Curentul, ianuarie 1932 (Anul 5, nr. 1418-1438)
1932-01-16 / nr. 1423
La 20 ianuarie 1932 apare VIAŢA POLITICA revista săptămânală de largă discuţie, de polemică şi satiră VIAŢA POLITICA slujeşte adevărul şi e pusă în serviciul politicei generale VIAŢA POLITICA va fi scrisă de ziarişti şi scriitori, ilustrată de artiştii desemnului şi citită de orice ora inteligent 12-16—24 -32 pagini 4 tel 4 Redacţia Administraţia Bucureşti 25 Str. Brezofianu 25 A APĂRUT A APĂRUT KREMLIN ROMAN DE CEZAR PETRESCU sute pagini de fantezie, humor şi aventură Colecţia Rosidor Editura Naţionala S. Ciornei Preţul 25 LEI o nimioteca a Patriarhiei O rugare a Patriarhului către toți autorii, editorii şi posesorii de cârţi Mitropolia Ungro-Vlahiei a avut una din cele mai bogate biblioteci din ţară, care însă din cauza vitregiei timpurilor s’a irosit şi împărţit, sporind alte biblioteci publice. Astfel fiind, la venirea Noastră în Bucureşti n’am mai găsit nimic din ea, şi nici n’am putut să-i mai dăm de urmă. Cum o Mitropolie, devenită acum Patriarhie, în chip firesc are neapărată trebuinţă să aibă pe lângă ea o astfel de instituţie, cărturărească, am luat lucrul dela capăt.In acest scop am adunat pe cât ne-a stat în putinţă cărţi, am sporit numărul lor cu biblioteca noastră personală şi cu altele pe care le-am dobândit de la creştinii care au înţeles să sprijine lucrul nostru şi nevoile Bisericii, şi le-am orânduit şi aşezat în încăperile noului palat al Patriarmei. In felul acesta, am isbutit cu ajutorul lui Dumnezeu să punem început temeinic unei mari biblioteci, ajunsă până în prezent să numere aproape 10.000 de volume. Acest început ne dă nădejdi frumoase întru realizarea ce ne-am propus și neîncetat îndemn de a ne nevoi să sporim mereu ceea ce avem, până când se vor aduna atâtea cărţi, încât să putem orândui o clădire specială de bibliotecă, spre obştesc folos. Pentru înfăpturea acestui gând nu ajunge insă străduinţa noastră personală, ci este nevoie de colaborarea tuturor inimilor înţelegătoare a marelui rol pe care-l are o bibliotecă in desvoltarea culturală a unui popor. De aceea ne adresăm cu stăruitoare rugăminte către toţi cei ce au alcătuit, au editat sau posedă cârti de valoare să puna fiecare după putinţă câte o piatră de zidărie la opera pentru care ne trudim, trimiţând ca danie câte un exemplar, — dacă e cu putinţă legat — din cărţile lor, pentru biblioteca Patriarhiei Române. In felul acesta se vor putea aduna, credem, multe şi folositoare lucrări cari vor mari biblioiatriarhul miron cristea teca şi vor putea fi de preţios ajutor cele ce le vor cerceta şi folosi. Am fi in deosebi recunoscători tuturor acelor preoţi, profesori, etc., cari adunând în cursul vieţii lor o mică bibliotecă ar veni în ajutorul gândului nostru, trimiţând-o Patriarhiei, unde cărţile vor fi fără îndoială bine îngrijite şi de rodnică folosinţă obştească. Cu mulţumiri şi binecuvântări pentru toţi cei in al căror suflet ruga Noastră va găsi bun răsunet. Miron, Patriarh Bucureşti in ziua de Si. Ioan Botezătorul, 1932. 