Curentul, martie 1929 (Anul 2, nr. 404-434)

1929-03-09 / nr. 412

2 Nona terapie antimicroMana prin Pielii mii-Cffilipiapric Produs nou medical antiinfectios al doctorului V. Stavu­la, primul produs medical românesc o­riginar și netoxic. Autorizat de an. Consiliul sanitar superior. Produs injectabil nedureros și cu efecte sigure în toate bolile tila­­crobiene infecţioase acute şi cronice ca: Scarlatina, febra tifoidă, febra puerperală, septicemii, gripa infecţioasă, pneumonia gripală şi pneumococică broncho-pneumonia, reumatism infecţios, acut şi cro­nic, antrax, erisipei, orei­­on, orchita gonococică sau specifică. Sifilis în orice stadiu, sifilis nervos, malaria, peritonite, Tuberculoza pulmo­nară incipientă, scrofuloza, anemii, afecţiuni gynecologice acute sau cronice, arterio­scleroza, angorpectoris, etc. înlătură precis complicaţiunile inerente bolilor Infecțioase. Pe vânzare la Farmacia Al. Itea­nu, calea Victoriei 82, Farmacia Bulandra, Bulev. Carol 9. , Laboratorul în Bulev. Maria 29, Bucureşti. [ La 20 Martie încep meh­r­eriie camenilor la Societatea GOVORA CALIMANESfl Bucuureşti, Str. Brezoianu 44 — Preţuri­­ camenlor reduse cu 15°]0 — O MINUNE a ştiinţei medicale Nu vă lăsaţi să fiţi induşi în eroare de reclama pentru dife­ritele pseudo-aparate. Unicul aparat din lume PENTRU SLĂBIT In proporţia dorită, fără medicamente, fără cură, fără oboseală, este U­WA-MASSA cu 6580 vibrafiuni pemanul, invenţia celebrului Prof. Dr. Dreuw. D­e asemenea U­WA-MAS­SA Drevine şî vindecă: reu­matismul, arthritismul, sciatica, guta, arterioscle­­roza, paralizii, bolile de nervi şi a inimei, asthma, impotenţa, dureri de cap Cer'iflcat© strălucite dela somităţile medicale Feriţi­ va de imitaţiuni—Expoziţia şi vânzarea NUMAI la Reprezentanţa generală Magizinul de invenţitini noui VELENIZAS & Co. Calea Victoriei S9, Tel. 335/9& Pretul lei 2200 in provincie contra ruuiljur. .. ANItNEVtiMtiit: tn Or. XAMI MUSCEL Singurul remediu contra gri­pei, migrenei, nevralgii, etc. l­uaţi numai în cutii originale conţinând 2 buline şi cu sem­nătura doctorului Se găsesc de vânzare la farmacii şi droguerii Duraaj.tarea momielor gararăm î Na regretaţi o călătorie la TARGU-MUREŞ Vă veţi convinge, că puteţi cumpăra favorabil, elita şi bine şi cu plată in rate Székely & Réti Fabrica de mobile fire intituit ii! piane si pis» ur. rcuudit Fost intern de Spital Specialist din Berlin Boli Sexual« G E N 1 1 V . U R­­ N A R E (Femei şi Bărbaţi) Fiele »1 kSlIlils Consul taţi u m ; n—s si 5—fi seara SI­RADA ACADEMIEI No. 1 Die (alături de Hotel Esplanade-Bristol ? iraeitii de cap, nevralgii, gripa, rheu­matism, se vindecă numai prin AIM 1 liNEVRALCilC dr. i\aiin­ Muscel în cutii originale conţi­nând 2 buline şi cu semnătura doctorului. i se găsesc de vânzare la far­macii şi drogherii \H­RATE Covoare Persiane şi Caramanturi Vizitaţi magazinul Fraţii N­A­FIA­N Calea Victoriei 45 Vindem cu preţuri şi condiţiuni avantajoase___Telefon 303/00 Se repară artistic covoare Persiane Tratat mancsai Croitor 7 Str. Halelor 7, anunţă onoratei clientelă că reîntors de la Paris a adus ultimele noutăţi in arta croi­toriei Hoover, individual stul (Urmare din pag. I) Cezar Petrescu funcţionăreşti sau culturale, există o deosebire între condu­cători şi conduşi. Există o natură de profesii