Curentul, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1418-1438)

1932-01-16 / nr. 1423

La 20 ianuarie 1932 apare­­ VIAŢA POLITICA revista săptămânală de largă discuţie, de polemică şi satiră VIAŢA POLITICA slujeşte adevărul şi e pusă în serviciul politicei generale VIAŢA POLITICA va fi scrisă de ziarişti şi scriitori, ilustrată de artiştii desemnului şi citită de orice ora inteligent 12-16—24 -32 pagini 4 tel 4 Redacţia Administraţia Bucureşti 25 Str. Brezofianu 25 A APĂRUT A APĂRUT K­REMLIN ROMAN DE CEZAR PETRESCU sute pagini de fantezie, humor şi aventură Colecţia­ Rosidor Editura Naţionala S. Ciornei Preţul 25 LEI o nimioteca a Patriarhiei O rugare a Patriarhului către toți autorii, editorii şi posesorii de cârţi Mitropolia Ungro-Vlahiei a avut una din cele mai bogate biblioteci din ţară, care însă din cauza vi­tregiei timpurilor s’a irosit şi împărţit, sporind alte biblioteci publice. Astfel fiind, la venirea Noastră în Bucureşti n’am mai găsit nimic din ea, şi nici n’am putut să-i mai dăm de urmă. Cum o Mitropolie, devenită acum Patriarhie, în chip firesc are neapărată trebuinţă să aibă pe lângă ea o astfel de instituţie, cărturărească, am luat lucrul dela capăt.In acest scop am adunat pe cât ne-a stat în putinţă cărţi, am sporit numărul lor cu biblioteca noastră personală şi cu altele pe care le-am dobândit de la creştinii care au înţeles să sprijine lucrul nostru şi nevoile Bisericii, şi le-am orânduit şi aşezat în încă­perile noului palat al Patriarm­ei. In felul acesta, am isbutit cu aju­torul lui Dumnezeu să punem în­ceput temeinic unei mari biblio­­teci, ajunsă până în prezent să numere aproape 10.000 de volume. Acest început ne dă nădejdi frumoase întru realizarea ce ne-am­ propus și neîncetat în­demn de a ne nevoi să sporim mereu ceea ce avem, până când se vor aduna atâtea cărţi, încât să putem orândui o clădire specială de bibliotecă, spre obştesc folos. Pentru înfăpturea acestui gând nu ajunge insă străduinţa noastră personală, ci este nevoie de cola­borarea tuturor inimilor înţelegă­toare a marelui rol pe care-l are o bibliotecă in desvoltarea culturală a unui popor. De aceea ne adresăm cu stă­ruitoare rugăminte către toţi cei ce au alcătuit, au editat sau po­sedă cârti de valoare să puna fie­care după putinţă câte o piatră de zidărie la opera pentru care ne trudim, trimiţând ca danie câte un exemplar, — dacă e cu pu­tinţă legat — din cărţile lor, pen­tru biblioteca Patriarhiei Române. In felul acesta se vor putea aduna, credem, multe şi folosi­toare lucrări cari vor mari biblio­i­atriarhul miron cristea teca şi vor putea fi de preţios ajutor cele ce le vor cerceta şi fo­­losi. Am fi in deosebi recunoscători tuturor acelor preoţi, profesori, etc., cari adunând în cursul vieţii lor o mică bibliotecă ar veni în ajutorul gândului nostru, trimi­­ţând-o Patriarhiei, unde cărţile vor fi fără îndoială bine îngrijite şi de rodnică folosinţă obştească. Cu mulţumiri şi binecuvântări pentru toţi cei in al căror suflet ruga Noastră va găsi bun răsu­net. Miron, Patriarh Bucureşti in ziua de Si. Ioan Botezătorul, 1932. 