0 interesanta institufiune iC^oiLkirtiAídie: diri pag. l-o) iveală acea necunoscută civilizaţie zisă tip Bucureşti. Aceasta din urma, se întinde din câmpia Munteanu până in Ardeal si umple un foc gol pană mai deunăzi în preistoria epocii noastre de bronz, lata acum a eşit la iveală o nouă civilizaţie, a cărei ceramică este, până acum cel puţin, una din cele mai frumoase produse ale olarilor epocii, civilizaţie căreia Bucureştii i-au dat şi numele, şi a cărei descoperire se datoreşte râvnei actualilor edili. Toate obiectele desgropate intrând in patrimoniul comunei, e faresc, că şi ideia muzeului municipal să fi făcut atunci un pas uriaş Înspre realizarea ei Coordonând lucrările premergătoare, d. Dobrescu putu astfel înfinţa, în cursul anului 1929 Muzeul Municipiului Bucureşti. începuturile fură modeste, o mică casă, în Calea Moşilor, neîncâpător local chiar pentru secţia preistorică, singura existenţă îatunci- Curând după aceia se simţi jirsă nevoia creărei mai multor secuii, căci numai cu preistorie nu se face un muzeu municipal. Şi au început atunci edilii să cate o casăpotrivită cu nevoile noului muzeu Prin intervenţia d-lui profesor N. Iorga, care pe atunci încă nu era prim-ministru, casa Moruzi din calea Victoriei a fost declarat monument istoric şi s’a hotărît că ,va fi desinată a adăposti tezaurele adunate până acum, cu care se poate, până la un punct, reconstitui o parte din trecutul Căpitalei In Februarie 1930 instalarea muzeului în casa Moruzi s’a și arectitat, numindu-se, un an mai târziu, director onorific d. profesor dr Severeanu, care jucase la înfăptuirea sectiunei numismatice a acestui muzeu un rol activ şî preconaerent. Dinu Rosetti este conservatorul muzeului şi d- George D- Florescu secretarul. Spre a deştepta gustul publicului bucureştean pentru atari instituţiuni, faţă de care se arată în genere prea indiferent îmi voi permite să fac, împrenă cu cititorii mei, o scurtă plimbare prin sălile muzeului. Secţia preistorică, căci trebue fireşte să începem cu ea, conţine vestigiile celor mai vechi civilizaţii, începând din paleolitic, epoca de piatră, eneoliticul, epoca de bronz şi de fier. Civilizaţiile suprapuse sunt arătate în ordin cronologic, pentru ca vizitatorul să-şi poată face o icoană clară a trecutului şi a desvoltării civilizaţiilor omeneşti- Găsim în această secţiune idoli (arta plastică a primitivului) ornamente ceramice vase de cult şi casnice, cranii omeneşti (cu coţi dinţii şi toate măselele ) ar fi murit dantiştii de foame pe atunci), morminte întregi (incineraţie sau inhumaţie) etc. Dar cea mai frumoasă bucată din această sadă este o podoabă de aur, un pandativ femeesc (găsit la Vidra), care este cel mai vechi obiect de aur aflat până acum în tot cuprinsul Daciei(Sfârşitul in numărul viitor) CALENDAR Vineri 15 Ianuarie 1932 ORT.: Sf. Pavel Tibeul şi Ion Colibaşul. CAT.: Sf. Marcel Popa. ISR.: 7 Serat 5693. MUS.: 6 Ramazan 1350 Grima. TEATRE OPERA ROMANA ora 8.30 seara : „Bărbierul din Sevilla". NAŢIONAL ora 8.30 seara: „Idiotul". REGINA MARIA ora 9 seara: „Moartea în vacanţă". VENTURA ora 9 seara : „Cămila trece prin urechile acului". MAJESTIC ora 9.15 seara: „Ca’n vremuri bune". ALHAMBRA ora 9.15 seara: „Alhambra petrece". CINEMATOGRAFE CAPITOL: „Chemarea dragostei" cu Al. Lupescu, Ion Manu, F. Strianov, P. Constantin şi Emma Romano. TRIANON : „Liebeskommando" (Domnişoara ofiţer) cu Dolly Haas, Gustav Fröhlich, Tibor v. Halmey, Marcell Wittiich. SELECT: „Alb şi negru" cu Raimu, Baronfils, Irene Wells, Paulig şi Suzanne Dantès. REGAL: „Congresul dansează“ cu Lilian Harvey, Willy