Cronica, 1989 (Anul 24, nr. 1-50 - Anul 1, nr. 1)
1989-06-16 / nr. 24
cronica2 Mesajul tovarășului Nicolae Ceaușescu (urmare din pag. 1) Această fierbinte urare a lui Eminescu și-a găsit astăzi deplina împlinire în patria noastră socialistă, liberă și independenta, în care poporul — zdrobind orînduirea cea crudă și nedreaptă, lichidînd pentru totdeauna exploatarea și asuprirea — își făurește, în strînsă unitate, sub conducerea partidului nostru, propriul său viitor, socialist și comunist. Constituie o mare mîndrie pentru poporul român faptul că în anii ce au trecut de la eliberarea țării, și îndeosebi după Congresul al IX-lea al partidului — care a inaugurat o perioadă de profunde transformări revoluționare în toate domeniile —, România a obținut strălucite realizări în făurirea societății socialiste, în creșterea potențialului economic și a avuției naționale, în înflorirea științei, artei și culturii, în ridicarea generală a nivelului de trai, material și spiritual, al tuturor oamenilor muncii. Toate aceste istorice realizări ilustrează cu putere justețea politicii partidului nostru comunist, forța și superioritatea orînduirii socialiste, pe care o edificăm cu succes în România, minunata capacitate a poporului român de a asigura — sub conducerea partidului — progresul și înflorirea continuă a patriei noastre socialiste. Omagiind astăzi opera luminoasă a lui Mihai Eminescu — ca de altfel a tuturor marilor creatori din toate domeniile —, avem datoria să dezvoltăm și să îmbogățim permanent, cu noi și noi creații, minunatul patrimoniu național — tezaur de gîndire înaintată, revoluționară, care, prin conținutul de idei și mesajul profund umanist și patriotic, reprezintă o contribuție de seamă la mobilizarea întregului popor în edificarea noii orînduiri, la formarea și educarea omului nou, înaintat, constructor conștient și devotat al socialismului și comunismului în România. Apreciind munca și realizările creatorilor de artă și cultură contemporani, partidul, societatea noastră le adresează acestora chemarea de a realiza noi opere literar-artistice, de toate genurile, care să reflecte pe larg marile înfăptuiri ale poporului român, strălucitele fapte ale constructorilor socialismului, care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră la un nivel înalt de civilizație și cultură, transformând năzuințele și visurile înaintașilor despre un viitor liber și fericit într-o realitate concretă a României de azi. Așa cum a făcut însuși Eminescu, numai trăind împreună cu poporul, realizînd creații legate de viața poporului, participînd activ la făurirea prezentului și viitorului patriei noastre, creatorii de literatură și artă de azi pot realiza opere de înaltă valoare, își pot îndeplini nobila misiune ce le revine în amplul și complexul proces al dezvoltării revoluționare a societății noastre, în care tot ce se realizează este destinat înălțării patriei, creșterii bunăstării și fericirii omului, a întregii națiuni, întăririi independenței și suveranității României. Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcție socialistă, pentru înflorirea continuă a artei și culturii românești, pentru sporirea forței sale educative, a mesajului său profund umanist, revoluționar, să creăm și să dăm poporului noi și valoroase opere care să slujească progresului și înălțării patriei, ridicării conștiinței socialiste, dezvoltării înaltelor trăsături ale omului nou, înaintat, făuritor conștient al celei mai drepte și umane societăți, al visului de aur al omenirii — comunismul ! TELEGRAMĂ ADRESATĂ tovarășuluiICOLAE CEAUȘESCU de participanții la Simpozionul omagial dedicat centenarului „Mihai Eminescu“ (urmare din pag. 1) ce a oglindit în opera sa, ca nimeni altul, trecutul, prezentul și viitorul țării, alesele însușiri ale poporului român, aspirațiile sale de dreptate, libertate și înălțare a României, apreciere de autentică simțire patriotică ce ilustrează dragostea și prețuirea pe care noi, toți, o purtăm Luceafărului poeziei românești. Evocînd valoarea fără egal a creației eminesciene, în cadrul lucrărilor simpozionului au fost subliniate cu pregnanță grija permanentă și înalta