0 interesanta institufiune iC^oiLkirtiAídie: diri pag. l-o) iveală acea necunoscută civiliza­ţie zisă tip Bucureşti. Aceasta din urma, se întinde din câmpia Mun­­teanu până in Ardeal si umple un foc gol pană mai deunăzi în pre­istoria epocii noastre de bronz, lata acum a eşit la iveală o nouă civilizaţie, a cărei ceramică este, până acum cel puţin, una din cele mai frumoase produse ale olarilor epocii, civilizaţie căreia Bucureştii i-au dat şi numele, şi a cărei des­coperire se datoreşte râvnei ac­tualilor edili­­. Toate obiectele desgropate in­trând in patrimoniul comunei, e faresc, că şi ideia muzeului munici­­pal să fi făcut atunci un pas uriaş Înspre realizarea ei­ Coordonând lucrările premergătoare, d. Do­­brescu putu astfel înfinţa, în cursul anului 1929 Muzeul Municipiului Bucureşti. începuturile fură modes­te, o mică casă, în Calea Moşilor, neîncâpător local chiar pentru sec­ţia preistorică, singura existenţă îatunci- Curând după aceia se simţi jir­să nevoia creărei mai multor sec­uii, căci numai cu preistorie nu se face un muzeu municipal. Şi au în­ceput atunci edilii să cate o casă­­potrivită cu nevoile noului muzeu­ Prin intervenţia d-lui profesor N. Iorga, care pe atunci încă nu era prim-ministru, casa Moruzi din calea Victoriei a fost declarat monument istoric şi s’a hotărît că ,va fi desinată a adăposti tezaure­le adunate până acum, cu care se poate, până la un punct, recon­stitui o parte din trecutul Căpita­lei­ In Februarie 1930 instalarea muzeului în casa Moruzi s’a și arectitat, numindu-se, un an mai târziu, director onorific d. pro­­fesor dr Severeanu, care jucase la înfăptuirea sectiunei numismatice a acestui muzeu un rol activ şî pre­­conaerent­­. Dinu Rosetti este conservatorul muzeului şi d- Geor­ge D- Florescu secretarul. Spre a deştepta gustul publicu­lui bucureştean pentru atari insti­­tuţiuni, faţă de care se arată în ge­nere prea indiferent îmi voi permi­te să fac, împrenă cu cititorii mei, o scurtă plimbare prin sălile mu­zeului. Secţia preistorică, căci trebue fi­reşte să începem cu ea, conţine vestigiile celor mai vechi civiliza­ţii, începând din paleolitic, epoca de piatră, eneoliticul, epoca de bronz şi de fier. Civilizaţiile supra­puse sunt arătate în ordin crono­logic, pentru ca vizitatorul să-şi poată face o icoană clară a trecu­tului şi a desvoltării civilizaţiilor omeneşti- Găsim în această secţiu­ne idoli (arta plastică a primitivu­lui) ornamente ceramice vase de cult şi casnice, cranii omeneşti (cu coţi dinţii şi toate măselele ) ar fi murit dantiştii de foame pe atunci), morminte întregi (incineraţie sau inhumaţie) etc. Dar cea mai fru­moasă bucată din această sadă este o podoabă de aur, un pandativ fe­­meesc (găsit la Vidra), care este cel mai vechi obiect de aur aflat până acum în tot cuprinsul Daciei­­(Sfârşitul in numărul viitor) CALENDAR Vineri 15 Ianuarie 1932 ORT.: Sf. Pavel Tibeul şi Ion Coli­­başul. CAT.: Sf. Marcel Popa. ISR.: 7 Serat 5693. MUS.: 6 Ramazan 1350 Grima. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara : „Bărbierul din Sevilla". NAŢIONAL ora 8.30 seara: „Idiotul". REGINA MARIA ora 9 seara: „Moar­tea în vacanţă". VENTURA ora 9 seara : „Cămila trece prin urechile acului". MAJESTIC ora 9.15 seara: „Ca’n vremuri bune". ALHAMBRA ora 9.15 seara: „Al­hambra petrece". CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Chemarea dragostei" cu Al. Lupescu, Ion Manu, F. Strianov, P. Constantin şi Emma Romano. TRIANON : „Liebeskommando" (Domnişoara ofiţer) cu Dolly Haas, Gustav Fröhlich, Tibor v. Halmey, Marcell Wittiich. SELECT: „Alb şi negru" cu Raimu, Baron­fils, Irene Wells, Paulig şi Suzanne Dantès. REGAL: „Congresul dansează“ cu Lilian Harvey, Willy Fritsch, Conrad Veidt şi Lil Dagover. RIO: „Ben Hur“ cu Ram­on Navarro. VOX: „Şapte zile de fericire“ (Li­­ber-express) cu Georg Alexander şi Dina Gralia. ROXY: „Chemarea dragostei" cu Al. Lupescu, Ion Manu, P. Sus­­ianov, P. Constantia şi Emma Romano. I’EMINA: „Dolly macht Karriere“, cu Dolly Haas, Oskar Karlweiss, Alfred Abel, Curt Geron. BULEVARD PALACE: Harry Piel in „Regele Boxcurilor“ (Boby geht los) cu Anny iVIakhart. FORUM: „Kismet“ cu Gustav Fröh­lich. OMNIA: „Vasul scufundat" cu Gina Manes şi Albert Prejean. LIDO: „Luminile oraşului“ cu Char­lie Chaplin. A At. P. A. (Episcopiei): „Genera­lul" cu Conrad Veidt, Olga Ce­­hova, Suzy Vernon etc. A. R. P. A. (Franklin): „Mântui­rea“ cu John Gilbert, Conrad Na­gel, Renée Adore etc. TERRA: Premieră Gary Cooper, Richard Arien, Mary Brian in „Spânzurătorile din Pampas“, o complectare. Trupa de reviste Lică Rădulescu. MARNA: „Trotuarul“ cu H. George şi revistă. VOLTA BUZEŞTI: „Inspiraţie“ cu Greta Garbo şi jurnal. ROMA: „Aventurierul blestemat“ cu Barbara la Marr şi „Penru cinste şi dreptate". DICin­Y: „Divorţata" cu Norma Shearer şi Conrad Nagel şi o co­medie cu Moritz. SPLENDID: Hoaţa de nevastă-mea’’, şi „Simfonia albă“. AMERICAN „Trader Horn" filmul minune. LIRA: „Baroneasa... iubeşte” cu Greil Teimer şi Ernst Verebes. „Maimuţele care vorbesc”, come­die şi jurnal. TOMIS: „Balul de la Opera Mare“ cu Ivan Petrovici şi Liane Hald. Jurnal şi complectare. LUCIFER: „escadrila morţii“ şi „Degradarea maiorului Vărzaru“. RAHOVA: „balta Mor­tale“ cu Anna Sten, Adolf Wolbruck şi Kurt Gerron. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Peri­peţiile căsătoriei prinţesei Olga“ şi o comedie. ILEANA: „Harry Piei" jurnal şi o comedie cu Stan şi Bran. LEONARD-" ..Prăpastia de aur” cu Liane Haid şi o comedie. MACEDONIA-TEI: Fred Thomson, Stan şi Bran la Cabaret. Degra­darea Maiorului Vărzaru. FILANTROPIA: „Fetele regimentu­lui" cu Mary Kid, Paul Haideman şi o completare. BARCELONA: „Vulturul munţilor“ cu Tom Mix şi „Tigresa roşie" cu Monte Blue și Rin-Tin-Tin. Farmaciile de serviciu in noaptea de 15 Ianuarie 1632 ;-D. Vasiliu (Farm. la Cerb) calea Victoriei 70, tel. 311/19; V. Steflea, calea Victoriei 142; Dr. N. Popovici, cal. Grvitei 213, tel. 320/99; N. Was­sermann, cal. Moşilor 249, tel. 202/74; C. Berzenberg, cal. Văcăreşti 25; Get­­ta Drăghici, cal. Rahovei 151, telefon 331/82; Aristiţa Bejan, Parcul Rado­­vin 133, tel. 348-63; Steriu I. Shunea Piaţa Buzeşti 47, tel. 301/85; Se­bastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Dr. Einhorn (Bisserorfer) str­ Carol 19, tel. 820/88; Farm. Academiei (A­­Beilich et Co.) str. Academiei 2, tel. 316/50. A apărut Papucii lui Mahmud roman de GALA GALACTION Accidentul de tren din staţia Azuga Trenului de marfă No. 3317, compus din 36 vagoane, plecat din staţia Azuga aseară la ora 7, îi s’a întâmplat un accident în dreptul cantonului No. 118. Cantonierul, căruia îi se păruse ca nu se sunase, a ieşit înaintea trenului cu semnele de oprire dis­perate, iar mecanicul vrând să oprească brusc, s’a rupt cârligul de tracţiune dela vagonul al doi­lea dela locomotivă. Trenul a avut o întârziere de 50 minute, iar Simplonul de 5 mi­nute.