Fritsch, Conrad Veidt şi Lil Dagover. RIO: „Ben Hur“ cu Ramon Navarro. VOX: „Şapte zile de fericire“ (Liber-express) cu Georg Alexander şi Dina Gralia. ROXY: „Chemarea dragostei" cu Al. Lupescu, Ion Manu, P. Susianov, P. Constantia şi Emma Romano. I’EMINA: „Dolly macht Karriere“, cu Dolly Haas, Oskar Karlweiss, Alfred Abel, Curt Geron. BULEVARD PALACE: Harry Piel in „Regele Boxcurilor“ (Boby geht los) cu Anny iVIakhart. FORUM: „Kismet“ cu Gustav Fröhlich. OMNIA: „Vasul scufundat" cu Gina Manes şi Albert Prejean. LIDO: „Luminile oraşului“ cu Charlie Chaplin. A At. P. A. (Episcopiei): „Generalul" cu Conrad Veidt, Olga Cehova, Suzy Vernon etc. A. R. P. A. (Franklin): „Mântuirea“ cu John Gilbert, Conrad Nagel, Renée Adore etc. TERRA: Premieră Gary Cooper, Richard Arien, Mary Brian in „Spânzurătorile din Pampas“, o complectare. Trupa de reviste Lică Rădulescu. MARNA: „Trotuarul“ cu H. George şi revistă. VOLTA BUZEŞTI: „Inspiraţie“ cu Greta Garbo şi jurnal. ROMA: „Aventurierul blestemat“ cu Barbara la Marr şi „Penru cinste şi dreptate". DICinY: „Divorţata" cu Norma Shearer şi Conrad Nagel şi o comedie cu Moritz. SPLENDID: Hoaţa de nevastă-mea’’, şi „Simfonia albă“. AMERICAN „Trader Horn" filmul minune. LIRA: „Baroneasa... iubeşte” cu Greil Teimer şi Ernst Verebes. „Maimuţele care vorbesc”, comedie şi jurnal. TOMIS: „Balul de la Opera Mare“ cu Ivan Petrovici şi Liane Hald. Jurnal şi complectare. LUCIFER: „escadrila morţii“ şi „Degradarea maiorului Vărzaru“. RAHOVA: „balta Mortale“ cu Anna Sten, Adolf Wolbruck şi Kurt Gerron. CERCUL SUBOFIŢERILOR: „Peripeţiile căsătoriei prinţesei Olga“ şi o comedie. ILEANA: „Harry Piei" jurnal şi o comedie cu Stan şi Bran. LEONARD-" ..Prăpastia de aur” cu Liane Haid şi o comedie. MACEDONIA-TEI: Fred Thomson, Stan şi Bran la Cabaret. Degradarea Maiorului Vărzaru. FILANTROPIA: „Fetele regimentului" cu Mary Kid, Paul Haideman şi o completare. BARCELONA: „Vulturul munţilor“ cu Tom Mix şi „Tigresa roşie" cu Monte Blue și Rin-Tin-Tin. Farmaciile de serviciu in noaptea de 15 Ianuarie 1632 ;-D. Vasiliu (Farm. la Cerb) calea Victoriei 70, tel. 311/19; V. Steflea, calea Victoriei 142; Dr. N. Popovici, cal. Grvitei 213, tel. 320/99; N. Wassermann, cal. Moşilor 249, tel. 202/74; C. Berzenberg, cal. Văcăreşti 25; Getta Drăghici, cal. Rahovei 151, telefon 331/82; Aristiţa Bejan, Parcul Radovin 133, tel. 348-63; Steriu I. Shunea Piaţa Buzeşti 47, tel. 301/85; Sebastian Niţescu, B-dul Ferdinand 103; Dr. Einhorn (Bisserorfer) str Carol 19, tel. 820/88; Farm. Academiei (ABeilich et Co.) str. Academiei 2, tel. 316/50. A apărut Papucii lui Mahmud roman de GALA GALACTION Accidentul de tren din staţia Azuga Trenului de marfă No. 3317, compus din 36 vagoane, plecat din staţia Azuga aseară la ora 7, îi s’a întâmplat un accident în dreptul cantonului No. 118. Cantonierul, căruia îi se păruse ca nu se sunase, a ieşit înaintea trenului cu semnele de oprire disperate, iar mecanicul vrând să oprească brusc, s’a rupt cârligul de tracţiune dela vagonul al doilea dela locomotivă. Trenul a avut o întârziere de 50 minute, iar Simplonul de 5 minute. CURENTül Carnetul zilei Baloane de săpun Frizura iul conul Casnica Filmul documentar sociologic In menajat d-lui Vasile Kotcropenski domnea cea mai perfectă armonie. Singurul subiect de discordie era numai „frizura“ d-sale. — Zău, Vasilică..., zicea d-na Kotropenski, fă-mi și mie un hatâr: piaptăneşte cu „cărarea“ in dreapta!.