Curentul, noiembrie 1933 (Anul 6, nr. 2066-2095)

1933-11-29 / nr. 2094

RAGUSEALA LARIN G­­ TĂ v­ite altoite im­ ae!fl Hiaî bene soiuri, garast autentice, precum «3 port RÎtoî şi butaşi cu rădăcini, livrează-FH- CASPARl (Mediaş) Catalos gratuit la cerere. Specialitate 1933 .Neuburger’* . ău apărat in Editura SCRSUL ROMANESC—Craiova Clasicii români comentat! Sub îngrijirea d-lui Profesor Universitar N- Cartojan- Pentru studenţi, elevi, etc., conform programelor analitice în vigoare­­p. Ispirescu, Legende sau Basmele Românilor, comentată de d. N. Cartojan, prof. aniv-V- Alecsandri, Teatru, comentat de d. Alex. Iordan, bibil­ia Acad. Română. M- Kogâlniceanu. Scrieri și discursuri, comentat de d- N* Car­­toian, prof. univ. V. Alecsandri, Proză, comentat de d- A. Marcu, prof. univ* V. Alecsandri, Călătorii și misiuni diplomatice, comentat de d* Al. Marcu, profesor universitar I. Slavici. Nuvele comentat de d- S* Sti­uţeanu, profesor N. Bălcescu, Scrieri istorice, comentat de d. P* Panaitescu, pro­­fesor universitar M. Eminescu, Scrieri politice, comentate de d* D- Murăraţfi, Doc­tor in litera N* Filimon, Ciocoii vechi şi noi. Roman Social comentat de a* G. baiculescu, bR­ la Academia Română, Al. Odobescu, Pseudo-Kynegeticos, comentat de d. Al. Busuioce­­scu* Docent la Universitatea din Bucureşti, Ion Neculcea, Letopiseţul Ţârei Moldova (2 vol) comentat de d. Al. Procopoviei, prof. universitar, Cernăuţi. X­L- Caragiale Teatru, comentat de D- Murăraşu, doctor în litere Lei DE VANZARE LA TOATE LIBRĂRIILE DIN TARA Lei 60 Lei100 Lei 80 Lei 90 Lei 70 Lei 60 Lei 60 Lei 90 Lei 80 Lei 70 Lei120­­ Lei 80 DURERILE se vindecă numai prin A­nlinevralgic Di*. Kanu Muscel in­braţii originale conţinând 2 buline­rc numai cu semnătura doctorului. Depozit: Farmacia N. POPOVICI Bucureşti, cafea Rahovei 23” Incercat­ am multe Fănică contra reumatismului, care rău mă înţepeneşte în scaun, mai ales la schimbarea vreunei. Nimic nu mi-a folosit, toate-s poveşti— —Ascultă tată, încearcă TESTA, moş Alecu zice că face minuni-0 cunoşti pe tanti Frosa, a luat TESTA, s’o vezi acum cum se învârteşte ca titirezul şi nu-şi găseşte locul-nu mai are du­reri cu toate reumatismele ei. -Ţi-a spus cum se ia? -1­2 Tablete dimineaţa la ceai, a­­junge.— MAGAZIN SPAŢIOS - Str. hirojieii bine introdus, acceptă orice combinaţie serioasă. Informaţiuni telefon 325­42 citiţi m­­ifjä hiiiiiuitats . qjBBBMmiiK'­M 3 voiajuri liArA pentru sezonul Pe senii­. I. Voiaj de Crăciun spre Madei­­­­ra si Insulele Canare. Vizitarea [ insulelor fericite în cel mai plă­cut sezon. 19 Decembrie 1933- 8 Ianuarie 1934. II* Voiaj de Crăciun spre Egipt si Palestina. 18 Decembrie 1933 5 IANUARIE 1934, (de Crăciun In tara sfântă)-111. Voiaj ..in jurul lumii”. Ia­nuarie—iunie 1934, efectuat cu tfdnnrtjl j.Pg8n|«­o,,; ao VOT vi-! zi­ta 70 localităţi pe o distantă de 60.000 km., în 137 zHe* Informatiuni si prospecte la bi­roul de voiaj. Hamburg-Amerika Linie a- a i- București, Calea Victoriei s4 congrism „hrmiului ahidleniar" Ziua Ilia Eri dimineață au continuat, în sala Tomis, desbaterile congresului sindi­catului alimentar. Se lucrează în comisiuni. Prezi­dează d. Jean Niculescu. Se constitue biroul astfel: secretar d. Nae but­itani; raportori