­­ CUR­ENTül C­arnetul zilei Baloane de săpun Frizura iul conul Casnica Filmul documentar sociologic In menajat d-lui Vasile Kotcropenski domnea cea mai perfectă armonie. Singurul subiect de discordie era nu­mai „frizura“ d-sale. — Zău, Vasilică..., zicea d-na Kotropenski, fă-mi și mie un hatâr: piaptăneşte cu „cărarea“ in dreapta!.* Cortul Vasilică pufnea, furios, pe nări: — EU drăcia dracului! Dar lăsaţi-mă, frate, in pace, cu chestia asta!*. (D. Kortropenski întrebuinţa „pluralul", fiindcă şi soacra d-sale — ca orice soacră — era de părerea nevestei). „Chestia asta“ dura de foarte multă vreme. (Exact, de patru ani, de când se însurase). Şi, regulat după o ase­menea discuţie, soţul îşi lua pălăria din cuier şi pleca, trântind uşa. — Ce monstru!... suspina femeea, cu batista la ochi. — S’o ia dracul de viață!..., bles­tema bărbatul, trăgând cu furie fumul din ţigară. Nu mai ai voe nici să te piepen­i­­cum iţi place!.* Adevărul e că d. Kotropenski infec­­ţiona pieptănătura cu „cărarea“ in mijlocul capului şi, pentru nimic pe lume n’ar fi acceptat să şi-o schimbe. Şi totuş, săptămâna trecută, după o scenă furtunoasă, omul a plecat la frizer, hotărît să-i facă, neveste-sei, pe plac. — Cel puţin aşa o să am linişte..., încercă el să se consoleze. Şi intră, de­is, în prăvălia lui Fănică Eremia, patronul de la „Briciul de Aur“... — Vă salut, coane Vasilică, pof­tită*. — Burtă-ziua Fănică. Aş vrea să mă tund niţei. Şi — adaugă el, cu multă părere de rău — cu ocazia asta aş vrea să-mi schimb şi pieptănătura*. — Să vă schimbaţi pieptănătura?*, vă cunosc­­*. — Adică*, uite ce e.- un loc de „că­rare la mijloc“, aş vrea „cărare într’o parte“. Ce zici, se poate.?.* — Se poate, coane Vasilică! Ce nu se poate pentru d-voastră? Numai că, atunci, trebue să vi-l scurtăm niţel, in stânga, ca să devie egal, in amândouă părţile... — Fă ce ştii!... zise clientul, plic­tisit. Şi se aşezi pe scaun, închizând ochii, ca să nu mai vadă cum il „slu­ţeşte”, mutăndu-i „cărarea“ din locul unde se răsfăţase atâta vreme... — Bre, dar cald mai e...„ făcu el, după câteva clipe. Par'c'aş bea ceva... — Să vă aducă un „ţap“, de vis-fr. vis, de la „Automat“... — Atunci.O să aducă doi: unul pen­­tru mine şi unul pentru tine. Şi, ne­­având bani mărunţi, întinse o bancnotă de cinci sute de­ lei „Țapul“ adus de ucenicul prăvăliei, nu făcu decât să-i sporească setea. — Să ne mai aducă încă doi..., pro­puse el. — La ordin!..., răspunse Fănică, in­­tinzând, băiatuuu, paharele goale*. La al patrulea „rând“, conții Vasi­lica începu să simtă, din nou, o mare părere de rău pentru... „chestia asta“. — Spune şi tu, mă, Fănică, dacă n­u-i păcat de D-zeu să-mi scu­­mb eu cărarea dela locul ei!... *— De, coane Vasilică, ştiu şi eu ce să mai zic? Poate că­ aveţi dreptate. Vă venea foarte bine, aşa cum era mai înainte*. — Dracul s-o ia de viaţă! Zi să ne mai aducă doi ţapi... Peste un ceas, erau „turtă" amân­doi. Fănică il ciopârţea, cu ochii impăenjeniţi, iar conul Vasilică su­ghiţa şi ora, ofta şi sughiţa.* — Zău, măi Fănică.­. hâd... dacă nu-mi pare rău de chestia asta*. Ca să-l consoleze, Fănică făcu două propuneri: întâi, să le mai aducă un rând şi al doilea.* să-l tundă cu ma­­şina „numărul zero“. — Să vedeţi, pe urmă, ce frumos o să crească!