* Cortul Vasilică pufnea, furios, pe nări: — EU drăcia dracului! Dar lăsaţi-mă, frate, in pace, cu chestia asta!*. (D. Kortropenski întrebuinţa „pluralul", fiindcă şi soacra d-sale — ca orice soacră — era de părerea nevestei). „Chestia asta“ dura de foarte multă vreme. (Exact, de patru ani, de când se însurase). Şi, regulat după o asemenea discuţie, soţul îşi lua pălăria din cuier şi pleca, trântind uşa. — Ce monstru!... suspina femeea, cu batista la ochi. — S’o ia dracul de viață!..., blestema bărbatul, trăgând cu furie fumul din ţigară. Nu mai ai voe nici să te piepenicum iţi place!.* Adevărul e că d. Kotropenski infecţiona pieptănătura cu „cărarea“ in mijlocul capului şi, pentru nimic pe lume n’ar fi acceptat să şi-o schimbe. Şi totuş, săptămâna trecută, după o scenă furtunoasă, omul a plecat la frizer, hotărît să-i facă, neveste-sei, pe plac. — Cel puţin aşa o să am linişte..., încercă el să se consoleze. Şi intră, deis, în prăvălia lui Fănică Eremia, patronul de la „Briciul de Aur“... — Vă salut, coane Vasilică, poftită*. — Burtă-ziua Fănică. Aş vrea să mă tund niţei. Şi — adaugă el, cu multă părere de rău — cu ocazia asta aş vrea să-mi schimb şi pieptănătura*. — Să vă schimbaţi pieptănătura?*, vă cunosc*. — Adică*, uite ce e.- un loc de „cărare la mijloc“, aş vrea „cărare într’o parte“. Ce zici, se poate.?.* — Se poate, coane Vasilică! Ce nu se poate pentru d-voastră? Numai că, atunci, trebue să vi-l scurtăm niţel, in stânga, ca să devie egal, in amândouă părţile... — Fă ce ştii!... zise clientul, plictisit. Şi se aşezi pe scaun, închizând ochii, ca să nu mai vadă cum il „sluţeşte”, mutăndu-i „cărarea“ din locul unde se răsfăţase atâta vreme... — Bre, dar cald mai e...„ făcu el, după câteva clipe. Par'c'aş bea ceva... — Să vă aducă un „ţap“, de vis-fr. vis, de la „Automat“... — Atunci.O să aducă doi: unul pentru mine şi unul pentru tine. Şi, neavând bani mărunţi, întinse o bancnotă de cinci sute de lei „Țapul“ adus de ucenicul prăvăliei, nu făcu decât să-i sporească setea. — Să ne mai aducă încă doi..., propuse el. — La ordin!..., răspunse Fănică, intinzând, băiatuuu, paharele goale*. La al patrulea „rând“, conții Vasilica începu să simtă, din nou, o mare părere de rău pentru... „chestia asta“. — Spune şi tu, mă, Fănică, dacă nu-i păcat de D-zeu să-mi scumb eu cărarea dela locul ei!... *— De, coane Vasilică, ştiu şi eu ce să mai zic? Poate că aveţi dreptate. Vă venea foarte bine, aşa cum era mai înainte*. — Dracul s-o ia de viaţă! Zi să ne mai aducă doi ţapi... Peste un ceas, erau „turtă" amândoi. Fănică il ciopârţea, cu ochii impăenjeniţi, iar conul Vasilică sughiţa şi ora, ofta şi sughiţa.* — Zău, măi Fănică.. hâd... dacă nu-mi pare rău de chestia asta*. Ca să-l consoleze, Fănică făcu două propuneri: întâi, să le mai aducă un rând şi al doilea.* să-l tundă cu maşina „numărul zero“. — Să vedeţi, pe urmă, ce frumos o să crească!