d-ni: losef Răcaru, Gheorghe Spănescu, Araistasiu, An­drei Maior, Sever Herdan, Iancu Po­­pescu. Impozitul imobiliar D. Spănescu, cere desfi­nţarea im­pozitelor mobiliar şi adţional şi a dobânzilor asupra capitalurilor pla­sate in întreprinderi. Propune micşo­rarea cotelor prevăzute la mobiliar şi adiţional la 10 la sută. D. Rafail, cere ca creditorii să fie scutiţi de impozitul mobilar. Impozitul comercial şi industrial D. Spănescu face un documentat raport industrial şi comercial; cere re­­ducerea tuturor cotelor la impozitele elementarea comerciale şi industriale. Cere reducerea de la 8 la sută pentru industriaşi şi 10 la sută pentru comer­cianţi a cotelor prevăzute la art. ii) In actuala lege, la 4 şi 5 la sută. La această chestiune iau cuvântul di n.i: Rafail, Ionescu-Ploeşti, But­­oaru, etc. D. Tr. Ionescu: Patronul să fi­e considerat ca salariat şi să fie impus la salar­iu fix. D. av. Rafael, propune desfiinţarea patentei fixe, cere ca impunerea mi­cului comerciant să fie anual. D. Sever Herdan, cere patenta fixă să rămână pe timp de trei ani, dacă însă intre timp se schimbă afaceri­l, comerciantul să poată face apel D. Tr. lonescu, propune ca toţi co­mercianţi să fie trecuţi în patenta fixă. D. Răcaru, se opune la lărgirea patentei fixe, aceasta fiind apanajul exclusiv al micilor comercianţi. D. Mihăilescu-Brăila, propune ca pe 1934 patenta fixă să fie redusă la 50 la sută, dată fiind puterea actuală de plată a comercianţilor In această chestiune mai iau cuvântul d-nii Cri­­stescu, Nacu-Braşov, Butnaru, Boş­colescu, D. Vişoiu, cere lărgirea patentei fixe la 20 clase şi la sumă maximă de patru sute mii Iei. In aceeaşi chestiu­ne mai vorbesc, făcând diferite pro­puneri d-nii: Ma­ifiescu, Dobrescu Tr. Ionescu, etc., etc. D. Spănescu arată că la art. 31 în Ce priveşte registrele se prevăd amor­tismentele însă numai pentru industrie. Se cere şi pentru comerţ D. Spănescu,­­ cere ca impozitul complmentar să fie scăzut din veni­tul întreprinderilor. Şedinţa de după amiază Au avut loc discuţiuni privitoare la Casa de pensii a negustorilor. D. I. RACARU, raportorul aces­tei chestiuni, desvoltă prevederile raportului, preconizând înfiinţarea unui timbru pe fiecare scrisoare de trăsură; în urma perceperii a­­cestui timbru, se vor obţine veni­turi, cari să asigure 20 la sută din totalul sumelor necesare. Dease­­meni, din veniturile fiecărui co­merciant, să se verse o cotă de 4 la sută pentru această casă de pensiuni; fonduri însemnate ar pu­tea rezulta şi din amenzile pentru contravenţiile vamale şi cele la le­gea repaosului duminical. D. Ră­caru arată în linii generale, activi­tatea ce va desfăşura Casa de pensiuni şi îndatoririle ce va avea faţă de negustori. D-nii N. BUTNARU, TR. IO­NESCU-Floeşti şi RAFAIL formu­lează diferite observaţiuni. D-nii VIŞOIU şi JEAN IONES­CU cer alcătuirea unei comisiuni care să se ocupe de modificarea proectului întocmit. La raportul privitor la proble­mele fiscale, d. SPANESCU cere "■implificarea şi reducerea apara­tului de constatare, percepere şi încassare, desfiinţarea legii de evaziune fiscală. D. JEAN NICULESCU cere amnistierea datoriilor către fisc dinainte de 1 Ianuarie 1932, de la data aceasta până la 1 Aprilie 1933, să se reducă