avut. Și asta numai pentru că niște oameni de pahar din echipa bucureșteană, auzind că la noi e vinul bun, au uitat de ce au venit și în loc să meargă la Copou, pe stadion, au nimerit în nu știu ce cramă. Dar nu viciul lor e de vină — după opinia confra­ților noștri — nu lipsa de disciplină a celebrilor fotbaliști e condamnabilă, ci orașul nostru e vino­vat că are vii renumite, clubul Politehnica e suspec­tat că ar fi încercat nu știu ce manevre : a vrut adică să-i îmbete pe nevinovații bebeluși dinamo­­viști. Fiți serioși, oameni buni ! Constantinescu și Deleanu, foști ieșeni, au destui prieteni cu care să viziteze cramele, fără ca acești prieteni să fie „emi­sarii“ cuiva anume. Știți ce, stimați colegi, ne ocupăm de fleacuri, în loc să analizăm problemele de fond ale fotbalului nostru, în loc să-i căutăm hibele care îl împiedică să se­ impună în Europa. Vedem la televizor, de pildă, meciul de la Constanța și ne apucă durerea de cap de ce vedem, de ce se poate juca sub ge­nericul fotbal. Nu zic ce zic numai pentru cei de pe litoral, ci pentru mai toate echipele, inclusiv cea ieșeană. Aceasta, mai ales, a făcut cel mai prost re­­­tur din istoria sa și iată că a ajuns să-și agațe spe­ranțele tot de cuiul strîmb al ultimei etape, cînd trebuie ori să-i bată pe constănțeni ori să-și facă ba­gajele și să ia vagonul de clasa a doua spre divizia B. Păcat că nu mai există clasa a treia la C.F.R., că alde Costea și Doru Ionescu și Dănilă și Nem­­țeanu cu ea ar trebui să meargă, dacă nu chiar cu un marfar. Și ce băieți buni păreau ei la un moment dat ! Ce frumoase speranțe ne-am pus în ei, ce cîntece li s-au cîntat și ce vorbe bune a risipit subsemnatul în acest colț de pagină ! Nu spun că mi-ar părea rău, nu, căci meritați atunci toate laudele, dar mă tem că nu le-au priit, că le-au în­greuiat crampoanele, că le-au uns încheieturile cu uleiuri care înmoaie. Aș vrea ca duminică să mă contrazică, să-mi a­­runce din teren, spre tribuna zero — unde îmi ru­meg mîhnirea și speranța — disprețul lor sub for­mă de goluri ! Așadar, pe duminică... La handbal am avut, la Iași, două echipe în di­vizia A : Universitatea la masculin și Voința la fe­minin. O să credeți oare că amîndouă au retrogra­dat ? ! Dacă n-o să credeți — că, într-adevăr, nu-i de crezut — puneți-vă întrebarea : cum se poate ca într-un oraș cu zeci de mii de tineri, într-un oraș cu atîtea institute de învățămînt superior (și cu facul­tate de educație fizică !!!!), într-un oraș cu tradiție în handbal (mai ales în cel masculin) nu se poate practica o disciplină sportivă (la care sîntem cei mai buni din lume) nici măcar în divizia В ?! Cum se poate ? ! Se zice că prin cartierele orașului au murit toate curcile. De rîs. INTERIM S-ar putea să mire terminologia de cri­tică de artă a acestor rînduri,dar credem că filmul de față realizează pe deplin o sinteză a artelor. De menționat că muzica e semnată de Horia Moculescu , operator este Constantin Iscrulescu, iar Ioana Sturdza este asistată de Felicia Puran și Lucia Vizanti. ADRIAN-SILVAN IONESCU 0 