*. După ce băniseră câte opt „ţapi“, bărbierul avu o inspiraţie: — Ştiţi ceva, coane Vevlică? Ea zice, mai bine, să vă radeţi in cap... — Sigur! Cu asta aţi rezolvat chestia cu cărarea: nu-i nici în dreapta, nici la mijloc*. Conul Vasică închise ochii, în chip de consimţământ*. La amiază, când s’a întors acasă, nevastă-sa nu vroia, cu nici un preţ, să-l lase să intre innăuntru. Nu-l mai recunoştea... Gest Patrick Secţia sociologică a Institutului Social Român a prezentat publicului două filme: ,*Drăguş‘f _ un sat din Ardeal _ şi „Cornova”, un sat din Basarabia. Pentru a înlătura însă dela inceput orice nedumerire, aducătoare de eventuale decepţii, adaug dela început că nu este vorba de filme sonore ori palpitante, ci de două filme documentare, adică de două fragmente dintr'o vastă serie de lucrări, al căror scop este cercetarea ştiinţifică amănunţită a realităţii sociale româneşti. In ce constă această cercetare, care se numeşte: monografie sociologică ? Care îi sunt mijloacele de investigaţie şi rezultatele ? Iată lucruri ce se pot afla în seria de comunicări a secţiei sociologice, ce vor avea loc în fiecare Miercuri seara, la sediul Institutului Social, I. S. R. doreşte a arăta intelectualilor curioşi, şi oamenilor politici iubitori de o mai profundă înţelegere a vieţei româneşti, o metodă de lucru şi un sistem ştiinţific, prin a căror aplicare se dă dovada comoarei de viaţă ce se ascunde intr'un sat, pe cât de mic ca Suprafaţă, pe atât de profund ca adâncime. Şi ce material imens se poate descoperi acolo, numai în câteva săptămâni de lucru, când se munceşte sever, cu disciplină şi Însufleţire ! Şapte ani dearândul, monografiştii s-au stabilit, în fiecare an, în alt sat din altă regiune a ţării, pentru ca în muncă încordată şi tăcută, prin străduinţe zi de zi, să extragă din fizionomia satului, fără romantismul turistului dornic de pitoresc, o monografie sociologică. O monografie sociologică, adecă o sinteză în timp şi un spaţiu a unui colţ de ţară O vedere de ansamblu, menită să înglobeze intr’un tot atât tradiţiile trecutului cât şi realităţile prezentului şi posibilităţile viitorului. Un instantaneu panoramic, atot cuprinzător, care rezumă zăcămintele de bogăţie sufletească şi materială, şi rezervele de energie acumulată ale stoicului. Monografistul, observator ager şi sprinten, cu privire proaspătă şi sfredelitoare, urmăreşte a descoperi pricinele de amorţire şi principiile de viaţă, adecă principalele caracteristici sociale ale satului românesc de astăzi. Pe lângă sistem şi metodă de cercetare proprie, monografia are nevoie de un întreg aparat ştiinţific, de la desenuri, planşe, diagrame şi tabele statistice, până la aparate de înregistrat melodii, organizaţii de cercetări de laborator, serologice, antropologice, ori pur medicale, sau de înregistrare fotografică (I. S. R- posedă o bogată colecţie, întrebuinţată uneori, fără indicaţia sursei, de către Ministerul de Externe în opera sa de propagandă). In acest sistem de mijloace de documentare precisă, nu s’a putut trece peste datele tehnice şi emotive ale cinegrafiei integrale o armătură de tehnică vizuală ce dă cea mai puternică posibilitate de evocare a vieţei. Aşa s’au realizat filmul „DrăgUş’*, în Iulie 1929, __ şi „Cornova”, __ la August 1931. Două filme de documentare sociologică, cari pot fi numite şi experimentate, ori realiste. Căci aceste filme, în totul eliberate de atmosfera înăbuşitoare şi seacă a studiului, de mijloacele teatrale ale punerei în scenă, şi de orice deformare intenţional estetică ori doctrinară, sunt filme fără actori, fără regisori, fără