Cronica, 1989 (Anul 24, nr. 1-50 - Anul 1, nr. 1)

1989-06-16 / nr. 24

cronica2 Mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu (urmare din pag. 1) Această fierbinte urare a lui Eminescu și-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă și independenta, în care po­porul — zdrobind orînduirea cea crudă și ne­dreaptă, lichidînd pentru totdeauna exploatarea și asuprirea — își făurește, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist și comunist. Constituie o mare mîndrie pentru poporul ro­mân faptul că în anii ce au trecut de la elibe­rarea țării, și îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o perioadă de profunde transformări revoluționare în toate domeniile —, România a obținut strălucite rea­lizări în făurirea societății socialiste, în creșterea potențialului economic și a avuției naționale, în înflorirea științei, artei și culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material și spiri­tual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu pu­tere justețea politicii partidului nostru comu­nist, forța și superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes în România, mi­nunata capacitate a poporului român de a asi­gura — sub conducerea partidului — progresul și înflorirea continuă a patriei noastre socia­liste. Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor crea­tori din toate domeniile —, avem datoria să dez­voltăm și să îmbogățim permanent, cu noi și noi creații, minunatul patrimoniu național — tezaur de gîndire înaintată, revoluționară, care, prin conținutul de idei și mesajul profund uma­nist și patriotic, reprezintă o contribuție de seamă la mobilizarea întregului popor în edi­ficarea noii orînduiri, la formarea și educarea omului nou, înaintat, constructor conștient și devotat al socialismului și comunismului în România. Apreciind munca și realizările­­ creatorilor de artă și cultură contemporani, partidul, societa­tea noastră le adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile înfăp­tuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului, care, într-o peri­oadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizație și cultură, trans­formând năzuințele și visurile înaintașilor despre un viitor liber și fericit într-o realitate concretă a României de azi. Așa cum a făcut însuși Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creații legate de viața poporului, participînd activ­­ la făurirea prezentului și viitorului patriei noastre, creato­rii de literatură și artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, își pot îndeplini nobila mi­siune ce le revine în amplul și complexul pro­ces al dezvoltării revoluționare a societății noas­tre, în care tot ce se realizează este destinat înălțării patriei, creșterii bunăstării și fericirii omului, a întregii națiuni, întăririi independen­ței și suveranității României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să fa­cem totul pentru a asigura înfăptuirea neabă­tută a programului partidului de construcție so­cialistă, pentru înflorirea continuă a artei și culturii românești, pentru sporirea forței sale educative, a mesajului său profund umanist, re­voluționar, să creăm și să dăm poporului noi și valoroase opere care să slujească progresului și înălțării patriei, ridicării conștiinței socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conștient al celei mai drepte și umane societăți, al visului de aur al omeni­rii — comunismul ! TELEGRAMĂ ADRESATĂ tovarășului­ICOLAE CEAUȘESCU de participanții la Simpozionul omagial dedicat centenarului „Mihai Eminescu“ (urmare din pag. 1) ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecu­tul, prezentul și viitorul țării, alesele însușiri ale poporului român, aspirațiile sale de dreptate, libertate și înălțare a României, apreciere de au­tentică simțire patriotică ce ilustrează dragostea și prețuirea pe care noi, toți, o purtăm Lucea­fărului poeziei românești. Evocînd valoarea fără egal a creației emines­ciene, în cadrul lucrărilor simpozionului au fost subliniate cu pregnanță grija permanentă și înalta considerație manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, față de cunoașterea și valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viața și activitatea poetului. Cu deosebită satisfacție, participanții la simpozion au eviden­țiat că, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea — moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială și politică a țării, în descătușarea energiilor creatoare ale întregii națiuni — a fost întreprins un vast program de valorificare critică a moștenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cerce­tarea și editarea creației eminesciene, operă mo­numentală a culturii române, tipărită și difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se astfel pătrunderea și cunoașterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare națională și Universală a creației eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în același timp, semnifi­cațiile majore ale generoasei politici culturale a partidului și statului nostru de păstrare și dez­voltare a tradițiilor umaniste ale poporului român Festivalul național de poezie „Mihai Eminescu“ i­ ­ urmare din pag.­i­­ ficii materiale și spirituale din istoria multilate­rală a patriei, epocă pe care, în semn de profund omagiu și îndreptățită mîndrie patriotică o nu­mim Epoca Nicolae Ceaușescu. S-a reliefat fap­tul că, în această perioadă cînd întreaga țară se pregătește să întîmpine a 45-a aniversare a re­voluției de eliberare socială și națională, antifas­cistă și antiimperialistă de la 23 August 1944 și Congresul al XIV-lea al partidului, mesajul ope­rei lui Eminescu, inegalabila sa lecție de patrio­tism și militantism își păstrează în deplinătate frumusețea, vigoarea și actualitatea. Eminescu, pentru care atunci cînd era vorba de interesele și idealurile poporului român, nici un sacrificiu nu i se părea prea mare, rămîne un model : mo­delul scriitorului angajat, al patriotului luminat, implicat cu toată ființa sa în istoria și devenirea acestei țări. întrezărind marele viitor al neamu­lui, Eminescu a înălțat cântarea patriei la rang de nobilă și supremă datorie. Arc peste timp, Festivalul de poezie de la Iași a fost expresia asumării înaltei misiuni a oamenilor scrisului de a-și dărui întregul talent, întreaga măiestrie și putere de creație făuririi unor opere de auten­tică valoare estetică și educațională, puternic an­corate în­ realitățile României socialiste, așa cum le-a cerut-o secretarul general al partidului, to­varășul Nicolae Ceaușescu : „Creația literară,­­ar­tistică trebuie să realizeze noi opere care să o­­glindească uriașa muncă a poporului nostru. A­­vem nevoie de noi romane, noi piese de teatru, noi poezii în care eroii principali să fie munci­torii, țăranii, intelectualii, cu preocupările lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a con­tribui la făurirea socialismului și comunismului în România socialistă“. In­ aceeași ambianță de aleasă spiritualitate, au fost decernate premiile Festivalului : premiul pen­tru debut în poezie (premiul Asociației Scri­itorilor din Iași) a fost acordat Tatianei Ră­­dulescu, autoare a volumului Liniștea aerului ; Premiul pentru cel mai valoros volum de lirică patriotică (acordat de revista „Convorbiri lite­rare“) a lui Marin Sorescu, pentru volumul La Lilieci ; Premiul pentru compoziții muzicale in­spirate din creația eminesciană (oferit de Uniu­nea Compozitorilor și Muzicologilor și Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Iași) — conf. univ. dr. Dan Voiculescu de la Conser­vatorul „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, pen­tru piesa corală „La steaua“. Duminică 11 iunie, la sediul Asociației Scriito­rilor din Iași a avut loc, în coordonarea lui Mircea Radu Iacoban, un simpozion Eminescu. Despre opera eminesciană au conferențiat : Con­stantin Ciopraga („Ochiul la Eminescu“), Mircea Tomuș („Crearea mitului la Eminescu“), Mihai Drăgan („Eminescu-geniul“). In același cadru au fost lansate volumele : Meditația economică e­­minesciană de Vasile C. Nechita, Eminescu și universul științei de I. M. Ștefan, Prezentul etern eminescian de George Popa, Eminescu de Vladi­mir Streinu. In aceeași zi, redactori ai revistelor „Viața Ro­mânească“ și „Convorbiri literare“ (Sânziana Pop, Gheorghe Pituț, Petre Got, Cornelia Sturzu) au parcurs un itinerar „Pe urmele lui Eminescu re­vizor școlar în județele Iași și Vaslui“, susținînd o șezătoare literară în localitatea Negrești.