impozitele cu 50 la sută. Fac propuneri apoi d-nii: dr. VETERANU, SPIRESCU, TR. IO­­NESCU, MAIOR și RAFAIL. D. SEVER HERDAN cere uni­ficarea impozitelor, percepându-se patenta fixă şi suspendarea lega pentru organizarea finanţelor lo­cale. Inchee, făcând apel la soli­daritate. D-nui I. RACARU şi RAFAIL desvoltă raportul privitor la mo­opolul alcoolului. Discuţiile s-au sfârşit la orele 8 jun. seara şi vor fi reluate azi di­mineaţă la orele 9. BUBENTUI Profesori şi maeştri cu tilu definitiv Prin decret regal au fost numiţi profesori şi maeştri cu titlu defini­tiv următorii: Serviciul local de învăţământ Bucureşti: Diacon Gh. Popescu la C­onstanţa, Victor Karbic la Giur­giu; Serviciul local de învăţământ Cernăuţi: Mana Măzăreanu la L­ernauu, Eugenia Vasiliu Sucea­va; Serviciul local de învăţământ Cluj; Ida bafta la Orăştea, dr. Septimiu Bariţiu la Cluj, Sultana Angheliu la Cluj; Serviciul local de învăţământ Iaşi ; Margareta Melinte Roman, Alex. Câmpeanu, David Blindaru, Arad, Claudia La­vrenco la Oradea. A murit unuia Gemier PARIS, (Rador). — Aseară a în­cetat din viată la Paris eminentul om de teatru Firmin Gemier. Mare artist dramatic, regizor, director de teatru si animator al tuturor încer­cărilor în legătură cu teatrul, Fir­min Gemier era in ultimul timp di­rectorul Teatrului national popular Naui sbor sonete în stratosfera MOSCOVA, 27 (tel. part.). — Pentru ultimele zile ale lunei De­cembrie s’a fixat un nou sbor so­vietic în stratosferă. Ascensiunea va avea loc sau la Moscova sau la Leningrad, sau la Slavianse. Suszîsul sbor in stratosferă va îi primul care se va efectua în timpul iernei Pentru a Învinge zona de 10 kilometri de frig, na­cela batonului sovietic este ame­najată cu instalațiuni speciale. De astă dată in ascensiune participă In afară de piloţi şi savantul rus pro- Verigo. Tribunalele militare Achitaţi Consiliul de războiu al Corpului II Armată secţia I sub preşedinţia d-lui colonel Richard Petrescu, comisar re­gal fiind d. maior Nicolae Hagi Stoi­ca, a achitat ori pe Cicerone Herbert, civil din Bucureşti acuzat de infrac­­ţiuni la legea Mironescu şi pe Pârvu­­lescu Gheorghe civil, acuzat de ul­­tragiu. „S­steme economice contimporane“ Săptămâna trecută membrii Secţi­une! Economice a Institutului Social Român s’au întrunit pentru a fixa programul de lucrări pentru acest an. S’a stabilit să se facă o serie de comunicări urmate de discuţiuni con­tradictorii în ciclul „Sisteme Econo­mice Contimporane”. Mai înainte va vorbi însă d. Vic­tor Rădulescu despre „Rezultatele conferinţei monetare de la I­ondra”. Apoi, la 19 Decembrie c. d. M. Ma­­noilescu: Sistemul economic în Ita­lia". La 16 Ianuarie 1934 d. M. Voicu­­lescu „Sistemul economic al Repobt­ei Sovietelor Ruseşti”. Conferent C Enescu. La 30 Ianuarie d. Ştefan L Dumitres­­cu: Actualul sistem economic din Germania”. La 13 Februarie, d. G. Strat „Siste­mul economic din St. Unite”, con­ferent I. Adamoiu. La 27 Februarie, d. AL Hallunga: Sistemul economic din Anglia. La 13 Martie, d. D. G. Mateescu: Sistemul economic din Franța, confe­­rent: C. Pandele. Uiodita muzicală (Continuare din pag. I) , sunt largi, curbe, mereu reinomun­se astfel în spaţii rotunjite înalt. Dansul e aci muzică pura. Pentru