replici şi fără acţiune. Studio, a fost satul şi regiunea, — în plin aer, — unde s’a făcut cercetarea monografică; personagiile, au fost ţăranii din satul studiat, aşa cum ei trăesc; acţiunea, niciuna, ori, prea multă: viaţa însăşi, desfăşurată în cadrul ei natural; textul, Iau făcut ţăranii înşişi, prin viaţa lor obicinuită. In sfârşit, regizorii, grija monografiştilor de a încadra o serie de imagini vizuale în ritmul total al vieţei săteşti, reconstituind exact împrejurările de viaţă, fără nici un amestec din partea celor ce luau filmul. Dacă filmul documentar nu are la bază o teză, estetică ori de propagandă (cum sunt, bunăoară, filmele sovietice), seria de imagini cinematografice ce alcătueşte filmul, nu este însă luată la întâmplare, ci este străbătută de o ideie directivă, de un plan, o ideologie ştiinţifică, care este ideea cercetării monografice. Filmul realist sociologic se poate defini ca o monografie sociologică sintetizată in imagini rapide. Filmul documentar sociologic nu oferă însă numai documente, ci exprimă forme sociale de viaţă. Simplele elemente documentare, luate pentru o demonstraţie cu totul ştiinţifică, se transpun pe planul emoţional, şi devin un adevărat poem rustic. Pentru că deşi filmul nu are, după formula obicinuită, nici personagii şi nici acţiune , prezintă el totuşi un deosebit interes dramatic ? Fiindcă se referă la viaţa comunităţii săteşti. De aceea filmul realist conţine mai mult decât fotografii oneste, şi decât tablouri inimoase, dar reci — pentru că din el se desprinde o poezie spontană, şi pentru că în el vibrează un suflu şi o frăgezime nouă de viaţă originală. Secţia sociologică a I. S. R. intenţionează să continue filmarea satelor, pe regiuni. Căci, __ credem, __ zece până la douăsprezecilme săteşti ar face, pentru cunoaşterea şi înţelegerea ţării, mai mult decât întregi vrafuri de cărţi. Acest plan cinematografic intră în cadrul unui vast câmp de acţiune monografică. O sociologie românească a satelor filmată, ar sta alături de seria de publicaţii: sociologia monografică a României, care îşi va inaugura apariţia cu monografia satului basarabean Cornova, nu trei volume, graţie generozităţii fondaţiei americane Rockefeller (o monografie care, sperăm,va oferi argumentul hotărâtor celor ce nu ştiu încă cât este de veche româneasca Basarabie), ca şi de Muzeul sociologic, plănuit a cuprinde reconstituirea intuitivă şi ştiinţifică a câte unui sat din fiecare regiune românească, şi care va fi adăpostit în viitorul local al I. S. R. ale cărui planuri impresionante se datoresc mult talentatului membru al Institutului, d-l arhitect Duiliu Marcu. Prezentarea filmelor Drăguş şi Cornova au valoarea unui act de credință în posibiltatea înfăptuirei acestei opere. D. Gusti Cuido da Verona angajat să-l editeze, iar primul roman care va apare în româneşte va fi Un sentiment de îngrijorare şi de nelinişte m’a cuprins de îndată ce am deschis uşa casei d-lui prim-ministru. Gardistul de la intrare, lângă o măsuţă plină de hârtii, nu putea să îmi dea nici o lămurire cu privire la accesul meu în locuinţa d-lui Iorga. — Să vedem dacă e acasă, dar cine sunteţi d-voastra? Și după ce tălpile grele ale bocancilor numarara ultimele trepe, cari urcă un etaj și după ce gardistul dispăru după intortocherile scării mă resemnai în