superioare, şi alta de profesii inferioare. In sfârşit, tot ca o clasificare sociologică, Dunkmann priveşte diferenţierea pe asociaţii şi cor­­poraţii profesionale. Aşa numita luptă de clasă este fals pornită, dacă privim clasifi­cările de mai sus. Este o luptă, însă, care are un adevăr la bază. Anume, profesiile economice au uitat că la baza lor sta ideea de familie. Capitalismul, rău înţe­les, a făcut ca lucrătorul să nu miai aibă familie, nici patrie. ■ întemeiat pe aceste observa­ţione. Dunkmann arată ca „aso­­ciaţiile profesionale, purtate de comunitatea profesională a fa­­­Miliei, păstrează în era viitoarea viaţă economică a profesiei“. O ultimă chestiune tratată de Dunkmann este cea a diferenţie­rii aptitudinilor Prin aceasta el ajunge la problemele psihotehni­­cei. Cum se potrivesc aptitudi­nile cu profesiile ? Exista o coin­cid­ere, sau e o prăpastie între felul în care profesiile sau cons­­tituit din p. v. social şi aptitudi­nile psihologice pe care le cer ? Aceasta este întrebarea de care atârnă rezolvirea întregii pro­blem­e a selecţiei şi orientării profesionale. Dar, despre acestea vom vorbi altădată Deocamdată ne mulţumim să subliniem contri­buţia plină de sugestiuni nenu­mărate, pe care profesorul Dunk­mann o aduce „Ştiinţei profe­siei“,­­ Paul Sterman . te, apare astfel cel mai înverşu­­nat adversar al ideilor socialiste. ..(Cel mai aprig sprijin al socia­lismului, porneşte de la spiritele timide sau necinstite, care tremu­ră să privească în faţă rezultatele socialismului însuşi, dar care con­tinuă totuşi a servi socialismul pentru a face dovadă de spirit liberal". Iar în această calitate, Hoover protestează cu toată ex­perienţa sa, împotriva unei doc­trine, care nu este în fond decât cea mai odioasă şi primejdioasă formă a etatismului. Progresul nu poate veni decât de la permanenta înălţare a individului. Şi o spune aceasta, un om care­ a făcut parte dintr’un trecut guvern — guver­nul Harding — unde din două­sprezece persoane care alcătuiau cabinetul, nouă îşi făcuseră drum în viaţă, începând prin lucru ma­nual, fără nici o moştenire şi fără nci un privilegiu, de naştere şi de titluri. Vineri 8 Martie 1929 ORT.: Sf. Părinte Teofilact Episco­pul Nicomidiei (832). CAT.: Si. loan cel Bun (Jean le Bon), ISO.: 26 Adar 5689. MUS.: 26 Ramazan 1317. Gluma. TEATRE OPERA ROMANA: ora 8,30: „Faust“. TEATRUL NATIONAL: ora 8,30: „Trecutul“. TEATRUL REGINA MARIA: ora 9: „La Rafale“. TEATRUL ALHAMBRA: ora 9: „Desiré“. TEATRUL MIC: ora 9: „Pantarola“. CINEMATOGRAFE CINEMA CAPITOL: „Prinţesa Cir­­cului“ cu Harry Lied­ike. CIN­EMA TRIANON : „Clownul du­duie!“. CINEMA ODEON : „Nopţile din Chi­cago“ la 6 jum. şi 10 seara „Rega­tul femeilor“ operetă fantezie. CINEMA LIPSCANI: „Cântecul pri­vighetoarei". CINeMA LUX: „Demonul femeii” şi jurnal de actualitate CINEMA SELECT: „Lolot şi-a gă­sit norocul“ şi o comedie. CINEMA SCALA: „Şarpele" şi re­vista „Teoria chibritului“. CINEMA ELITE: „Anticarul din Amsterdam“. ClNtiMA M- VOICULESCU: „Hotel Victoria“ şi revista „Pă­şleau“. CINEMA BULEVARD FALACE : „Fiica Şeicului“ şi o comedie in 2 CINEMA TERA : „Omul fără braţe“ şi „Frontiera morţii“ şi trupa Elia Rădulescu. CINEMA CIUHIU : Naşterea, minu­nile şi patimile lui Isus Christos cu cor. CINEMA MARCONI: „Regele Car­navalului“. CINEMA MARIA: „L’Argent“ şi artişti. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: „Sehe C­herezada“ şi trupa Orlando (Acro­baţi). CINEMA GLORIA : „Copiii destinu­lui“ şi „Nebunia unei Capitale“. CINEMA ROMA : „In serviciul glo­riei“ şi artişti. CINEMA MODEL : „Vraja Parisului“ şi revista „Soare impărat". CINEMA GOLESCU , ,Lya“ dramă In 8 acte cu Lyli Fior şi G. Vraca. CINEMA FILANTROPIA : „Cei trei muşchetari“ operă complectă: farmacii de serviciu I. Cristache, cal. Griviţei 176 (tel 71/85); Eug. Pa­rasch­ivesen, cal. Şer­­ban Vodă 105; Al. Komm­ornicki, cal. Victoriei 50 (tel. 56/12); D. lonescu, Berzei 74 (tel. 76/15); V. Birmănescu, cal Rah­ovei 50; M. Horn, bal. Elisa­­beta 19 (tel. 6*'90); Al. Isăcescu, cal. Hahovei 151 (tel 51/82); Ovidiu Nico­­lescu, căl. Călăraşi 126 (tel. 21/54); (•• Ambrieș, cal. Plevnei 244; dr. Gr. Ca­­rdcaş, șoS. Colen­tina­ '39; Elena Ene­­scu, b-d­­l Pache 95; I. Mihălcescu, str. Romană 156 (tel. 215/58). slaveiTV redin­ JOI 7 MARTIE 1929 In România, ora 8 a. m. In Ardeal cerul mai mult acoperit şi pe alocuri continuă să ningă, în­ rest­tul ţării cerul variabil, senin in sud şi noros şi ceaţă în Nord-Est. Vântul slab, mai mult din sectorul SW, potri­vit pe litoralul Mării. Temperatura în creştere în Nord şi în Ardeal şi scădere ia restul ţării. Minima variind azi între minus 10— 15 în regiunea muntoasă şi în Oltenia şi între minus 5—9 gr. în restul ţării (minus 2—6 gr. pe litoral). Eri desgheţul a fost general, cu ex­cepţia regiunei muntoase, temperatu­ra maximă între 1—3 gr. Presiunea atmosferei variază între 763 mm la Timişoara şi 758 mm. la Ga­laţi, la Bucureşti-Filaret, ora 8 a. m. Presiunea atmosferică 762 mm. Ce­rul sediu, vânt dela Vest cu 2 mps. Umiditatea 94%. Temp. maximă de ori + 2 gr. Minima de azi minus 9 gr. Timpul probabil dela 7—8 Martie, ora 20. Cerul variabil mai mult senin. Uşoa­ră ninsoare, pe alocuri în Ardeal şi Moldova. Vânt de la I­ şi NE. Tempe­ratura în uşoară creştere. Consfăt­area fabrcanţ­i­lor de bere d­e Ardeal Cluj, 6.­­ Fabricanţii de bere din Ardeal, care sunt constituiţi în car­tel, au ţinut astăzi dimineaţă o con­sfătuire în localul Camerii de in­dustrie şi comerţ din localitate. Sco­pul acestei consfătuiri a fost con­­tingentarea producţiei pe 1929. Şe­dinţă­ a fost destul de vie, ceea ce înseamnă că în sânul vartet­ dini ar­monia nu este prea mare. Aceasta insă nu e un motiv să ne bucurăm, pentru că oridecâte ori fabricanţii de bere se ceartă, oalele sparte le plă­tesc consumatorii în considerabile şi dese urcări la preţul berei» m Cereți la toate librăriile: INI­­ÎNECARE de l'enar Vetreacu Rare roman al epo* •sei !&16 19L6. Oauâ v­olu­­me de lux, în format mare editate și tipărite de ?,§3rÎHu! Românesc“. , Prețul ISO lei ambele volume* C ü­R­E­SÍ­T­Ü ! Calendare AR­NETUL ZILEI Conferințe-Șezători Baloane de supon PROPUNERI „Balonul" de acum cât­va zile, mi-a adus o răsplată nemeritată , o scrisoare de la tine. Aproape îţi urasem caligrafia — fi când te gândeşti ca, pe timpuri, ne făceam „tezele" în colaborare. Ei bine, mai „dibuit", cum zici tu. Impreju­rarea că astăzi cursurile de dimi­­neață, la licee, durează patru ore — și deci, dacă bucata era recentă, titlul ei ar fi trebuit să fie „Ora IV" — cum și două nume proprii, din cuprinsul sfkitfii, te-au