*. După ce băniseră câte opt „ţapi“, bărbierul avu o inspiraţie: — Ştiţi ceva, coane Vev­lică? Ea zice, mai bine, să vă radeţi in cap... — Sigur! Cu asta aţi rezolvat ches­tia cu cărarea: nu-i nici în dreapta, nici la mijloc*. Conul Vas­­ică închise ochii, în chip de consimţământ*. La amiază, când s’a întors acasă, nevastă-sa nu vroia, cu nici un preţ, să-l lase să intre innăuntru. Nu-l mai recunoştea... Gest Patrick Secţia sociologică a Institutului Social Român a prezentat publicului două filme: ,*Drăguş‘­f _ un sat din Ardeal _ şi „Cornova”, un sat din Basarabia. Pentru a înlătura însă dela inceput orice nedumerire, aducătoare de even­tuale decepţii, adaug dela început că nu este vorba de filme sonore ori palpitante, ci de două filme docu­mentare, adică de două fragmente dintr'o vastă serie de lucrări, al că­ror scop este cercetarea ştiinţifică amănunţită a realităţii sociale româ­neşti. In ce constă această cercetare, ca­re se numeşte: monografie sociolo­gică ? Care îi sunt mijloacele de in­vestigaţie şi rezultatele ? Iată lu­cruri ce se pot afla în seria de co­municări a secţiei sociologice, ce vor avea loc în fiecare Miercuri seara, la sediul Institutului Social,­­ I. S. R. doreşte a arăta intelectua­lilor curioşi, şi oamenilor politici iu­bitori de o mai profundă înţelegere a vieţei româneşti, o metodă de lucru şi un sistem ştiinţific, prin a căror aplicare se dă dovada comoarei de viaţă ce se ascunde intr'un sat, pe cât de mic ca Suprafaţă, pe atât de pro­fund ca adâncime. Şi ce material imens se poate descoperi acolo, nu­mai în câteva săptămâni de lucru, când se munceşte sever, cu disciplină şi Însufleţire ! Şapte ani dearândul, monografiştii s-au stabilit, în fiecare an, în alt sat din altă regiune a ţării,­­ pentru ca în muncă încordată şi tăcută, prin străduinţe zi de zi, să extragă din fizionomia satului, fără romantismul turistului dornic de pitoresc, o mo­nografie sociologică. O monografie sociologică, adecă o sinteză în timp şi un spaţiu a unui colţ de ţară O vedere de ansamblu, menită să înglobeze intr’un tot atât tradiţiile trecutului cât şi realităţile prezentului şi posibilităţile viitorului. Un instantaneu panoramic, a­tot cu­prinzător, care rezumă zăcămintele de bogăţie sufletească şi materială, şi rezervele de energie acumulată ale stoicului. Monografistul, observator ager şi sprinten, cu privire proaspătă şi sfredelitoare, urmăreşte a desco­peri pricinele de amorţire şi princi­piile de viaţă, adecă principalele ca­racteristici sociale ale satului româ­nesc de astăzi. Pe lângă sistem­ şi metodă de cercetare proprie, monografia are nevoie de un întreg aparat ştiinţific, de la desenuri, planşe, diagrame şi tabele statistice, până la aparate de înregistrat melodii, organizaţii de cercetări de laborator, serologice, antropologice, ori pur medicale, sau de înregistrare fotografică (I. S. R- posedă o bogată colecţie, întrebuin­ţată uneori, fără indicaţia sursei, de către Ministerul de Externe în opera sa de propagandă). In acest sistem de mijloace de documentare precisă, nu s’a putut trece peste datele tehnice şi emotive ale cinegrafiei integrale o armătură de tehnică vizuală ce dă cea mai pu­ternică posibilitate de evocare a vieţei. Aşa s’au realizat filmul „DrăgUş’*, în Iulie 1929, __ şi „Cornova”, __ la August 1931. Două filme de docu­mentare sociologică, cari pot fi nu­mite şi experimentate, ori realiste. Căci aceste filme, în totul eliberate de atmosfera înăbuşitoare şi seacă a studiului, de mijloacele teatrale ale punerei în scenă, şi de orice defor­mare intenţional estetică ori doctri­nară, sunt filme fără actori, fără re­gisori, fără