aşteptarea unui regimnt de şefi şi directori de cabinet, cărora — erau convins — că trebue să mă supun la un amănunţit interogatoriu. Câte gânduri, câte răspunsuri nu-mi pregătiam, ca să înfrunt greutăţile, pe cari eram hotărât să le răzbesc. Un întreg plan de ofensivă elaborasem deja, când am fost poftit sus. O doamnă respectabilă cu părul albit şi cu un surâs de bunăvoinţă, îmi strică într’o secundă toate pregătirea mea toată socoteala, şi mai ales, chibzuinţă, cu care mă înarmasem. O cameră modestă, în care două canapele bătrâne şi un colţar înseamnă „mobilă luxoasă" serveşte ca odae de locuit, probabil, unui membru din familie şi drept cameră în care d-l prim-ministru primeşte. Deoparte, pe o canapea, doamna Iorga, mama primului-ministru, trezeşte, cu o minunată sclipire, amintiri şi întreţine pe cei câţiva, cari vor să vorbească cu d-l lorga. Un cornet acustic îi ajută ca să poată răspunde cu o preciziune, care îi întrece vârsta şi care te uimeşte. D-na Iorga, soţia primului-ministru, are darul de a face ca ceasul de aşteptare să se prefacă în clipă. Toate greutăţile vieţii, toate bucuriile ei sunt trecute în revistă. Se înting discuţiuni de natură artistică şi economică; se vorbeşte de criza, de literatură, de pictură şi de toate faptele, care interesează pe cei ce aşteaptă. In toiul convorbireî, însă ,apare d-l Iorga. Cu o naturaleţă, neobişnuită primilor-miniştri, mâna caldă se întinde tuturora, şi dintr’odată toţi se simt copleşiţi de lipsa unei rigidităţi aşteptată cu cea mai legitimă siguranţă. Vorbeşte cu fiecare în parte şi cu toţi deodată, ascultă, sfătueşte şi râde. Atunci vîzî deabia că lucrurile pe care tu ţi le inchipueşti mari şi pentru care te-ai dus să-i ceri sprijinul sunt prea mici, atunci te mâhneşte că n ai ştiut ce să-i ceri. sufletul d-lui Iorga e atât de larg si ochii săi revarsă atâta bunătate, încât vorbele sale iti mângâe într’o cl’pa necazurile unor ani întregi, şi-ţi dă tărie să înfrunţi şi altele. O sinceritate neîntâlnită unită cu o desăvârşită cunoaştere a faptelor trece scânteelor prin mintea d-lui Iorga şi luminează încăperea. *•••••*••• Simt că trebue să plec, deşi aş vrea să stau mult, mult, acolo. Unde a găsit d-l prim-ministru jumătatea de oră, pe care a avut-o de pierdut cu noi? Poate însă că ceasornicul d-sale numără mai mult de douăsprezece ore pe zi. Şi am plecat şi eu odată cu toţii, mici, atât de mici încât modeştii uşă ni se părea un portal de catedrală.Aveam însă o viaţă nouă plină de hotărâre şi încredere. Pe drum mă gândiam. Cu câtă grijutate şi cu câte mofturi te primeşte un şef de birou!... A. Dragoş este marele scriitor italian pe care editura CUGETAREA s’a Mii BLUEITE La d. prim-ministru Cadran „Moartea în vacanţă” la TV Regina Maria In sfârşit, astă seară Vineri are loc la teatrul „Regina Maria premiera piesei ,Moartea in vacanţă", de Casella, cu d. Tony Bulandra in rolul titular. Atât subiectul acestei piese, cât şi montarea şi interpretarea ei promit să fie sensaţionale. Este o piesă de fast menită să intereseze pe amatorii de spectacole alese şi pe acei de reprezentaţii sensaţionale. Cărţi şi reviste A apărut numărul dublu 7 Şi 8 al revistei „Tehnica Fotografică“, singura revistă de specialitate in limba română. Sumarul: A. Buchholz, Berlin, despre „Fotografia în timpul iernei“. Hellmuth