făcut să rec­unoști în ea „clasa noastră“ de altă dată. Sunt cât se poate de fe­ricit că lectura ei fi-a răscolit amin­tirile si, mai ales, ca ţi-ai sugerat o initiatioă atât de inimoasă, la care m’am gândit si, eu, de,n­ulte ori... In legătură cu ea, am de făcut două propuneri: Primo : De ce să aşteptăm încă 2 ani, pentru a sărbători aniversa­­rea unui număr „rotund" de ani, de la absolvirea liceului ? Am putea face asta chiar în anul acesta şi, mai cu seamă, am putea face asta în fiecare an, la aceiaşi dată. Secunde : Propun înfiinţarea u­­nui album, în care fiecare din­tre noi să evoace o amintire din viaţa de şcoală. Nu găseşti şi tu ca un­ neu amintirilor noastre comune, din a­­to­eşti, triste sau vesele, în orice cele vremuri, e plină de lucruri pi­­cat interesante? (Eu am şi un titlu pentru Ibumul acesta, u.­ titlu pe care altă dată, pe când visa să-mi fac un nume în literatură, îl rezer­vasem unui volum de numele: „Cli­pa ţint' ‘* ", II suim» de­ tor,, itat;, a­probar­ei tale, până la rnt’ficarea lui de tofi ai noştri). Propunerea aceasta mi-a fost su­gerată de o întâlnire neaşteptată c­i unul din foştii noştri colegi. O­­cupă o s­ituaţie modestă în provin­cie şi s’a bucurat mult când ne-am recunoscut. Ei bine, pregăteşte-te să auzi un lucru, monstruos . Camaradul acesta de clasă, cu care am împărţit şi bucuriile şi lăcrămile pieţei de copil, îmi zicea ,,Domnule“.. Nu-ţi pot spune cât mam­ simţit de jenat ; apelaţiunea asta mâ lopea ca o palmă. Am in­trat amândoi într’un local şi, după o oră, ne tutuiam ca fraţii. Şi ’n­­chipueşte-ţi că omul acesta modest, căruia în liceu nu i se auzia gura, are o ţinere de minte prodigioasă şi un humor cum rar am văzut. In hatârul meu, a scos din cutia lui­­ amintiri, o mulţime de anecdote trăite, lucruri delicioase şi mişcă­toare, adevărate „clive ţintuite". (Mi-a povestit şi despre tine una, savuroasă, din ora de zoologie, cum n­icroscopul ş' cu...,,insecta ‘). Şi-acum, iată cum văd­­, înfăp­tuită, propunerea mea : Ne-am a­­duna în fiecare an, la anumită zi, la câte unul dintre noi, acasă, am face apelul nominal al clasei şi, picurând din pahar după datina strămoşească, cât i- a stropi pentru cei morţi, ne-am încălzi câteva ore, cei rămaşi ,nea în viaţă, la flauta amintirilor c­mune. Am adăuga albumului, la fiecare dată, o pagi­nă nouă şi fiecare din noi, prin tra­gere la sorţi, ar rămâne depozita­rul lui în cursul anului următor, iar cel de pe urmă rămas în viaţă, ar pomeni încă odată pe foştii lui camarazi, într’o ultimă pagină, şi ar depune în arhiva şcolii, prin­tre gla­­iari le arte of in nie, acest „ierbar“ al sufletelor noastre... Geer Patrick Tea­t­r­u-M­uzi­c­ă Concertul baritonului V­ulpescu In seara de 15 Marie, va avea loc în sala Ateneului Român, un concert dat de baritonul Mihail Vulpescu de la Opera din Monte Carlo, cu concursul d-nei Dichter de la Şcoala Cantoruru şi al d-lui Kulibin de la Opera Română, la pian. Programul foarte bogat cuprinde pe lângă lieduri din Schubert, Lekeu, Ma­nuel de Falla, Greatchearn­new, în prima audiţie la noi compoziţii de ale lui Char­les Stenger şi Paul Dupin," muzicanţi consacraţi azi în strainătate şi mai ales în Franţa. . .. " . Tot în primă audiţie vom avea prile­jul să ascultăm multe compoziţii ale re­­gretatullui compozitor Constantin ,Cas­­trişanu, mort în Franţa (Cambo) in a­■ i. _ 1 1. I*­­1 nul 1923. Elev al maestrului Vincent d‘Andy. Constantin Castrişanu lasă o operă în­semnată în urma sa; dintre acestea se va executa la 15 Martie fragmente din operile „Iişirăte-Mârgârite“ (prima ma­re lucrare a compozitorului) şi din Tom­belene (ultima sa lucrare), precum şi a noui lieduri. Biletele la local, str. Edgar Quinet. De la Teatrul Naţional Pe scena Teatrului Naţional se dau ultimele reprezentaţii cu „Trecutul“ şi „Phedra“, piesă în care d-ra Ventura, marea noastră compatrioată şi societară a Comediei Franceze, a obţinut un atât de mare succes. De Luni 11 Martie crt. Teatrul Naţional reintră în repertoriul obicinuit. Vineri 15 crt., se va da premiera „Ham­let“, celebra dramă a lui Shakespeare. Într-o montare cu totul nouă, urmând indicaţiile autorului în privinţa tabloou­­rilor. Piesa se va juca astfel în 19 ta­blouri. Toate noui lucrate în atelierele teatrului după machetele pictorului Fe­­odorov. Piesa este pusă în scenă de că­tre maestrul Paul Gusty, şi are o dis­tribuţie în frunte cu d. demetria, în rolul titular. Cu toate marile sacrificii făcute cu montarea acestei piese, Tea­trul Naţional menţine preţurile obişnuite serale. De la Operă Celebra cântăreaţă d-na * Vera Sch­wartz, una din protagonistele de seamă de la Opera de Stat din Vienra, va înce­pe seria spectacolelor anunţate la Ope­ră, Vineri 15 Martie, cu „Tosca“, unde rolul titular are una din cele mai stră­lucite creaţii. Restul distribuţiei cuprin­de pe d-nii Emil Marinescu (Mario), Jean Atanasiu (Scarpia),­­G Oprişan (Sagristanul), R. Steiner (Angelotti). * . . , Premiera basmului dramatic al d-lui V. Gheorghiu „Aleodor“ , s-a fixat defi­nitiv pentru Miercuri 13 Martie. Dis­tribuția excelentă cuprinzând pe d-nele: L. Enescu, M. Snejina, d-nii Mircea La­zăru, Jean Atanasiu (Aleodor).­ A. Lu­­pescu și Gr. Maggiari, asigură acestei valoroase lucrări româneşti un succes desăvârşit. Un merit deosebit revine d-lui I. Perlea, directorul general al Operei, care a făcut personal toate re­petiţiile anterioare şi cele de scenă... De asemenea montarea este făcută cu un fast deosebit, cu decoruri şi costum­­noi. Punerea în scenă este datorită dlui Jose Araţi. Premiera este aşteptată cu un vădit interes de toată lumea muzicală de la noi. La „Teatrul Carmen Stilea", com­pania dramatică Mime. Mizu va re­prezenta în curând celebra dramă în cinci acte: „Intrigă şi amor" de Frie­­d­erich von Schiller. Distribuţia nu­mără cele mai bune elemente ale tea­trului românesc. Sta în lucru, după schiţe originale, peste 20 costume ce încadrează distribuţia acestei celebre drame, precu­m şi decorurile respec­tive. In­ foral expoziţiei fICii hi&Mal In sala Mozart rămâne deschisă până la 15 Martie expoziţia sculpto­rului C. Baroschi. Lăsăm să vorbească despre despre d-sa un critic francez, care la re­vista „Revue du vrai et du beau“ scrie următorul elogios articol pen­tru d. Baroschi. Tânărul sculptor a expus in „Sa­lonul de toamnă“ din Paris lucrarea îotib­liată . I­ngerul ,du­rerii " BASORELIEF—Compoziţie de temei „Acest artist, înc­ă foarte tânăr, expune în „Salonul de toamnă“, un bronz întitulat: „îngerul durerii", operă executată de el, de pe timpul când lucra la Academia Julien. A­­ceastă operă are o personalitate