­­ La șezătoarea literară care a avut loc la Liceul Pedagogic din Iași, a fost susținut un re­cital poetic și au fost abordate aspecte ale crea­ției eminesciene Cu participarea scriitorilor Marin Sorescu, Horia Zilieru, Hajdu Gyözö, Ioanid Ro­­manescu, Mircea Tomuș, Grigore Hisei, Pavel Florea, Mircea Radu Iacoban. La Ruginoasa, în spațiul evocator al Palatului lui Alexandru Ioan Cuza, omagiul poetului națio­nal s-a răsfrînt și asupra domnitorului Unirii, readucîndu-se „pe pînza vremii“ figura luminoasă a celui despre care Eminescu însuși a scris cu deplină înțelegere a înfăptuirilor sale și a desti­nului său în timp. Ampla șezătoare literară des­fășurată în acest cadru, a fost deschisă de Dumi­tru Turtă, vicepreședinte al C.C.E.S. al județului Iași. In continuare, prof. dr. docent Gavril Istrate s-a referit la multiple aspecte ale operei emines­ciene, stăruind cu precădere asupra edițiilor apă­rute în cei peste o sută de ani care au trecut de la ediția princeps. Prozatorul Dumitru Ignea s-a referit la Eminescu în spațiul ieșan iar conf. dr. Natalia Cantemir s-a­ oprit asupra difuziunii poe­ziei eminesciene în limbi străine. A urmat un recital poetic susținut de Marcel Mureșeanu, Flo­rin Muscalu, Nicolae Turtureanu, Dumitru Țiga­­niuc și alții, în încheierea acestei șezători membri ai cenaclului literar-muzical din cadrul Asociației culturale „Al. I. Cuza“ din Ruginoasa, condus de prof. Magda Ungureanu, au prezentat un grupaj de melodii pe versuri de Eminescu. REP. și ale culturii naționale, permanenta preocupare pentru ca, o dată cu progresul remarcabil pe plan economic și social al patriei, să se asigure înflorirea continuă a vieții spirituale și a crea­ției literar-artistice. Desfășurîndu-se în anul celei de-a 45-a aniver­sări a victoriei Revoluției de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă de la 23 August 1944 și a celui de-al XIV-lea Con­gres al Partidului Comunist Român — evenimente de mare însemnătate în viața social-politică a țării —, lucrările Simpozionului omagial, mani­festările consacrate Centenarului Eminescu au evidențiat cu putere hotărîrea fermă a oamenilor de cultură și artă ca, asemenea întregului nostru popor, strîns uniți în jurul partidului, al dum­neavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să-și sporească contribuția la continua înflorire a patriei, la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, la ridicarea nive­lului lor de cunoaștere. Acționînd neabătut pentru înfăptuirea strălucitului program ideologic al par­tidului, avînd permanent drept călăuză tezele, ideile­­ și orientările de inestimabilă valoare teore­tică și practică, fundamentate în magistrala dum­neavoastră operă, ne angajăm să facem totul pentru a spori contribuția oamenilor de cultură și artă la realizarea de noi creații care să oglin­dească uriașa muncă a poporului nostru, în care eroii principali să fie muncitorii, țăranii, inte­lectualii, cu preocupările lor, cu dorințele lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului și comunis­­mul­ui în România. Reafirmăm, și cu acest prilej, deplina aprobare și profunda încredere a tuturor creatorilor din domeniul științei, culturii și artei față de politica internă și externă a partidului și statului nostru, strălucit concepută și înfăptuită de dumneavoastră, mult stimate tovarășe. Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit și respectat fiu al poporului român, care, printr-o activitate eroică și o gîndire vizionară, asigurați mersul ferm al României pe calea so­cialismului și comunismului, sporirea prestigiului său în lume, afirmarea demnă, liberă și suve­rană a patriei, într-o vie și deplină unanimitate, participanții la Simpozionul omagial „Mihai Eminescu“ folo­sesc acest prilej pentru a vă exprima dumnea­voastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, dumneavoastră, mult stimată tovarășă Elena Ceaușescu, cele mai calde sentimente de aleasă dragoste și nețărmurit respect, satisfacția deplină și întreaga recunoștință pentru strălucita