propunere Dacă muzica, cinematografia, arta plas­tică sau teatrul au dese prilejuri de a-și confrunta și populariza realizările, arta co­regrafică nu se bucură încă de acest privilegiu. Pe lîngă numeroasele concursuri, festivaluri, expoziții, aceste discipline а [UNK] mai toate, reviste de specialitate care le susțin critic. Unele trupe de balet au avut șansa de a pleca în străinătate pentru a-și veri­fica potențialul în raport cu anumite exigențe universale. La noi, însă, nu am avut — în relativ scurta istorie a bale­tului românesc — posibilitatea unei întîl­­niri profesionale, unui schimb de ex­periență și în final, a unei evaluări de forțe atît din punct de vedere al cali­tății interpretării cît și, mai ales, al te­maticii. In conceperea repertoriului unor teatre există, după părerea mea, prea puțin in­teres pentru un balet de conținut. Acesta e sacrificat adesea unor forme sau efecte ieftine ; unii coregrafi lansează moda „dansului alb“, o înșiruire de pași, poze și poziții pe un spațiu muzical. Arta co­regrafică și, de altfel, orice operă de artă trebuie să ilustreze spiritualitatea epo­cii pe care o reprezintă, și cred că nu trăim o epocă „albă“. S-ar impune, de aceea, inițierea unor dezbateri, începînd cu o trecere în revistă a ceea ce s-a făcut, și mai ales o de­monstrație practică, care să permită un bilanț al realizărilor celor mai repre­și­zentative trupe de balet : București, Cluj, Iași, Timișoara. O participare mai nume­roasă ar pune inevitabile probleme de ordin organizatoric. E de presupus că unul din orașele amintite va fi gazdă, așa că, după schema propusă, se deplasează doar trei teatre. Această reuniune-concurs repetîndu-se, să zicem, la doi ani, ar duce la o emu­lație permamentă în rîndul artiștilor, o creștere a nivelului calitativ și de con­ta ținut a interpretării, iar pentru public încă un prilej de educație etică și estetică. DAN BREZULEANU TELE...grame Despre emisiuni Indreptîndu-și privirile spre viitor, omul își întoarce des gîndul și spre tre­cut, spre istoria vieții și locului în care trăiește. Această dorință firească a fost înțeleasă de majoritatea televiziunilor din lume care acordă un spațiu însemnat emi­siunilor pe teme istorice. Televiziunea ita­liană, de pildă, a inaugurat un ciclu de mare succes închinat arheologiei ; prilejuind întîlniri cu reputați cercetători, emisiunile acestea aduc — după cum consemnează cronicile — o reală contribuție la creșterea interesului general față de conservarea pa­trimoniului cultural. La rîndul ei, tele­viziunea franceză a inclus în programele sale un serial de istorie contemporană care prezintă în imagini și comentarii, istoria ultimului sfert de secol. Anii trec și încep să se vadă roadele televiziunii didactice. Diferite texte și stu­dii întreprinse în numeroase țări au de­monstrat că „generațiile micului ecran“ au cunoștiințe mai variate și mai bogate și că „teleșcoala“ — prețios auxiliar al pro­cesului de învățămînt — dezvoltă fante­zia celor care urmăresc cu regularitate emisiunile ei. Citeam zilele trecute că în Anglia, copiii