aceasta muzica interioară, gesturile se ampu­fica prin toate mijloacele plastice de care dispune corpul o­­menesc: fiecare falanga a fiecarui deget, palma si pouuii ei, exprim, intciisi Capul ridicat sau aplecat si paşii, paşii omului ui care sum mile mi strabatuie. Maniile, cu tot uccu­iul lor, vorbesc in dans un lunbaj fermecător. Daca cineva le-ar putea izola atunci intr un anmmt n­un­c­­rec, ar piuti n juru­ie aureole. Mă gândesc la mamile din tablourile de Dürer şi la mâinile unei mari dansatoare care se numea Ruth St- Dems. Dar după cum un text poe­tic transpus in muzică nu se poate exprima decât muzical, după legile muzicale, tot astfel o muzica va fi interpretată in dans prin gesturi și stări plastice. Costumul dansului este de mare importanţă­ Cer pui omenesc, fie el al zeului grecesc, are in once atitudine, cât de fru­moasa, pun­cte mai slabe de expre­sie. Costul poate să creeze tocmai acolo, printr un detaliu de draperie cat de redus, un accent sau un ritm neaşteptat , plăcut cu deose­­bire tot programul recitalului. Viu aplaudate au fost măştile şi Balul Ibul. Nouă ne-a plăcut Allegretto din Simfonia Vil, frumos încheiat ciclic atât ca gesturi cât şi ca lu­mină, apoi Jaboul al ll-lea din Tri­ptic, cu Fecioarele şi flăcăul, care au eşit la câmp in prima zi de pri­măvară R. Han Ionel In sesiune* de Iunie, d-soasa Mar­cela Berbecaru, iar* fostului primer din orașul P„ căzuse cu succes. Teti­­ciu era indignat: _ Auzi, domnule, fata mea si cadă la bacalaureați Fata mea care n'avea la pension, decit S fi­e la toate mate­rinel... Toți prietenii, bineînțeles, 11 compă­­rneau : __ E o imfamier*. — O persecuție politici — O josnici răzbunare* Ceva adevir era in toati afacerea asta. D. Berbecaru, __ Conul Tase, cum era numit in intimitate — întinsese prea mult coarda, pe vremea când partidul d-sale era la putere. Iar adversarii săi poli­tici, prinzând prilejul, ii trântiseră odrasla la examenul de bacalaureat In toamnă, înainte de examen. Co­nul Tase începu si se îngrijoreze. — Te pomenești ci măgarii imi tac iar. figurat.* „Măgarii” erau politicianti dela gu­vern, iar „figura” de care se teme„ •*la o nouă trinteali la examen, • Marcelicăi. Ce era de făcut? Nevaa­­ti­ sa (ca orice mama!) I pisa me­reu: . Du-te, Tase, la Bucureşti şi fa­re-i tace, să avem şi noi un om de-al nostru, in comisiei*. In fine, d. Berbecaru la dus la bu­cureşti fi, procedând cu multi diplo­maţie, a isbutit si numească in comni­­sta de bacalaureat, de la liceul din­­ un partizan politic, profesor de mate­matici (adică tocmai la obiectul unde juna Marcela era*, mai chineză ca un chinez veritabil). — Șef­ulei* l-a prevenit profesorul. Baloane de săpu­n pe nefericitul părinte. Spune-i dudu­­lei si citească, in special, despre triunghiuri Că*, am eu aşa o presim­ţire, ci tocmai despre „elementele” triunghiului o s’o întreb. Adică?*, — Adică despre laturi, despre un­ghiuri, despre înălţimi, despre bisec­­inţe, etc** Conul Tase a priceput aluzia, iar d-şoara Marcela, pusă in cunoştinţă de cauză, s’a pregătit in consecință... La examen: D-șoara Berbecaru Marcela! — Prezent? — la desenează d-ta.* nn triun­ghiul.