activitate politică, revoluționară și patriotică pe care o desfășurați, asigurîndu-vă că vom face totul pentru dezvoltarea științei, culturii și artei, astfel ca aspirațiile Luceafărului poeziei românești să-și găsească o minunată împlinire în ampla operă de edificare a celei mai drepte și demne orînduiri — comunismul, visul de aur al omenirii ! Participanții la Simpozionul omagial dedicat Centenarului Mihai Eminescu Desfășurarea lucrărilor La Ateneul Român s-au des­fășurat, marți, lucrările în plen ale simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Con­siliului Culturii și Educației So­cialiste și a Uniunii Scriitori­lor din Republica Socialistă România, în mijloc de iunie, în ano­timpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste și profesii, din Capitală și din întreaga țară", și-au­­ dat­­ întîl­­nire sub cupola impunătorului edificiu, străjuit de statuia po­etului nostru național pentru a omagia creația și viața, lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarășii Emil Bobu, Constan­tin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanți de frunte ai vieții cultural­­științifice din țara noastră, pre­cum și oaspeți de peste hotare, cunoscători ai operei emines­ciene, întreaga desfășurare a sim­pozionului omagial, care încu­nunează bogata suită de mani­festări organizate la orașe și sate cu prilejul acestui cente­nar, s-a aflat sub semnul de emoție și noblețe al ideilor și aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat participanților de tova­rășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarășul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Execu­tiv, secretar al CC. al P.C.R. Mesajul conducătorului parti­dului­­ și statului — vibrantă cinstire și prețuire a­­ marelui nostru poet, a creației sale ne­muritoare, inspirată de viața și idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat — a fost primit cu profundă sa­tisfacție și gratitudine de că­tre participanți. Aprecierile formulate la adresa nobilei misiuni educative a literaturii și artei, caldele îndemnuri a­­dresate creatorilor de a-și pune­­ talentul și puterea de muncă în slujba aspirațiilor le­gitime ale omenirii de pace și progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de mo­delare a conștiințelor consti­tuie pentru toți oamenii de artă și cultură un mobilizator program de acțiune în vede­rea realizării unor opere valo­roase, care să vorbească pos­terității despre mărețele împli­niri ale prezentului socialist. Aceste gînduri și sentimente, pregnant puse în evidență de-a lungul desfășurării simpozio­nului omagial, s-au regăsit în telegrama pe care participan­ții la manifestarea de la Ate­neul Român au adresat-o, la încheierea lucrărilor, intr-o at­mosferă entuziastă, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secre­tar general al Partidului Co­munist Român, președintele Re­publicii Socialiste România, în plenul Simpozionului oma­gial consacrat Centenarului Mihai Eminescu au luat cuvîn­­tul : Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Poli­tic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Cultu­rii și Educației Socialiste ; Du­mitru Radu Popescu, președin­tele Uniunii Scriitorilor ; Du­mitru Ghișe, președintele Aca­demiei de Științe Social-Poli­­tice ; prof. univ. Ion Dodu Bă­lan, de la Universitatea Bucu­rești ; prof. univ Constantin Ciopraga, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași ; prof. univ. Eugen Todoran, de la Universitatea din Timișoara ; scriitorul Hajdu Gyozo — re­­dactor-șef al revistei ..Igaz Szo“ din Tg. Mureș, poetul Cezar Baltag; în cursul după-amiezii, dez­baterile în cadrul Simpozionu­lui omagial consacrat Cente­narului Mihai Eminescu s-au desfășurat în două secțiuni. „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi...“ Intre manifestările care marchează împlinirea a o sută de ani de la trecerea în eternitate a poetului național se înscrie cu o particulară sem­nificație și spectacolul literar-muzical-coregrafic re­alizat de colectivele artistice ale instituțiilor ieșene : Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Opera Ro­mână și Filarmonica „Moldova“, spectacol pre­zentat în premieră cu prilejul deschiderii celei de a IX-a ediții a Festivalului de poezie „Mihai Eminescu“ și reluat apoi în reprezentații cu­rente. Intitulat „Pururi tînăr, înfășurat în man­ta-mi..." cu un fragment de vers din Odă (în me­tru antic), spectacolul cuprinde, într-o viziune unitară asigurată de regizoarea Nicoleta Toia și de scenografa Andreea Iovănescu, poezii emi­nesciene în interpretări, actoricești și muzical­­coregrafice de o aleasă ținută artistică, purtînd înaltul mesaj umanist al liricii eminesciene spre un public sensibil și bun cunoscător al operei celui mai mare poet al românilor. Scenografa Andreea Iovănescu a elaborat nu atît un cadru cu­ o atmosferă eminesciană, con­­centrînd în spațiul scenic elemente specifice : plopii fără soț, luna cu „lumina ei fecioară“ care creează un adevărat miraj, apoi costume de epocă, un mobilier sumar — o masă de scris, un foto­liu, o bancă,­ o prispă de brazde pe care „crengi plecate o ascund“ — totul învăluit intr-un aer înfiorat, totul plutind cînd în vis, cînd în reali­tate, pragul dintre­ acestea fiind marcat cu finețe de o abia perceptibilă pînză — mai mult o pă­rere — care desparte sau apropie întruchipările imaginației poetului. Corul (condus de Ion Pava­­lache), dispus ca un fel de fundal figurat, real și imaginar totodată, interpretează cunoscutele cîn­­tece pe versuri eminesciene, începînd cu „Sara pe deal“, nemuritoarea creație a lui Vasile Po­­povici, continuînd cu „Dorința“, „Freamăt de co­dru“, „O, rămîi...“, „Сă-ți doresc eu ție...“, „Dintre sute de catarge“, „Ce te legeni..." și încheind cu „Stelele-n cer“. Unele dintre cîntece i-au avut ca soliști pe Dieter Reil („Dorința“) și Mihaela Grăjdeanu („Ce te legeni..."), momentele core­grafice (semnate de Brîndușa Mircea) fiind in­terpretate de balerinii Laura Buiuc-Voicu și Li­­viu Apetroaie. Punctul forte al spectacolului l-a constituit poe­zia rostită cu inspirație și măiestrie de actori. Radu Duda a interpretat „Oda (în metru antic“) și un fragment din „Scrisoarea I“, într-o manieră foarte personală, reliefînd cu pregnanță ideile celei dinții (pe care noi, însă, continuăm s-o so­cotim, o adîncă meditație cerînd o atitudine con­ținută și un ton grav, interiorizat­. Mult mai a­­decvate textelor, impresionante chiar, ni s-au părut propunerile sale din „O, stiigă-se a vie­ții...“ ,și din „Replici“ unde face cuplu cu Geor­­geta Burdujan. Aceasta din urmă, la rîndu-i, are rostiri ponderate, judicioase, de efect liric sigur, aici ca și în interpretarea „Florii albastre“ (îm­preună cu Adrian Păduraru). Și în acest caz, ca și în altele („Dormi“, interpretată de Adrian Păduraru, „Melancolie“, viziunea pătrunzătoare, emoționantă a lui Sergiu Tudose sau „Glossa“ — descifrare nouă, impecabil rostită de Mihaela Arsenescu), regizoarea Nicoleta Toia a recurs la adevărate „înscenări“, creind relații între perso­naje, între acestea și spațiu, circumscriindu-le atmosferei, ca intr-un adevărat spectacol de tea­tru, actorii depășind deci simpla postură de re­citatori fiecare pe cont propriu, și devenind per­sonajele unui tot unitar sub raport spiritual și emoțional. Remarcabile ni s-au părut a fi și contribuțiile Despinei Marcu, care a adus în această atmos­feră de „vis și realitate“ cîteva splendide „motive populare eminesciene“, precum și celelalte apa­riții ale Mihaelei Arsenescu („O rămîi..." și „Cu pînzele-atîrnate“), Sergiu Tudose („Stelele-n cer...“, „Ce suflet trist“), Adrian Păduraru („Departe sînt de tine“, „Lacul“) și Georgetei Burdujan („Trecut-au anii...“). In sftrșit, să amintim pe Elena Dorobăț și pe Alina Pavalache, care au asigurat fine acompa­niamente la harpă și, respectiv, la pian. „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi...“ este un spectacol care va fi menținut pe afiș pentru a-i vedea toți cei ce iubesc poezia lui Eminescu , pentru a-i vedea mai ales tineretul... La Botoșani Eminescu — 100 Ștefan OPREA In suita manifestărilor dedicate Centenarului Eminescu, cele desfășurate pe plaiurile natale ale Luceafărului poeziei românești au avut, cum e și firesc, o rezonanță culturală deosebită. La Ipo­tești, în ambianța locurilor însemnate pentru tot­deauna de poezia eminesciană. Casa memorială a poetului a fost integrată intr-un complex muzeal proiectat pentru a cuprinde Fondul documentar „Mihai Eminescu“, inaugurat în aceste zile, spații expoziționale consacrate evocării plastice a locu­rilor eminesciene, precum și Amfiteatrul în aer liber destinat spectacolelor literar-muzicale. Re­constituirea unor elemente specifice decorului eminescian, precum fîntîna cu cumpănă, ca în vremea copilăriei poetului, reamenajarea lacului pe care plutesc, înfloriți, nuferi galbeni („Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă“), precum și protejarea spațiului de vrajă al pădurii din apropiere („Astăzi chiar de m-aș întoarce / A-nțelege nu mai pot — / Unde ești copilărie / Cu pauurea ta cu tot ?“) constituie alte gesturi semnificative, menite să ilustreze grija edililor botoșăneni pentru ca la un secol de la trecerea în nemurire a poetului național locurile emines­ciene să devină un adevărat cadru de pelerinaj pentru omagierea memoriei poetului. In această generoasă ambianță, scriitorii prezenți la Ipotești în zilele de 8—9 iunie au vizitat Muzeul memo­rial, participînd la vernisarea expoziției „Locuri eminesciene“ (101 desene în tuș cu penița de Spiru Vergulescu), la inaugurarea Fondului documentar „Mihai Eminescu“, și au susținut, în amfiteatrul Ipotești, în fața unui numeros public, șezătoarea literară „Omagiu la Luceafăr". Au citit din crea­ția lor Marin Sorescu, Horia Zilieru, Ioanid Ro­­manescu, Paul Balahar, Marcel Mureșeanu, Ion Beldeanu, George Damian, Ioan Iacob, Lucian Valea. Actori ai Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani au recitat din poezia eminesciană, iar orchestra simfonică, împreună cu soliști ai Ope­rei Române din București și coruri ale elevilor din Botoșani au interpretat cunoscute pagini mu­zicale inspirate din creația lui Eminescu. Pe par­cursul celor două zile, în Botoșani, la Centrul de Cultură și Creație „Cîntarea României“ al Sindi­catelor, s-a desfășurat colocviul științific „Mihai Eminescu — omul deplin al culturii românești“, realizat cu contribuția unor cunoscuți istorici și critici literari, cercetători ai operei eminesciene. Au susținut comunicări : Constantin Ciopraga, Mi­hai Drăgan, Alexandru Husar, Pavel Florea, Du­mitru Irimia, Ștefan Avădanei, Mihai Iordache, Vasile Vasile, Vasile C. Nechita, Valeriu Coreșea­­nu, Lucia Olaru Nenati, Dumitru Ignat, Victor Crăciun, Ion C. Rogojanu, Gavril Istrate, Dimi­­trie Vatamaniuc, Didona Eminescu, Gheorghiță Geană, Mihai Zamfir, Gheorghe Drăgan, Nicolae Crețu. Programul manifestărilor dedicate Cente­narului. Eminescu la Botoșani, în organizarea Co­mitetului județean de Cultură și Educație Socia­listă și a Uniunii Scriitorilor din România, a cu­prins, de asemenea, șezătorile literare desfășu­rate la Centrul de Creație și Cultură a tinere­tului Botoșani în fața absolvenților de liceu pro­moția 1989 din întregul județ și la întreprinderea „Electrocontact“ din municipiu, vernisarea expo­ziției „Univers eminescian“ de M. Bejenaru, la Galeriile de artă „Ștefan Luchian“, precum și vi­zionarea spectacolului itinerant „Eminescu la Bo­toșani“, în realizarea Teatrului „M. Eminescu“, constituit intr-un periplu emoționant prin locurile din Botoșani legate de amintirea poetului. In seara zilei de 9 iunie, în sala Teatrului „M. Eminescu“, în cadrul festivităților ce au precedat spectaco­lul literar-muzical „Omagiu marelui Eminescu", au luat cuvîntul Lazăr Bădiucu, secretar al Co­mitetului județean Botoșani al P.C.R., Gh. Jaucă, președintele Comitetului județean pentru Cultură și Educație Socialistă și Mircea Radu Iacoban, se­cretar al Asociației Scriitorilor din Iași. La reu­șita spectacolului și-au adus contribuția scriitorii invitați, precum și colectivele artistice ale tea­trului și orchestrei simfonice din Botoșani, so­liști ai Operei Române din București și corala „Cantores Amicitiae“ a Conservatorului „G. E­­nescu“ din Iași. La întîlnirile literare cu publicul botoșănean au luat parte scriitorii : Marin So­rescu, Fănuș Neagu, Mircea Tomuș, Paul Bala­hur, Ioanid Romanescu, Horia Zilieru, George Damian, Marcel Mureșeanu, Ion Beldeanu, Lucian Valea, Ioan Iacob, Lucia Olaru Nenati, Dumitriu Țiganiuc, Petru BOGDAN

Next