replici şi fără acţiune. Studio, a fost satul şi regiunea, — în plin aer, — unde s’a făcut cerce­tarea monografică; personagiile, au fost ţăranii din satul studiat, aşa cum ei trăesc; acţiunea, niciuna, ori, prea multă: viaţa însăşi, desfăşurată în cadrul ei natural; textul, Iau făcut ţăranii înşişi, prin viaţa lor obici­nuită. In sfârşit, regizorii, grija mo­­nografiştilor de a încadra o serie de imagini vizuale în ritmul total al vieţei săteşti, reconstituind exact împrejurările de viaţă, fără nici un amestec din partea celor ce luau fil­mul. Dacă filmul documentar nu are la bază o teză, estetică ori de propa­gandă (cum sunt, bunăoară, filmele sovietice), seria de imagini cinema­tografice ce alcătueşte filmul, nu este însă luată la întâmplare, ci este străbătută de o ideie directivă, de un plan, o ideologie ştiinţifică, care este ideea cercetării monografice. Filmul realist sociologic se poate defini ca o monografie sociologică sintetizată in imagini rapide. Filmul documentar sociologic nu oferă însă numai documente, ci ex­primă forme sociale de viaţă. Sim­plele elemente documentare, luate pentru o demonstraţie cu totul ştiin­ţifică, se transpun pe planul emoţio­nal, şi devin un adevărat poem rustic. Pentru că deşi filmul nu are, după formula obicinuită, nici personagii şi nici acţiune , prezintă el totuşi un deosebit interes dramatic ? Fiindcă se referă la viaţa comunităţii săteşti. De aceea filmul realist conţine mai mult de­cât fotografii oneste, şi de­cât tablouri inimoase, dar reci — pentru că din el se desprinde o poe­zie spontană, şi pentru că în el vi­brează un suflu şi o frăgezime nouă de viaţă originală. Secţia sociologică a I. S. R. inten­ţionează să continue filmarea satelor, pe regiuni. Căci, __ credem, __ zece până la douăspreze­cilme săteşti ar face, pentru cunoaşterea şi înţelege­rea ţării, mai mult decât întregi vra­furi de cărţi. Acest plan cinemato­grafic intră în cadrul unui vast câmp de acţiune monografică. O sociologie românească a satelor filmată, ar sta alături de seria de publicaţii: sociologia monografică a României,­­ care îşi va inaugura a­­pariţia cu monografia satului basa­rabean Cornova, nu trei volume, gra­ţie generozităţii fondaţiei americane Rockefeller (o monografie care, spe­răm,­­va oferi argumentul hotărâ­tor celor ce nu ştiu încă cât este de veche româneasca Basarabie), ca şi de Muzeul sociologic, plănuit a cu­prinde reconstituirea intuitivă şi ştiin­ţifică a câte unui sat din fiecare re­giune românească, şi care va fi adă­postit în viitorul local al I. S. R. ale cărui planuri impresionante se datoresc mult talentatului membru al Institutului, d-l arhitect Duiliu Mar­cu. Prezentarea filmelor Drăguş şi Cornova au valoarea unui act de cre­dință în posibiltatea înfăptuirei ace­­stei opere. D. Gusti Cuido da Verona angajat să-l editeze, iar primul roman care va apare în româ­neşte va fi Un sentiment de îngrijorare şi de nelinişte m’a cuprins de îndată ce am deschis uşa casei d-lui prim-ministru. Gardistul de la intrare, lângă o măsuţă plină de hârtii, nu putea să îmi dea nici o lămurire cu privire la accesul meu în locuinţa d-lui Iorga. — Să vedem dacă e acasă, dar cine sunteţi d-voastra? Și după ce tălpile grele ale bo­­cancilor numarara ultimele trep­e, cari urcă un etaj și după ce gardi­stul dispăru după intortocherile scării mă resemnai în aşteptarea unui