pu­ternică, iar expresiunea şi forţa sunt cu adevărat, surprinzătoare. Cucerit de arta bizantină, artistul imprimă în lucrările sale, suflul a­­cestei minunate arte. „îngerul durerii“ are linii de o puritate clasică, aproape academică şi totuşi acest minunat nud e plin de viaţă- Muzeul din Bucureşti a achiziţionat două din lucrările sale : Un bust de bronz şi Un cap de fată, amândouă foarte expresive şi im­primând caracterul vieţii interioare cu multă intensitate. O altă operă , Sfântul Gheoregos, un nud bărbătesc înnaripat este de o mare putere şi totodată de o pu­ternică şi originală personalitate. Presa din patria lui l-a consacrat c­u unanimitate. C-tin Baraschi are 27 ani şi este român Şcoala a făcut-o la Câmpu­lung, oraşul său natal. A urmat şcoala de arte frumoase d­e la Bucureşti şi după patru ani de muncă asiduă, a fost răsplătit cu­­ o bursă de voiaj de 50.000 lei. In Franţa pentru a studia arta ţării ■ noastre. Specialist în arta bizantină, el va deschide în curând o expoziţie la Bucureşti, unde speră să cinstească deja Muzeul Cu o fisionomie expre­sivă şi inteligentă, privirea adâncă, a unui artist care ştie să vadă, în sfârşit într’un cuvânt, totul eri° de partea acestui tânăr, învestit cu­ a­­tâtea d­aruri naturale şi căruia îi prevedem un Splendid vii RAYMOND SELIG­ET PRADES In Expoziţia ce este deschisă în sala „Mozart” întăreşte şi mai mult convingerea formată de criticii noş­tri şi cei străini.­ ­ EXPOZITIV CELOR PATRU CĂMINUL REGINA MARIA CALEA VICTORIEI 83 A fost vizitată de înaltul Regent G. Buzdugan şi de d-l ministru al artelor, Aurel Vlad­­* Pictorii VERA VESLOVSCHI-NI­­ŢESCU şi JEAN NIŢESCU,­­ au deschis, Joi 7 Martie, la domiciliul lor, din str. Rumeoară- Aleea Mar­gareta îl, — o foarte interesantă ex­poziție de pictură. Expoziția conţine portrete, raiduri, neisaan­, capete de studiu, etc. Conferinţele „Prieteni­­lor „Statelor-Unite" Ciclul de conferinţe al societăţii „Prietenii Statelor-Unite“, va fi com­plectat anul acesta prin prezentarea de filme americane având caracter documentar şi instructiv. Joi 7 Martie la orele 6 p. m. d. con­sul Dem. Dimănescu va ţine confe­rinţă vorbind despre: „America, ţara posibilităţilor neli­­mitate". Conferinţa va fi ilustrată şi de fil­mul în 6 acte cu acelaş titlu. Joi 21 Martie la orele 6 p. m., d. Ion Pillat, va vorbi despre : „Lirica a­­mer­ic­ana modernă". D-na Wally Alexandrescu va ceti din poeţii americani. Se reprezintă filmul : „Primirea M­r. Regina Maria în Statele­ Unite“. Joi 11 Aprilie la orele 6 p. m­., d. profesor Costin Petrescu va conferen­ţia despre : „Arta indiană“, vor avea loc procesiuni. Joi 25 Aprilie la orele 6­ p. m­., d. Eugen Titeanu va vorbi despre: „Pre­sa americană, technica şi spiritul ei" Conferinţele vor avea loc în aula Academiei de Înalte Studii Comer­ciale, piaţa Romană No. 6. Teozofic şi reincarnare*» Societatea teozofică din Bucureşti, a­­nunţă pentru Duminică 10 Mintie, a doua conferinţă publică ce se va ţine la sediul societăţii din str. Labirint 62. Conferenţiarul va vorbi despre „Reîn­carnare şi vieţile multiple". Publicul es­te rugat să păstreze ora de 4 jum. p. m. precis. Intrarea liberă, 1„Frăţilia“ Societatea „Frăţilia" — F­răţia Ro­mânească — în continuarea ciclului de comunicări asupra problemei „Ro­mânilor de peste hotare“, ţine a IX-a şedinţă Vineri 8 Martie cor­ora 8 juni, seara în locului Ligei Culturale (B-dul Schitu Măgureanu No 1). Va vorbi de arhitect I. Ştefănescu despre­ Arta Populară. Artistul Ciorobea va cânta melodii româneşti. După şedinţă, se va proceda lI. de­punerea mandatului şi alegerea nou­lui comitet. 