Lange, Berlin, despre „Iarna şi fotografia“. Locot.col. Miorini despre „Vederi în relief“ (Stereoscopie). C. Sever despre „Developarea lentă“. M. Samson despre „Sensibilitate, ortocromazie şi pancromazie la plăci şi filme“. C- Belmont despre „Inversiunea filmelor cinematografice. Noţiuni despre materiale chimice. Consultaţiuni. Din practică. Diverse. Ştiri din industrie, etc., etc. De vânzare la librării şi chioşcuri principale. Informaţiuni şi abonamente. Redacţia „Tehnica Fotografică“ B-du Academiei nr. 2 (Foto- Luvru). 394 m. BUCUREŞTI 13: Muzică variată (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal orar. 14: Muzică de orchestră (plăci de gramofon)18: Orchestra radio. T. Dron: Triumful nostru, marş. L. Fall: Vals din opereta „Lieber Augustin’. Auber: Uvertură la opera „Partea Dracului’’. Delibes: Solo de vioară din baletul .,Sylvia’’. Verdi: Fantezie din L,Trovatore’- solo de vioară d. Teodoru. Saint-Saens: Mandolinata- L. Ascher: Potpun din opereta „Primăvara in pădurea vieneză”. 19. Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. 19,10: Orchestra Radio. G. Bizet: Strauss: Poveşti din pădurea vieneză, vals. F. Cilea: Intermezzo din opera „Adriana Lecouvre’ar*- L. Elbel: învingătorii, marş. 20: D- prof. Mihail Ralea: Subiect rezervat. 20,20: D. prof. Dragoş Protopopescu: Un filozof al artei (I. Ruskin). 20,40: ..Aida’’ operă în 4 acte de G. Verdi (doză electromagnetică). Intre acte informaţiuni. STRAINATATEA MÜHLACKER, 8,10: Meteorul. 11: Plăci. 13: Meteorul. 13,05: Plăci. 13,35: Concert. 14: Continuarea concertului. 14,30: Inform. 17: Conf. 18,05: Concert. 19,30: Ora, met., ştiri agricole. 19,40: Conf. 20,30: „In torannos’* piesă. 21,45: Cântece populare ruseşti. 22: Actualităţi. 22,15 :Simfonia IV în Es-D'or de Anton Bruk RADIO Tineri 15 Ianuarie 1932 rel. 23,20: Met., Inf, ştiri sportive. 23,40: Muzică de dans. ROMA, 9,15: Jurnalul radio, comunicate. 13: Plăci. 13,40: Concert vocal și instrumental. 13,45: Concert. 14: Jurnalul radio, bursa. 18,30: Concert vocal. 18,45: Concert. 19,15: Jurnalul radio. 20,05: Cronica radiotonică. 20,10: Știri agricole, jurnalul radio. 21: Comunicate. 21,30: semnal orar. 21.45: Sport. 22: Boccaccio, operă. MILANO, 9,15: Jurnal radio. 12,15: Plăci. 13: Muzică variată. 13.45: Jurnalul radio. 14: Semnal orar. 14,50 Bursa. 17,16: Jurnalul radio. 17.30: Pentru copil. 17.40: Concert. 17,50: Muzică variată. 18,10: Sonată de Beethoven. 18,50: Jurnalul radio. 19,45 Comunicate. 20.05: Concert. 21: Semnat orar, eventuale comunicate. ZI,20 Conf- 21.35: Conf. 21,45: Trans. unei comedii într-un act. 22,20: Muzică de cameră. 24: Jurnalul radio. VIENA. 10.20: Cursul pleţii. 10.30: Meteorul. 12.30: Concert. 13,40: Ef- Tram Zimbalist cântă. 14: Ora, meteorul, ştiri. 14,10: Concert. 16: Ora, meteorul, ştiri, comunicate, bursa» 16,30: Pentru copil. 17: Pentru doarane. 172,5: Pentru tineret. 17,50: Dupâ Închiderea redacţiei. 18: Concert 19,30: Conferinţă. 20: Conferinţă. 20,30: Ora, meteorul, ştiri. 20,40: Revelers şi Jack Smith cântă. 21,15: Urvaşi, operă- Ora, meteorul, comunicate. 23,45: Muzică de dans. BUDAPESTA, 10,15: Concert de orchestră. 13,05: Concert. 17: Conferinţă. 18: Concert 19,45: Concert 20,30: Conferinţă. 21: Concert. 22: Salată de recitaluri. 23: Concert. 24: Concert Sâmbătă 16 ianuarie 1632