regi­mn­t de şefi şi directori de cabinet, cărora — erau con­­­vins — că trebue să mă supun la un amănunţit interogatoriu. Câte gânduri, câte răspunsuri nu-mi pregătiam, ca să înfrunt greutăţile, pe cari eram hotărât să le răzbesc. Un întreg plan de ofensivă elabo­rasem deja, când am fost poftit sus. O doa­mnă respectabilă cu părul albit şi cu un surâs de bunăvoinţă, îmi strică într’o secundă toate pre­gătirea mea toată socoteala, şi mai ales, chibzuinţă, cu care mă înarmasem. O cameră modestă, în care două canapele bătrâne şi un colţar în­seamnă „mobilă luxoasă" serveşte ca odae de locuit, probabil, unui membru din familie şi drept ca­meră în care d-l prim-ministru pri­meşte. Deoparte, pe o canapea, doamna Iorga, mama primului-ministru, tre­zeşte, cu o minunată sclipire, amin­tiri şi întreţine pe cei câţiva, cari vor să vorbească cu d-l lorga. Un cornet acustic îi ajută ca să poată răspunde cu o preciziune, care îi întrece vârsta şi care te uimeşte. D-na Iorga, soţia primului-mi­­nistru, are darul de a face ca cea­sul de aşteptare să se prefacă în clipă. Toate greutăţile vieţii, toate bucuriile ei sunt trecute în revistă. Se înting discuţiuni de natură ar­tistică şi economică; se vorbeşte de criza, de literatură, de pictură şi de toate faptele, care interesea­ză pe cei ce aşteaptă. In toiul convorbireî, însă ,apare d-l Iorga. Cu o naturaleţă, neobişnuită pri­­milor-miniştri, mâna caldă se în­tinde tuturora, şi dintr’odată toţi se simt copleşiţi de lipsa unei rigi­dităţi aşteptată cu cea mai legitimă siguranţă. Vorbeşte cu fiecare în parte şi cu toţi deodată, ascultă, sfătueşte şi râde. Atunci vîzî deabia că lucrurile pe care tu ţi le inchipueşti mari şi pentru care te-ai dus să-i ceri sp­ri­jinul sunt prea mici, atunci te mâh­neşte că n a­i ştiut ce să-i ceri. sufletul d-lui Iorga e atât de larg si ochii săi revarsă atâta bunătate, încât vorbele sale iti mângâe în­tr’o cl’pa necazurile unor ani în­tregi, şi-ţi dă tărie să înfrunţi şi altele. O sinceritate neîntâlnită unită cu o desăvârşită cunoaştere a faptelor trece scânteelor prin mintea d-lui Iorga şi luminează încăperea. *•••••*••• Simt că trebue să plec, deşi aş vrea să stau mult, mult, acolo. Unde a găsit d-l prim-ministru jumăta­tea de oră, pe care a avut-o de pierdut cu noi? Poate însă că cea­sornicul d-sale numără mai mult de douăsprezece ore pe zi. Şi am plecat şi eu odată cu toţii, mici, atât de mici încât mo­deştii uşă ni se părea un portal de catedrală.Aveam însă o viaţă nouă plină de hotărâre şi încredere. Pe drum mă gândiam. Cu câtă grijutate şi cu câte mofturi te pri­meşte un şef de birou!... A. Dragoş este marele scriitor italian pe care editura CUGETAREA s’a Mii BLUEITE La d. prim-ministru Cadran „Moartea în vacanţă” la TV Regina Maria In sfârşit, astă seară Vineri are loc la teatrul „Regina Maria premiera piesei ,Moartea in vacanţă", de Ca­­sella, cu d. Tony Bulandra in rolul titular. Atât subiectul acestei piese, cât şi montarea şi interpretarea ei promit să fie sensaţionale. Este o piesă de fast menită să intereseze pe amatorii de spectacole alese şi pe acei de reprezentaţii sensaţio­nale. Cărţi şi reviste A apărut numărul dublu 7 Şi 8 al revistei „Tehnica Fotografică“, sin­gura revistă de specialitate in limba română. Sumarul: A. Buchholz, Berlin, des­pre „Fotografia în timpul iernei“. Hellmuth Lange, Berlin, despre „Iarna şi fotografia“. Locot­.col. Miorini despre „Vederi în relief“ (Stereosco­pie). C. Sever despre „Developarea lentă“. M. Samson despre „Sensibili­tate, ortocromazie şi pancromazie la plăci şi filme“. C- Belmont despre „Inversiunea filmelor cinematogra­fice. Noţiuni despre materiale chi­mice. Consultaţiuni. Din practică. Di­verse. Ştiri din industrie, etc., etc. De vânzare la librării şi chioşcuri principale. Informaţiuni şi abona­mente. Redacţia „Tehnica Fotogra­fică“ B-du­ Academiei nr. 2 (Foto- Luvru). 