considerație manifestate de conducerea partidului, personal de dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, față de cunoașterea și valorificarea operei, de aprofundarea cercetărilor privind viața și activitatea poetului. Cu deosebită satisfacție, participanții la simpozion au evidențiat că, în perioada inaugurată de Congresul al IX-lea — moment de însemnătate istorică în dezvoltarea economico-socială și politică a țării, în descătușarea energiilor creatoare ale întregii națiuni — a fost întreprins un vast program de valorificare critică a moștenirii noastre literare, în cadrul căruia s-au înscris la loc de frunte cercetarea și editarea creației eminesciene, operă monumentală a culturii române, tipărită și difuzată în sute de mii de exemplare, asigurîndu-se astfel pătrunderea și cunoașterea ei de către întregul popor. Punînd în lumină înalta valoare națională și Universală a creației eminesciene, comunicările prezentate au reliefat, în același timp, semnificațiile majore ale generoasei politici culturale a partidului și statului nostru de păstrare și dezvoltare a tradițiilor umaniste ale poporului român Festivalul național de poezie „Mihai Eminescu“ i urmare din pag.i ficii materiale și spirituale din istoria multilaterală a patriei, epocă pe care, în semn de profund omagiu și îndreptățită mîndrie patriotică o numim Epoca Nicolae Ceaușescu. S-a reliefat faptul că, în această perioadă cînd întreaga țară se pregătește să întîmpine a 45-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă de la 23 August 1944 și Congresul al XIV-lea al partidului, mesajul operei lui Eminescu, inegalabila sa lecție de patriotism și militantism își păstrează în deplinătate frumusețea, vigoarea și actualitatea. Eminescu, pentru care atunci cînd era vorba de interesele și idealurile poporului român, nici un sacrificiu nu i se părea prea mare, rămîne un model : modelul scriitorului angajat, al patriotului luminat, implicat cu toată ființa sa în istoria și devenirea acestei țări. întrezărind marele viitor al neamului, Eminescu a înălțat cântarea patriei la rang de nobilă și supremă datorie. Arc peste timp, Festivalul de poezie de la Iași a fost expresia asumării înaltei misiuni a oamenilor scrisului de a-și dărui întregul talent, întreaga măiestrie și putere de creație făuririi unor opere de autentică valoare estetică și educațională, puternic ancorate în realitățile României socialiste, așa cum le-a cerut-o secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu : „Creația literară,artistică trebuie să realizeze noi opere care să oglindească uriașa muncă a poporului nostru. Avem nevoie de noi romane, noi piese de teatru, noi poezii în care eroii principali să fie muncitorii, țăranii, intelectualii, cu preocupările lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului și comunismului în România socialistă“. In aceeași ambianță de aleasă spiritualitate, au fost decernate premiile Festivalului : premiul pentru debut în poezie (premiul Asociației Scriitorilor din Iași) a fost acordat Tatianei Rădulescu, autoare a volumului Liniștea aerului ; Premiul pentru cel mai valoros volum de lirică patriotică (acordat de revista „Convorbiri literare“) a lui Marin Sorescu, pentru volumul La Lilieci ; Premiul pentru compoziții muzicale inspirate din creația eminesciană (oferit de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor și Comitetul Județean de Cultură și Educație Socialistă Iași) — conf. univ. dr. Dan Voiculescu de la Conservatorul „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca, pentru piesa corală „La steaua“. Duminică 11 iunie, la sediul Asociației Scriitorilor din Iași a avut loc, în coordonarea lui Mircea Radu Iacoban, un simpozion Eminescu. Despre opera eminesciană au conferențiat : Constantin Ciopraga („Ochiul la Eminescu“), Mircea Tomuș („Crearea mitului la Eminescu“), Mihai Drăgan („Eminescu-geniul“). In același cadru au fost lansate volumele : Meditația economică eminesciană de Vasile C. Nechita, Eminescu și universul științei de I. M. Ștefan, Prezentul etern eminescian de George Popa, Eminescu de Vladimir Streinu. In aceeași zi, redactori ai revistelor „Viața Românească“ și „Convorbiri literare“ (Sânziana Pop, Gheorghe Pituț, Petre Got, Cornelia Sturzu) au parcurs un itinerar „Pe urmele lui Eminescu revizor școlar în județele Iași și Vaslui“, susținînd o șezătoare literară în localitatea Negrești. La șezătoarea literară care a avut loc la Liceul Pedagogic din Iași, a fost susținut un recital poetic și au fost abordate aspecte ale creației eminesciene Cu participarea scriitorilor Marin Sorescu, Horia Zilieru, Hajdu Gyözö, Ioanid Romanescu, Mircea Tomuș, Grigore Hisei, Pavel Florea, Mircea Radu Iacoban. La Ruginoasa, în spațiul evocator al Palatului lui Alexandru Ioan Cuza, omagiul poetului național s-a răsfrînt și asupra domnitorului Unirii, readucîndu-se „pe pînza vremii“ figura luminoasă a celui despre care Eminescu însuși a scris cu deplină înțelegere a înfăptuirilor sale și a destinului său în timp. Ampla șezătoare literară desfășurată în acest cadru, a fost deschisă de Dumitru Turtă, vicepreședinte al C.C.E.S. al județului Iași. In continuare, prof. dr. docent Gavril Istrate s-a referit la multiple aspecte ale operei eminesciene, stăruind cu precădere asupra edițiilor apărute în cei peste o sută de ani care au trecut de la ediția princeps. Prozatorul Dumitru Ignea s-a referit la Eminescu în spațiul ieșan iar conf. dr. Natalia Cantemir s-a oprit asupra difuziunii poeziei eminesciene în limbi străine. A urmat un recital poetic susținut de Marcel Mureșeanu, Florin Muscalu, Nicolae Turtureanu, Dumitru Țiganiuc și alții, în încheierea acestei șezători membri ai cenaclului literar-muzical din cadrul Asociației culturale „Al. I. Cuza“ din Ruginoasa, condus de prof. Magda Ungureanu, au prezentat un grupaj de melodii pe versuri de Eminescu. REP. și ale culturii naționale, permanenta preocupare pentru ca, o dată cu progresul remarcabil pe plan economic și social al patriei, să se asigure înflorirea continuă a vieții spirituale și a creației literar-artistice. Desfășurîndu-se în anul celei de-a 45-a aniversări a victoriei Revoluției de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă de la 23 August 1944 și a celui de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român — evenimente de mare însemnătate în viața social-politică a țării —, lucrările Simpozionului omagial, manifestările consacrate Centenarului Eminescu au evidențiat cu putere hotărîrea fermă a oamenilor de cultură și artă ca, asemenea întregului nostru popor, strîns uniți în jurul partidului, al dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, să-și sporească contribuția la continua înflorire a patriei, la formarea și dezvoltarea conștiinței socialiste a maselor, la ridicarea nivelului lor de cunoaștere. Acționînd neabătut pentru înfăptuirea strălucitului program ideologic al partidului, avînd permanent drept călăuză tezele, ideile și orientările de inestimabilă valoare teoretică și practică, fundamentate în magistrala dumneavoastră operă, ne angajăm să facem totul pentru a spori contribuția oamenilor de cultură și artă la realizarea de noi creații care să oglindească uriașa muncă a poporului nostru, în care eroii principali să fie muncitorii, țăranii, intelectualii, cu preocupările lor, cu dorințele lor de progres, de bunăstare, cu hotărîrea lor de a contribui la făurirea socialismului și comunismului în România. Reafirmăm, și cu acest prilej, deplina aprobare și profunda încredere a tuturor creatorilor din domeniul științei, culturii și artei față de politica internă și externă a partidului și statului nostru, strălucit concepută și înfăptuită de dumneavoastră, mult stimate tovarășe. Nicolae Ceaușescu, cel mai iubit și respectat fiu al poporului român, care, printr-o activitate eroică și o gîndire vizionară, asigurați mersul ferm al României pe calea socialismului și comunismului, sporirea prestigiului său în lume, afirmarea demnă, liberă și suverană a patriei, într-o vie și deplină unanimitate, participanții la Simpozionul omagial „Mihai Eminescu“ folosesc acest prilej pentru a vă exprima dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, dumneavoastră, mult stimată tovarășă Elena Ceaușescu, cele mai calde sentimente de