396,3 m. Bucureşti — 17—17.50 Jazz; 17.50—18 Ştiri de presă şi buletin me­teorologic; 18 15—18­ 30 D-1 dr. Baian­­glass: „Arta mută“ (conferinţă); 18.30 19 Jazz; 21—21.30 D-1 Meitani, clarinet. L. Spohr: Concert No. 1; L. Wiedmann: Rondo briliant; Gh. Fleisner: Serenadă; P. Elinescu: Scenă pastorală română; 21.30—22.00 D-na Emilia Guţianu, de la Opera Română; Händel: Serenadă; Bi­zet: Anna Michaela din „Carmen“; Liszt: Quel rêve et quel transport; Massenet: Seviliane; Brăiloiu: Dimineaţa lui Cră­ciun; 22.00—21.15 Cronica dramatică: D. Ionel Ţăranu: „Cum se scrie şi cum se joacă o piesă de teatru“; 22.15-22.45 D. Dailis vioară; Mozart: Concert re major; MozartBurm­ester: Deutscher Tan; Cezar Cui: Arioso; Couperin- Kneissler: La precieuse; 22.45—2300 Ştiri de presă; 23.00—24.00 Orchestra Radio; Muzică clasică; 1) Mozart: U­­vertura „Răpirea din Serai"; 2) In a­mintirea lui Beethoven (fantezie de Ernst Urbach; 3) In pădurea ferm­ecata a lui Weber (fantezie) de Ernst Urbach; 4) C. M. von Weber: Ouvertura „Eu­­ryanthe“. 303 m. Königsberg — 12.10 Pentru agricultori; 12.30 Gramofon; 16.30 Po­veşti; 17 Pentru gospodine; 17.30 Con­cert; 19.20 Pentru agricultori; 19.50 Conferinţă; 20.25 Curs de franceză; 21.05 Concert; 23.15 Concert; 321.2 m. Breslau — 17.30 Concert; 19 Conferinţă; 19.15 Pentru gospodine; 19 40 Conferinţă; 20.25 Ora poştei ger­mane; 21.15 Concert; 343.2 m. Praga ; 12.15 Gramofon; 13 Emisiune agricolă; 13.30 Concert; 14.30 Conferinţă; 17.15 Conferinţă; 17.25 Concert; 1825 Trans. din Brno; 18.40 Emisie germană; 20 Ora. meteorul informaţiuni; 20.05 Cântece populare; 20.30 Conferinţă; 21 Serată populară; In continuare: Muzică de dans. 350, 5 m. Barcelona — 15.30 Muzică de dans; 19.30 Concert; 20 Pentru ci-ne; 2130 Conferinţă; 23 Serviciul religios; 23.10 Concert; 391 fi in Hamburg — 12 Gramofon; 14.20 Trans, părţii il-a din „Freischütz“ de Weber; 19 Concert; 20 Concert; 20.25 Conferinţă; 21 Aniversarea ono­masticei poetei Agnes Miegel Feier. In continuare: Concert; 22.15 Conferinţă; 24 Muzică de dans. Conferinţele Cercului Militar Azi Vineri ora 5 p. m. d. general in rezervă Rosetti Radu, va ţine o con­ferinţă la cercul militar din Bc­ureşti sala mare (intrarea prin str. Sărin­dar) despre „Chipul cum se făptuia Kssboiul de către Ştefan Cel Mare" (Armamentul organizarea şi fortifi­caţia). Astăzi, Vineri, orele 6 p. m. avea loc la Institutul Social Român Palatul Academiei Comerciale, piaţa Romană 6, conferinţa d-lui Em. Ma­rian despre: „înfiinţarea unui credit agricol internaţional" (nevoia, încer­cări, greutăţile de înfăptuire) din ciclul secţiei de studii agrare, iar st­ara la ora 9 conferinţa anunţată a d-lui N. Ghiulea despre: „Asigurăril« mutuale şi cooperaţia“ se amână pt altă dată. In ciclul de conferinţe al asociaţiei inginerilor agronomi, va vorbi joi, ş i. a. d. Ca­rabol­­a, despre: „rolul presei în sporirea producţiei agricole". Con­ferinţa se ţine în sala Sfatului Ne­gustoresc. BAL A. A. L. L. R. R. Principesa