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică variată (plăci de gra­mofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de ce­reale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon)­18: Orchestra radio. T. Dron: Tri­umful nostru, marş. L. Fall: Vals din opereta „Lieber Augustin’­. Auber: Uvertură la opera „Partea Dracului’’. Delibes: Solo de vioară din baletul .,Sylvia’’. Verdi: Fantezie din L,Tro­­vatore’- solo de vioară d. Teodoru. Saint-Saens: Mandolinata- L. Ascher: Potpun din opereta „Primăvara in pădurea vieneză”. 19. Informaţiuni, meteorul şi sem­nal orar. 19,10: Orchestra Radio. G. Bizet: Strauss: Poveşti din pădurea vieneză, vals. F. Cilea: Intermezzo din opera „Adriana Lecouvre’ar­*- L. Elbel: în­vingătorii, marş. 20: D- prof. Mihail Ralea: Subiect rezervat. 20,20: D. prof. Dragoş Protopopes­­cu: Un filozof al artei (I. Ruskin). 20,40: ..Aida’’ operă în 4 acte de G. Verdi (doză electromagnetică). Intre acte informaţiuni. STRAINATATEA MÜHLACKER, 8,10: Meteorul. 11: Plăci. 13: Meteorul. 13,05: Plăci. 13,35: Concert. 14: Continuarea con­certului. 14,30: Inform. 17: Conf. 18,05: Concert. 19,30: Ora, met., ştiri agricole. 19,40: Conf. 20,30: „In to­­rannos’* piesă. 21,45: Cântece popu­­lare ruseşti. 22: Actualităţi. 22,15 :­­Simfonia IV în Es-D'or de Anton Bruk RADIO Tineri 15 Ianuarie 1932 rel. 23,20: Met., Inf­, ştiri sportive. 23,40: Muzică de dans. ROMA, 9,15: Jurnalul radio, comu­nicate. 13: Plăci. 13,40: Concert vo­cal și instrumental. 13,45: Concert. 14: Jurnalul radio, bursa. 18,30: Con­cert vocal. 18,45: Concert. 19,15: Jur­nalul radio. 20,05: Cronica radioto­­nică. 20,10: Știri agricole, jurnalul radio. 21: Comunicate. 21,30: sem­nal orar. 21.45: Sport. 22: Boccaccio, operă. MILANO, 9,15: Jurnal radio. 12,15: Plăci. 13: Muzică variată. 13.45: Jurnalul radio. 14: Semnal orar. 14,50 Bursa. 17,16: Jurnalul radio. 17.30: Pentru copil. 17.40: Concert. 17,50: Muzică variată. 18,10: Sonată de Be­ethoven. 18,50: Jurnalul radio. 19,45 Comunicate. 20.05: Concert. 21: Sem­nat orar, eventuale comunicate. ZI,20 Conf- 21.35: Conf. 21,45: Trans. unei comedii într-un act. 22,20: Muzică de cameră. 24: Jurnalul radio. VIENA. 10.20: Cursul pleţii. 10.30: Meteorul. 12.30: Concert. 13,40: Ef- Tram Zimbalist cântă. 14: Ora, me­teorul, ştiri. 14,10: Concert. 16: Ora, meteorul, ştiri, comunicate, bursa­» 16,30: Pentru copil. 17: Pentru doara­ne. 172,5: Pentru tineret. 17,50: Du­­pâ Închiderea redacţiei. 18: Concert 19,30: Conferinţă. 20: Conferinţă. 20,30: Ora, meteorul, ştiri. 20,40: Re­velers şi Jack Smith cântă. 21,15: Urvaşi, operă- Ora, meteorul, comu­nicate. 23,45: Muzică de dans. BUDAPESTA, 10,15: Concert de or­chestră. 13,05: Concert. 17: Confe­rinţă. 18: Concert 19,45: Concert 20,30: Conferinţă. 21: Concert. 22: Sa­lată de recitaluri. 23: Concert. 24: Concert Sâmbătă 16 ianuarie 1632

Next