aleasă dragoste și nețărmurit respect, satisfacția deplină și întreaga recunoștință pentru strălucita activitate politică, revoluționară și patriotică pe care o desfășurați, asigurîndu-vă că vom face totul pentru dezvoltarea științei, culturii și artei, astfel ca aspirațiile Luceafărului poeziei românești să-și găsească o minunată împlinire în ampla operă de edificare a celei mai drepte și demne orînduiri — comunismul, visul de aur al omenirii ! Participanții la Simpozionul omagial dedicat Centenarului Mihai Eminescu Desfășurarea lucrărilor La Ateneul Român s-au desfășurat, marți, lucrările în plen ale simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu, în organizarea Consiliului Culturii și Educației Socialiste și a Uniunii Scriitorilor din Republica Socialistă România, în mijloc de iunie, în anotimpul florilor de tei, oameni de cele mai diferite vîrste și profesii, din Capitală și din întreaga țară", și-au dat întîlnire sub cupola impunătorului edificiu, străjuit de statuia poetului nostru național pentru a omagia creația și viața, lui Mihai Eminescu, la un veac de la trecerea sa în eternitate. La manifestare au participat tovarășii Emil Bobu, Constantin Olteanu, Dumitru Popescu, Suzana Gâdea, Ioan Toma, Ion Ursu. Au luat parte reprezentanți de frunte ai vieții culturalștiințifice din țara noastră, precum și oaspeți de peste hotare, cunoscători ai operei eminesciene, întreaga desfășurare a simpozionului omagial, care încununează bogata suită de manifestări organizate la orașe și sate cu prilejul acestui centenar, s-a aflat sub semnul de emoție și noblețe al ideilor și aprecierilor cuprinse în Mesajul adresat participanților de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România. Mesajul a fost prezentat de tovarășul Emil Bobu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al CC. al P.C.R. Mesajul conducătorului partidului și statului — vibrantă cinstire și prețuire a marelui nostru poet, a creației sale nemuritoare, inspirată de viața și idealurile poporului din mijlocul căruia s-a ridicat — a fost primit cu profundă satisfacție și gratitudine de către participanți. Aprecierile formulate la adresa nobilei misiuni educative a literaturii și artei, caldele îndemnuri adresate creatorilor de a-și pune talentul și puterea de muncă în slujba aspirațiilor legitime ale omenirii de pace și progres pe planeta noastră, a nobilelor idei umaniste de modelare a conștiințelor constituie pentru toți oamenii de artă și cultură un mobilizator program de acțiune în vederea realizării unor opere valoroase, care să vorbească posterității despre mărețele împliniri ale prezentului socialist. Aceste gînduri și sentimente, pregnant puse în evidență de-a lungul desfășurării simpozionului omagial, s-au regăsit în telegrama pe care participanții la manifestarea de la Ateneul Român au adresat-o, la încheierea lucrărilor, intr-o atmosferă entuziastă, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, în plenul Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu au luat cuvîntul : Suzana Gâdea, membru supleant al Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului Culturii și Educației Socialiste ; Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor ; Dumitru Ghișe, președintele Academiei de Științe Social-Politice ; prof. univ. Ion Dodu Bălan, de la Universitatea București ; prof. univ Constantin Ciopraga, de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași ; prof. univ. Eugen Todoran, de la Universitatea din Timișoara ; scriitorul Hajdu Gyozo — redactor-șef al revistei ..Igaz Szo“ din Tg. Mureș, poetul Cezar Baltag; în cursul după-amiezii, dezbaterile în cadrul Simpozionului omagial consacrat Centenarului Mihai Eminescu s-au desfășurat în două secțiuni. „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi...“ Intre manifestările care marchează împlinirea a o sută de ani de la trecerea în eternitate a poetului național se înscrie cu o particulară semnificație și spectacolul literar-muzical-coregrafic realizat de colectivele artistice ale instituțiilor ieșene : Teatrul Național „Vasile Alecsandri“, Opera Română și Filarmonica „Moldova“, spectacol prezentat în premieră cu prilejul deschiderii celei de a IX-a ediții a Festivalului de poezie „Mihai Eminescu“ și reluat apoi în reprezentații curente. Intitulat „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi..." cu un fragment de vers din Odă (în metru antic), spectacolul cuprinde, într-o viziune unitară asigurată de regizoarea Nicoleta Toia și de scenografa Andreea Iovănescu, poezii eminesciene în interpretări, actoricești și muzicalcoregrafice de o aleasă ținută artistică, purtînd înaltul mesaj umanist al liricii eminesciene spre un public sensibil și bun cunoscător al operei celui mai mare poet al românilor. Scenografa Andreea Iovănescu a elaborat nu atît un cadru cu o atmosferă eminesciană, concentrînd în spațiul scenic elemente specifice : plopii fără soț, luna cu „lumina ei fecioară“ care creează un adevărat miraj, apoi costume de epocă, un mobilier sumar — o masă de scris, un fotoliu, o bancă, o prispă de brazde pe care „crengi plecate o ascund“ — totul învăluit intr-un aer înfiorat, totul plutind cînd în vis, cînd în realitate, pragul dintre acestea fiind marcat cu finețe de o abia perceptibilă pînză — mai mult o părere — care desparte sau apropie întruchipările imaginației poetului. Corul (condus de Ion Pavalache), dispus ca un fel de fundal figurat, real și imaginar totodată, interpretează cunoscutele cîntece pe versuri eminesciene, începînd cu „Sara pe deal“, nemuritoarea creație a lui Vasile Popovici, continuînd cu „Dorința“, „Freamăt de codru“, „O, rămîi...“, „Сă-ți doresc eu ție...“, „Dintre sute de catarge“, „Ce te legeni..." și încheind cu „Stelele-n cer“. Unele dintre cîntece i-au avut ca soliști pe Dieter Reil („Dorința“) și Mihaela Grăjdeanu („Ce te legeni..."), momentele coregrafice (semnate de Brîndușa Mircea) fiind interpretate de balerinii Laura Buiuc-Voicu și Liviu Apetroaie. Punctul forte al spectacolului l-a constituit poezia rostită cu inspirație și măiestrie de actori. Radu Duda a interpretat „Oda (în metru antic“) și un fragment din „Scrisoarea I“, într-o manieră foarte personală, reliefînd cu pregnanță ideile celei dinții (pe care noi, însă, continuăm s-o socotim, o adîncă meditație cerînd o atitudine conținută și un ton grav, interiorizat. Mult mai adecvate textelor, impresionante chiar, ni s-au părut propunerile sale din „O, stiigă-se a vieții...“ ,și din „Replici“ unde face cuplu cu Georgeta Burdujan. Aceasta din urmă, la rîndu-i, are rostiri ponderate, judicioase, de efect liric sigur, aici ca și în interpretarea „Florii albastre“ (împreună cu Adrian Păduraru). Și în acest caz, ca și în altele („Dormi“, interpretată de Adrian Păduraru, „Melancolie“, viziunea pătrunzătoare, emoționantă a lui Sergiu Tudose sau „Glossa“ — descifrare nouă, impecabil rostită de Mihaela Arsenescu), regizoarea Nicoleta Toia a recurs la adevărate „înscenări“, creind relații între personaje, între acestea și spațiu, circumscriindu-le atmosferei, ca intr-un adevărat spectacol de teatru, actorii depășind deci simpla postură de recitatori fiecare pe cont propriu, și devenind personajele unui tot unitar sub raport spiritual și emoțional. Remarcabile ni s-au părut a fi și contribuțiile Despinei Marcu, care a adus în această atmosferă de „vis și realitate“ cîteva splendide „motive populare eminesciene“, precum și celelalte apariții ale Mihaelei Arsenescu („O rămîi..." și „Cu pînzele-atîrnate“), Sergiu Tudose („Stelele-n cer...“, „Ce suflet trist“), Adrian Păduraru („Departe sînt de tine“, „Lacul“) și Georgetei Burdujan („Trecut-au anii...“). In sftrșit, să amintim pe Elena Dorobăț și pe Alina Pavalache, care au asigurat fine acompaniamente la harpă și, respectiv, la pian. „Pururi tînăr, înfășurat în manta-mi...