Ileana şi Principele Regent Nicolae, vor onora cu prezenţa Lor, Balul Avia­ţiei ce va avea loc Sâmbătă 9 Mar­tie a. c., în saloanele Cercului Mili­tar, sub Înaltul Patronaj al A. S. R. Principesa Mamă. CARŢI-REVISTE Primim la redacţie : „Neamul românesc pentru popor“, al XVII nr. 5. „Fierul“ revistă industrială, an VII, XVII, nr. 5. „Revista notarilor publici“, an. II, nr. 3. „Studii asupra asigurărilor sociale" de Adalbert Wunder. „Parlamentul“ nr. 7, director G. Hâr­­su. „Şcoala şi familia de mâine“, an. I, nr. 8—9. „Opoziţia“, an. II, nr. 2. „Umanitarismul“, an. I, nr. 7. „Vremea", anul II, nr. 54. „Sf. Paşti şi reforma calendaristică ortodoxă română“, de dr. Vasile Gheor­ghiu. „Dare de seam­a băncii „Bucur Cio­­banul“. 416.1 m. Kattowice —­ 12.16 Semna orar şi meteorul; 17 Cramolon; 18 Lec­ţii­ de istorie poloneză; 18.25 Confe­rinţă; 18.55 Concert; 20.10 Causerie; 21.15 Concert; 23 Meteorul şi informa­­ţiuni de presă; 23.30 Cutia cu scrisori 43211 m. Brno; — 13.30 Trans, din Praga; 18.30 Trans, din Praga; 20.05 Concert; 21 Concert pentru flaut şi n­arpă; 21.30 Concert; 22 Trans, din Praga; 23.20 Trans, din Praga; 443,8 m. Roma — 14 Concert; 17.40 Lectură pentru copii; 18.30 Concert; 20.50 Informaţiuni de presă şi sport; 21.45 Trans, teatrală. 462.2 m. Langenberg — 11.15 Gramo­fon; 12.35 Conferinţă; 1310 Gramofon; 14.05 Concert; 16 Pentru copii; 16.45 Conferinţă; 17.10 Conferinţă; 17.30 Con­ferinţă; 18 Pentru tineret; 18.45 Con­cert; 20.15 Lectură; 20.40 Conferinţă; 21 Concert; 21.45 Literatură; 22.30 Irans, din Frankfurt. 475.4 m. Berlin — 17.30 Comemorarea poetului Taubman. In continuare con­cert; 19.10 Conferinţă; 19.35 Conferinţă; 20 Conferinţă; 20.30 Conferinţă; 21.30 Concert; 519fil­m. Viena — 12 Concert; 16 Ra­­­diofotografii; 17 Concert; 1830 Concert; 19.15 Conferinţă; 19.30 Conferinţă; 20 Pentru agriculturi; 20.25 Ora şi met.; 20.30 Concert. In continuare: Muzică populară; Emisie de radiofotografie 554.5 m. Budapesta — 10.15 Concert; 10.30 Informaţiuni; 10.45 Continuarea concertului; 13.10 Concert; 13.25 Infor­­maţiuni; 13.35 Continuarea concertului; 14 Ora, meteorul, înălţimea apei; 15.30 Informaţiuni, preţul mărfurilor; 17 Cau­serie; 17.45 Ora, meteorul, înălţimea a­­pei, informaţiuni; 18.10 Conferinţă; 18.40 Gramofon; 19.40 Curs de fran­­ceză; 20.25 Lectură; 21.30 Concert; 22.45 Concert. 1250 Constantinopol — 19 Muzici turcească; 20.45 Concert. 1485,1 m. Moscova — 11.10 Concert; 18.20 Gazeta muncitorilor; 20.10 Con­ferinţă; 23 Conferinţă; 23.30 Informa­­ţiuni de presă; 23.35 Clopotele de la Kremlin. 1480 Paris (Eiffel) — 19.45 Jurnalul vorbit cu toţi colaboratorii săi; 21.20 Concert de radio cu program variat şi distractiv din diverşii autori. SPECTACOL­ELE SâPTfflMA Nî I Opera Româna 1 eatrul Nations l­ea­trul Regina Maria 1 eatr i Mic Teatru Ainambra S Manon Fedi a Ametol Pantaroi* Ce trumoasi este v,a(ai «.Coiul Le mai, uc nuptiale I Cavaien­a iu sticana si La manevre 1 recii ii Pantarola |Ce trum­oasi este via,a trecuiu. Mignon Citit! ultimele noutâfl literare tab. i. frjihaescu : Vedea ia, nuvele. Nichifor Crainic: Daruri­le Pământului, poezii, ed. III- a Cezar Petrescu: întunecare, Roman, 2 volume. Lucian Blaga: Lauda Sa­­unului, poezii. R­a­d­­­o Literi 8 nartie 1929 NJ Sâmbătă 9 Martie 1929 51

Next