* Candidata trasează pe tabelă un mungiu aproximativ. Profesorul *o uită, lung, in ochii eu­ — trata?.. — Da, d-le profesor. Elementele lui sunt: laturile, unghiurile... _ Un moment! Ca să putem discu­ta asupra lui, trebue să ştim cum îl chiamă?*. — Poftim?*. •— Da, trebue să ştim ca ce b­um­­chiu avem de-a face* Candidata imită, la perfecţie, atitu­dinea unui viţel la poartă nouă. Pro­­fesorul se impacientează, aşteptând c o fata să însemne cele trei vârfuri, ale triunghului, prin câte o literă: — Ei, hai d-șoarăl Dă-i un numel Botează-­ l.„ Inspirată, fără să mai ezite, d-soa­­ra Marcela Berbecaru ia creta si scrie in interiorul faimosului triunghm, primul nume care-i vine in minte: JONEL"* Geer Patrick C &tMIUltJi Peste câteva zile, Editura «CUGIT­REA, va pune în vânzare ur­mătoarele lucrări­­ MIHAIL DRAGOMIRESCU FOCUL ȘTEFAN ZWEia MARIE ANTOINETTE în româneşte de L. bELGiu GEORGE CUCU COLlftDE POPUIAREI MARELE SUCCES de librărie îl dev­ine astăzi romanul apărut la „CUGETAREA"4 al neîntrecutului prozator CEZAR PETRESCU APOSTOL - Romanul celor 40.000 învăţători î­ntrun volum compact de 400 pagini, autorul a zugrăvit, cu neîntre­cutul său meşteşug, epopeea unei v­eţi şi a unui sat, c­u o eră tteiară, dar şi un document al timpu­ri şi a­ moravuri­or dintre anii 1918, când începe acţiunea, şi 1913, când se incheie romanul. CĂRŢILE DE MAR£ SUCCES E. LOVIHESCO FJWH PATRU FAATANA CU CHIPURI GIBMIHAESCO FtnttA Dt VOCOLAIA au apărut in EDITURA „NAT­ONALft-GOSNE “ S. A. $1 se gisesc le vâazare la toate librăriile din tari Cadrai Bernard­ Schaw, fascist I LONDRA, 27 (Rador).­­ Un­eatru din Londra a jucat o nouă pie­să de George Bernard Shaw, intitu­lată „Pe stâncă”. Piesa este o satiră împotriva siste­­melor de guvernare democratice și parlamentare. Analizând această piesă, in cronica sa dramatică de astăzi, Daily He­rald* scoate în tel­ef­­emele comediei marelui dramaturg irlandez, care nu sunt altceva decât o proslăvire a dic­taturii și atacuri contra laburismului Titlul articolului spune: ^Bernate Shaw a devenit fascist" Preimii pentru scriitorii needitaţi Primim următorul comunicat, cu rugămintea de a-l publica. „Comitetul de sub preşedinţia d-lui Tudor Vianu, împuternicit cu decer­narea celor şapte premii destinate e­­ditării scriitorilor tineri needitaţi, in­­trunindu-se Duminică 26 Noembrie crt­, a constatat că s-au prezentat 93 volume de poezii, 12 volume de es­­seuri şi 7 studii filosofice-ştiinţifice. Termenul depunerii manuscriselor este închis. Decernarea premiilor va avea loc in cursul lunii Decemrie în acord cu normele stabilite de comi­­tet. Comemorare­a lui Gavriil Muzicescu In cursul lunei Decembrie, cu o­­cazia împlinire­ a 3° ani de l a moar­tea lui Gavriile Musicescu va avea 11, In sala , Dal,es”, un concert forat de comemorare, sub Conducerea d­iui I. Ticulescu Se vor executa cu această ocazie, lucrări originale ale lui Mu­­gh­escu. ^Instinctul puterii” In ciclul de conferinţe despre „In­stincte”, organizat de societatea uni­versitară de psihologie aplicată, va vorbi astăzi. Marţi, 28 Noembrie ora 6­ 7, la fundaţia Carol I, d. conferen­ţiar universitar Mihail Moldovan, des­pre „Instinctul Puterii”- Miercuri 29 Noiembrie 1933 Calendar Marţi 28 Noiembrie ORT.( Cav. Părinte Ştefan cel Nou( MARCONI: „Voluptate“ ca Mar. 766). I­lene Dietrich, Jurnal­ul Compa-CAT..