“ este un spectacol care va fi menținut pe afiș pentru a-i vedea toți cei ce iubesc poezia lui Eminescu , pentru a-i vedea mai ales tineretul... La Botoșani Eminescu — 100 Ștefan OPREA In suita manifestărilor dedicate Centenarului Eminescu, cele desfășurate pe plaiurile natale ale Luceafărului poeziei românești au avut, cum e și firesc, o rezonanță culturală deosebită. La Ipotești, în ambianța locurilor însemnate pentru totdeauna de poezia eminesciană. Casa memorială a poetului a fost integrată intr-un complex muzeal proiectat pentru a cuprinde Fondul documentar „Mihai Eminescu“, inaugurat în aceste zile, spații expoziționale consacrate evocării plastice a locurilor eminesciene, precum și Amfiteatrul în aer liber destinat spectacolelor literar-muzicale. Reconstituirea unor elemente specifice decorului eminescian, precum fîntîna cu cumpănă, ca în vremea copilăriei poetului, reamenajarea lacului pe care plutesc, înfloriți, nuferi galbeni („Lacul codrilor albastru / Nuferi galbeni îl încarcă“), precum și protejarea spațiului de vrajă al pădurii din apropiere („Astăzi chiar de m-aș întoarce / A-nțelege nu mai pot — / Unde ești copilărie / Cu pauurea ta cu tot ?“) constituie alte gesturi semnificative, menite să ilustreze grija edililor botoșăneni pentru ca la un secol de la trecerea în nemurire a poetului național locurile eminesciene să devină un adevărat cadru de pelerinaj pentru omagierea memoriei poetului. In această generoasă ambianță, scriitorii prezenți la Ipotești în zilele de 8—9 iunie au vizitat Muzeul memorial, participînd la vernisarea expoziției „Locuri eminesciene“ (101 desene în tuș cu penița de Spiru Vergulescu), la inaugurarea Fondului documentar „Mihai Eminescu“, și au susținut, în amfiteatrul Ipotești, în fața unui numeros public, șezătoarea literară „Omagiu la Luceafăr". Au citit din creația lor Marin Sorescu, Horia Zilieru, Ioanid Romanescu, Paul Balahar, Marcel Mureșeanu, Ion Beldeanu, George Damian, Ioan Iacob, Lucian Valea. Actori ai Teatrului „Mihai Eminescu“ din Botoșani au recitat din poezia eminesciană, iar orchestra simfonică, împreună cu soliști ai Operei Române din București și coruri ale elevilor din Botoșani au interpretat cunoscute pagini muzicale inspirate din creația lui Eminescu. Pe parcursul celor două zile, în Botoșani, la Centrul de Cultură și Creație „Cîntarea României“ al Sindicatelor, s-a desfășurat colocviul științific „Mihai Eminescu — omul deplin al culturii românești“, realizat cu contribuția unor cunoscuți istorici și critici literari, cercetători ai operei eminesciene. Au susținut comunicări : Constantin Ciopraga, Mihai Drăgan, Alexandru Husar, Pavel Florea, Dumitru Irimia, Ștefan Avădanei, Mihai Iordache, Vasile Vasile, Vasile C. Nechita, Valeriu Coreșeanu, Lucia Olaru Nenati, Dumitru Ignat, Victor Crăciun, Ion C. Rogojanu, Gavril Istrate, Dimitrie Vatamaniuc, Didona Eminescu, Gheorghiță Geană, Mihai Zamfir, Gheorghe Drăgan, Nicolae Crețu. Programul manifestărilor dedicate Centenarului. Eminescu la Botoșani, în organizarea Comitetului județean de Cultură și Educație Socialistă și a Uniunii Scriitorilor din România, a cuprins, de asemenea, șezătorile literare desfășurate la Centrul de Creație și Cultură a tineretului Botoșani în fața absolvenților de liceu promoția 1989 din întregul județ și la întreprinderea „Electrocontact“ din municipiu, vernisarea expoziției „Univers eminescian“ de M. Bejenaru, la Galeriile de artă „Ștefan Luchian“, precum și vizionarea spectacolului itinerant „Eminescu la Botoșani“, în realizarea Teatrului „M. Eminescu“, constituit intr-un periplu emoționant prin locurile din Botoșani legate de amintirea poetului. In seara zilei de 9 iunie, în sala Teatrului „M. Eminescu“, în cadrul festivităților ce au precedat spectacolul literar-muzical „Omagiu marelui Eminescu", au luat cuvîntul Lazăr Bădiucu, secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Gh. Jaucă, președintele Comitetului județean pentru Cultură și Educație Socialistă și Mircea Radu Iacoban, secretar al Asociației Scriitorilor din Iași. La reușita spectacolului și-au adus contribuția scriitorii invitați, precum și colectivele artistice ale teatrului și orchestrei simfonice din Botoșani, soliști ai Operei Române din București și corala „Cantores Amicitiae“ a Conservatorului „G. Enescu“ din Iași. La întîlnirile literare cu publicul botoșănean au luat parte scriitorii : Marin Sorescu, Fănuș Neagu, Mircea Tomuș, Paul Balahur, Ioanid Romanescu, Horia Zilieru, George Damian, Marcel Mureșeanu, Ion Beldeanu, Lucian Valea, Ioan Iacob, Lucia Olaru Nenati, Dumitriu Țiganiuc, Petru BOGDAN