care au urmărit pentru pri­ma dată celebra emisiune „Jocul de-a școala“ se pregătesc în prezent pentru ba­calaureat. Nu de mult a fost transmisă a 3000-a ediție a acestei emisiuni care, de la înființare și pînă azi, a fost vizionată uneori de trei sferturi din populația pre­școlară. Un grup de sociologi englezi și-a propus să întreprindă un amplu studiu consacrat influenței televiziunii didactice asupra dezvoltării intelectuale și fizice a tineretului. ALEXANDRU STARK Spectacole-concerte TEATRUL NAȚIONAL „VASILE A­­LECSANDRI“. Vineri, 19 iunie, ora 19,30 : însemnările unui nebun, Joi, 24 iunie, ora 19,30 : Copacii mor în picioare. OPERA ROMÂNĂ. Duminică, 20 iunie, ora 10.00 : Sînge vienez , ora 19,30 : Don Pasquale — premieră — Miercuri, 23 iu­nie, ora 19,30 : Don Pasquale. TEATRUL PENTRU COPII SI TINE­RET. Duminică, 20 iunie, ora 18,00 : Po­vestea vorbii (Podul Ros) Joi, 24 iunie, ora 18,00 : Bing Bang Bing (Podul Roș). EXPOZIȚII. Galeria Cronica : — Ori­zont contemporan. Reportaj plastic, reali­zat de artiști ieșeni. Sala Victoria — Ion Nicodim (pictură) Galeria de artă Cupola : — Vasile Istrate (pictură). CASA DE CULTURĂ A SINDICATE­LOR. Vineri, 18 iunie, ora 14 : Verni­sajul expoziției Tehnică, economie, orga­nizare. Duminică, 20 iunie, orele 9—12 Cenaclul literar și de artă Viața. Marți, 22 iunie, ora 18 Consfătuire cu bibliote­carii din întreprinderi și instituții. Miercu­ri, 23 iunie, ora 18,30 Dezbaterea Pro­bleme majore ale istoriei poporului român. Joi, 24 iunie, ora 18,30 Mari cărturari ai neamului : Vasile Pârvan. ) 1 I Săptămâna Tv.­­ I PROGRAMUL I­I SÎMBATA, 19 IUNIE ; 10,00 Micul ecran pentru cei 7 mici­­ ; 10,30 Telecinemateca (re-1­luare) ; 12,15 Concertul orchestrei 7 de cameră „Preclasica“ ; 13,00 O 4 viață pentru o idee ; 13,30 Telex ; 7 13,35 Rapsodii noi pe Bărăgan, 1 Partea a II-a ; 14,20 Caleidoscop » cultural-artistic ; 14,40 Magazin­­ sportiv ; 15,45 Vîrstele peliculei ;­­ 17,00 Istanbul ; 17,15 Club T ; 1 18,15 Ioan Slavici ; 19,20 1001 de­ ­ seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Te-7 leenciclopedia ; 20,45 Publicitate ; I 20,50 Film serial : Lucas Tanner ; 7 21,40 24 de ore ; 21,50 Săptămîna­­ sportivă ; 22,00 întîlnirea de la 7 ora . . . 10.­ ­ DUMINICĂ, 20 IUNIE ; 8,40 Tot înainte ; 9,35 Film se­r­rial pentru copii : Blîndul Ben­­ ; 10,00 Viața satului ; 11,15 Aventura­­ cunoașterii ; 11,45 Bucuriile muzi­­­cii ; 12,30 De strajă patriei ; 13,00 7 Telex. Album duminical ; 14,30­1 Film serial : Varianta Omega (III) ; 7 15,40 Drum de glorii ; 17,00 Micul 4 ecran. . . pentru cei mici­­ ; 17,30­7 Fotbal. Transmisiuni directe alter­­­­native din ultima etapă a Campio­­­­natului național — divizia A­­: 1 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur­­« nai ; 20,00 Lumea copiilor și mu­­­­zică ; 20,25 Film artistic : Orizon­­­­turi fără sfîrșit (prod. franceză) ; 7 22,10 24 de ore. Duminica sportivă. LUNI, 21 IUNIE 16,00 Teleșcoală ; 16,30 Emisiune în limba maghiară ; 19,00 Familia ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejur­nal ; 20,00 Colocvii contemporane ; 20,30 Pe cărare sub un brad (poezie populară și cîntecul românesc) ; 20,50 Să trăim și să muncim în chip comunist ; 21,15 Forsyte Saga (ultimul episod) ; 22,10 24 de ore. MARȚI, 22 IUNIE 9,00 Teleșcoală ; 10,00 Film ar­tistic : Unchiul meu ; 11,50 Telex ; 16,00 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă franceză ; 17,00 Telex ; 17,05 Țara mea cu plai mănos. Melodii populare ; 17,25 Scena ; 17,45 Lecții Tv. pentru lucrătorii din agricultură ; 18,15 Mult­e dul­ce. ; 18,35 Teleglob. Murmansk ; 19,00 Un zbor de măiastră. Repor­taj . 19,20 1001 de seri ; 19,30 Te­lejurnal ; 20,00 Ancheta T ; 20, 35 Teatru Tv : Mama de Karel Capek ; 22,10 24 de ore. MIERCURI, 23 IUNIE 9,00 Teleșcoală ; 10,00 Apa, o­biect de studiu ; pentru toți ; 11,00 10,20 Biblioteca Tineri soliști de muzică populară ; 11,20 Atenție la . . . neatenție ; 11,40 Telex ; 16,00 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă rusă ; 17,00 Fotbal ; transmi­siune directă din „Cupa Români­ei“ ; 18,50 Tragerea Pronoexpres ; 18,55 Tribuna Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Re­flector ; 20,20 Publicitate ; 20,30 Telecinemateca . Goana după aur (prod. americană) ; 21,45 Mozaic muzical-coregrafic ; 22,10­24 de ore. JOI, 24 IUNIE 16,00 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă germană ; 17,00 Telex ; 17,05 La volan ; 17,15 Din țările socia­liste ; 17,25 Muzica ; 17,45 Enci­clopedie pentru tineret ; 18,10 Ca­binet juridic ; 18,30 Muzică și poe­zie ; 18,45 Universitatea Tv. ; 19,20 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 20,00 Mai aveți o întrebare ? ; 20,40 Ecran Tv. 76 ; 21,10 Cadran economic mondial ; 21,30 Revista literar artistică Tv. ; 22,10 24 de ore. VINERI, 25 IUNIE 16,00 Teleșcoală ; 16,30 Curs de limbă engleză ; 17,00 Emisiune în limba germană ; 18,45 Tragerea Loto ; 18,55 Din lumea și animalelor ; 19,20 1001 19,30 Telejurnal ; 20,00 lumina tinereții. Program rece ; 20,15 Revista economică Tv. 20,45 Publicitate ; 20,50 Film artis­tic : Să iubești omul (partea I) Prod. sovietică ; 22,10 24 de ore ; SIMBATA, 26 IUNIE ț­ ­ 10,00 Micul ecran pentru cei 1 1­mici ; 10,30 Telecinemateca (relu­­t­­­are) ; 11,45 Portativ 76 , 12,10 Bu-­z 1 cureștiul necunoscut ; 12,25 O viață L­­ pentru o idee ; 12,55 Melodii 7 У populare ; 13,05 Telex ; 13,10 Pa- 4 i­siuni pe 16 min. ; 13,50 Din nou 7­7 despre . . . preferințele dv. muzi- 1 4 cale ; 14,35 Caleidoscop cultural- J 7 artistic ; 14,55 Magazin sportiv ; 4­4 16,05 Vîrstele peliculei ; 17,00 Fru­ / 7 moașă rară, dulce Românie ; 17,15­1­4 In oameni, un vis din statui; / 7 Poem Tv. ; 17,30 Ferestre deschise 7 » spre lume ; 18,05 Club T ; 19,00 1­1 Timp comunist, cîntec înaripat; 7 1 Emisiune literar-muzicală ; 19,20 4 I 1001 de seri ; 19,30 Telejurnal ; 7­7 20,00 Teleenciclopedie ; 20,45 Pu- 4 4­blicitate ; 20,50 Film serial : Lucas 7 I­T?“"«1,­­ 21,40 24 de ore ; 21,50 4­4 Săptămîna sportivă ; 22,00 Jobenul / 1 pestriț. Emisiune muzical-distractivă. ^ plantelor de seri Partid de cîn cronica • 7 *

Next