* Sf. Costhone, PHOT- Kufu. 1SK.: 10 Kisier 5694. luAfcL 10 Sa­ban 1332. nîa de reviste Pizone. MODELL. ..Ultimele zile ale ora­şului Pompei“ ediţie nouă sonoră şi artişti. LIA : Josef Schmidt un „Un câ­e­tec străbate lumea”, jurnal Mirel Maus şi comedie. AMERICAN : „Ultima noapte” cu Joan Crawford şi Gary Cooper şi jurnal săptămânal. SPLENDID : „Noaptea voluptăţii« cu Inkijinoff, jurnal şi con­plec­­tare. TOMIS: „Războiul valsului” cu Renatte Müller, Willy Fritsch etc., jurnal şi com­plec­tare. IZBANDA : „Gol puşcă” cu regele comicilor George Milton şi jurnal Pat­hé Nathan. MILANO : „Fra Diavolo” cu Deuig King, Stan şi Bran. Complectări. Covorul fermecat, jurnal şi Miki Mans. TERRA: „Vulturul alb’’ şi Stan şi Bran, seara trapa­nică Radu­­lescu. RAHOVA : „Scandalul” cu Fran­­ziska Gaal şi revista „Manda la Bulandra”. RISELEFF : „Iubeşte-mă” cu Ma­­urice Chevalier, jurnal şi come­die. ILEANA (Luna Park Moşi): „O fată ca tine“, jurnal şi complec­. tare. MARASESTI: „Frontul de pest 1818” şi o complectară. PACHE (str. Mătăsari)­­ „Iadul plăcerilor” cu Sylvia Sidney Szőke Szakai motociilat­ai jós­nál. TEATRE NATIONAL seara ora 8.30: Napo­leon”. RivGINA MARIA seara ora 9 : „Să­­autul în faţa oglinzii’’. VENTURA seara ora 9: „Ferici­rea’. ALHAMBRA Seara ora 9­­ ,,Inimi de ciocolată’’. MAJESTIC s ora 9 seara : ,/Majcs­­tic-vals”. CINEMATOGRAFE CAPITOL: ,CánteCMÍ soarelui'* cn La ari Voípi.. TRIANON: „Cântecul Bosforului’, şi Jurnal Fox. linii AL: giving Kong“ a opta mi­nune a lumii cu Fay Wray şi Jurnal Fox. SELECT: Barbara Stannick In ,,Iluzii de fericire” şi jurnal pa. lamour.t. RIO: ,,Cântecul fericirii“ cu ma­rele tenor Ernesto Grob şi an­samblul Tanase. VOX: „Măşti de ceară” (Wax Mu-1­e cum) cu Lionel Atwil, Fay Wray, Glenda Farei. ROXY: „tragedia Romanovilor" cu John. Lionel şi Ethel Harry­­more. CINEMA BD. PALACE : „Ultima a­­ventură, a lui Sherlock Holmes" cu Clive Brook. FEMINA: „Omul invizibil’’ cu Harry piel. CORSO: „Cuib de vulturi” cu George O’Brien şi Maureen O’Sullivan. FORUM : Marlene Dietrich in „Voluptate“, jurnal şi comedie. OMNIA : „Stan şi Brau In servi­­ciul patriei­ şi compania Titi Mi­hăilescu in „O să fie bine“. LIDO: „Valsul imperial” cu Mar­­tha Eggerth şi „Sânge cald, sân­ge vienez“ cu Franziska Gaal. FRANKLIN A. R. P. A­: Gustav Fröhlich în „Când două inimi se întâlnesc“ şi ,,Preumblare“ cu R Stolz. EPISCOPIA A R. P. A.: Brigitte Helm in­­Dunarea Albastră” și Friedrik March în „Dragoste de­monică”. MARNA: „Noaptea voluptății" cu Inkijinoff și revista „Mama tan­go” de Puiu Maximilian. M»tii reikieni!'iD în noaptea de 28 Noemb* Ur- Ur- Coniver, Calea Victoriai 14 (telel 81/84); Farm* Thoiw, Ca­lea Victoriei 1S14 (telel. 200/85); I­­Mihăilescu, Str- Homană 15^ (telel* 213*58); Ovidiu Nicolestu, Calea Că­lărașilor 126 (teleli 321/34); Bureaiu­l’araschivescu, Calea Șerban Vodă IQR (Cale?. 302/55); C- Andriss, Ca­lea Plevnei 244, N- I• Georgian, Ca­lea Halon 1; Elena Enescu, B­dul Pake 95 (telet­ 244/30); Dr. Gr- Cara­caş, Soc­ Colentina 89; Dr. Sofica Voiceanu, Str. 11 Iunie 23 (telefon 331/91); A- Lupovici, Str. Bărăţiei 48 (telet­ 433/68). Marți 28 Noembrie 1933 894 m- BUCUREȘTI 13 00: Busa, cota ape­lor Dunării. Comcert de Prânz (plăci). Uvertură la „Isprăvii? bandiților de Suppé, e­­xecutată de Orchestra Odeon (O li Concert romantic de Godard și Vals­tiu ,,Faust" de Gounod-Sarasate, exe­cutate la violină de Erika Mariul (Ha M- V­); Fantezie din „Paiaţe” de Leoncavallo, executată de Orc­hestra simfonică Dajos Bela (O); Serenada Nocturnă de Kedroff, Cântec rusesc Naprawnik, căutate de­­juartet­ băr­bătesc Kedroff (O); Serenadă și Mo­ment muzical de Schubert, executate de Trio Odeon (O); Idilă pasională de Hazigade şi Ga­votte Caprice de Hortkiewiesz, executate de Orche­stra Barnabas von Ueczy (H­). 14.00: Radio Jurnal. 14.15: Muzică uşoară (plăc). 18 00: Orchestra Cică lonescu: Ro­manţe şi arii naţionale’ Cică lonescu: l­otpuri pe melodii de Joh. Strauss; Kiriac Yorgovan: 2 arii populare’. Fe­rras: Iubirea este un roman tango. Varhsmann: Dragoste de un ban; cântec fără cuvinte; Ceaikivsky: manta din „Dama de l’ica”: Aici va dona le-19­ 00: R. Pogani, consul general a­lmanhi: Cuvânt la aniversarea Re­publicii-19.00: Imnul naţional albanez (cân­tat de student!). 19.15: N Ya­zaria: Albania­ 19.30: Mi­zică naţională albaneză ,plăci). 20 O0: N- Bagdasar: Cum se citeşte o cart© filosofică­­. Noroc, şefule!... Să te mai invăl­zim noi puţin, fiindcă plecaşi în pro­pagandă fără paltonl* 20.20: Muzică de carner! (plfiri); Sonata pentru violină şi piano­­u fa­­major de Beethoven, executată de Arthur Catterall şi William Murdoch IC); Nocturnă din Quartetul hi re ma­jor de Ceaikovsky, executate de Quar­tetul de conrde Lener (C). 20.45: Dr- I­ Costinescu: Crucea Roşie Română. .21 Oo: D-na Lya Popovlcl Verdi (canto): H- Hahn: Visare; R. Halm« Mai; P. Tosti: Aşj vrea: J. Massenet: Arie din . Manón”; Fr- Lehaj: Arie din ..Frasquitta”. 21-20: Concert simfonic al orche­strei Radio, dirijat de George Geor­­gesdi: Beethoven; Uvertura Leonora a-aî Rachmaninoff: Concerto in do minor (solo pian: D-na Silvia Chela- i u-tŞerhescui-22.UU: Al Marcu: Grazla Deledaa (premiul Nobel). 22.15: Continuarea concertului sim­­fonic: Beethoven: Simfonia 1 In du major 22,45: Radio-Jurnal: strainatatea GRUPUL DE NORD- Miano. (Flo­renta, Torino Genova, Trieste). 20 RJ P.act- 21: Comunicate. Jurnalul ra­­tio, ştiri sportive, plăci- 211K): Com­­ert- 23- Muzică de dans- 25: Jurna­lul vor­bit-MUMBACKER- 19,50: Ora, meteo­rul. 20: Ora Naţiunii­ , Der ewige Bauer”, piesă muzicală de Josef Martin Bauer 21: Trans- din Berlin P­ont. 21-10: Muzică de dans, apoi muzică veche de cameră- 22: Satul german, reportaj de Heinrich Lülz­­ier- 23: Meteorul, ştiri- 23.20: Ştiri. 3 46: Plăci- 24: Studenţii englezi cântă. Solist: Raymond Newell (bari­ton). 0.3*). Muzică de fanfară. 1: Cont-VARŞOVIA- 16 30: Comunicat© el­conomice- 16 40: Muzică uşoară la plăci. 17,40: Cont 17,55: Recital vo­cal. 18,25: Conf­ 18,50: Ştiri afirm­e. 19: Conf. 19,20: Muzică de cameră. 20,05: Diverse- 20,25: Feuilleton da actualitate. 20 40: Inii 20 40: în fol. 70-46: Jurnalul radio. 21: Falluitza, operetă în 3 acte de Suppé. Cărţi şi reviste Au apărut, ,J)teptul“ pulicaţiune săptămânală de jurisprudenţă, doctrină anul LXI No. 35-37. „Jurisprudenţa Generală” anul XI No. 38-39. Curierul judiciar anul XLII No. 38 -39. Repertoriu de jurisprudenţă admi­nistrativă" anul I No. 28

Next