Curentul, aprilie 1935 (Anul 8, nr. 2572-2599)

1935-04-15 / nr. 2586

2 (12 pagini)" Cea mai lurat apă medici­­cala naturală și purgativă URSUL POLAR de CEZAR PETRESCU K Agregat Ur. V. Ciocârtea şi D^na nr. 8. Lăzărescu Tal. 3.79.77 Cine udă pomii la plantare bine şi scurtează ramurile coroanei cât de mult, are şi atunci succes dacă planteăză la timp înaintat. ^ Observaţi Instrucţiunii« catalogului nostru pag. 43 w / Ambro*,, Fisch­ar & os.. Assn Jud­. Alba Nu ajunge ***** lUn­enie să cumpăraţi un preservativ observaţi cu atenţie să poarte numai marca mondială ,PRIMEROS fiind cel mai bun şi cel mai sigur mmmmm­amammmm ConSU/nu/TV rUUTlăL IFncrpi Georg­escu. * bordlas­­t La 16 Aprilie se inchin­ înscrierile pentre m­area ejrc&srsîe la Budapesta şi Viena organizată de Societatea de Asigurare „PHÖNIX“ sub conducerea technică a Organizaţiei Mondiale de Voiaj „WAGONS-LITS/COOK" Hoteluri la Viena după alegere. Splendide excursii cu autocarul Paşaport colectiv şi individual Informaţiuni şi înscrieri la toate agenţiile WAGONS-LITS/COOK şi PHONIX Condiţiuni speciale pentru voiajele la VIENA şi ln POLONIA prin Cernăuţi ESISE5 IMPOTENŢA I SIFILIS, B9L­ de PIELE BLENORADIA Dr. LUPULOVER Specializat la VIENA HA­ZE­X, d­ateimis, ÎNALTA FREQUENŢA (D'arsonvall 54, CALEA VICTORIEI, 5i visa vis de Teatrul Naţonal Rons. 10—2 şi 5—8. BnunWen 10—1?, Telefon 3 22.44 ANTINEVRALGIC Dr. Maria Muscel Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai in cutii originale conţinând două buline şi cu sem­­nătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 237 Giliji­rea publicitate Conferinţa de la Stresa (Continuare a lira pag. 1-o) Calea Victoriei 33 (casa Frascati) intrarea în Liga Naţiunilor a Ger­maniei se poate face in condiţii de egalitate morală, şi de superioritate a forţei militare a Germaniei. Izolarea diplomatică a Germaniei înseamnă mult mai puţin decât s’ar crede, — fiindcă forţa creiazâ ia putere de at­­eţie, de regrupare, de fascinaţie, — care destramă re­grupările, determină noi configu­raţii diplomatice. Când Germania a putut reintroduce serviciul mili­tar obligator cu călcarea flagrantă a tratatului dela Versailles, fără să provoace sancţiuni imediate, s’a verificat forţa intimidantă pe care o reprezintă. Conferinţa dela Stresa nu în­seamnă decât o sforţare de adap­tare la noua situaţie internaţională, — lucrările de salvare a aparente­lor, toaleta diplomatică a încăl­cării tratatului de la Versailles. Pacifismul salută smerit forța... Pamfil Şeicaru Deşi Effm­eteia din cele mai vechi timpuri, lepra continuă a fi o boală de tristă actualitate. Sună încă proaspăt In memoria ma­relui public anchetele făcute la lepor­­zeria de la Lărgeanca, de unde unii din leproşii piiet­iniţi de chinurile izo­lării pi dornici de mulţimea pestriţă a satelor fi oraşelor, au fugit intr’o bu­nă zi imprăştiindu-se in lungul şi lar­gul ţării fi provocând panică In rân­durile cetăţenilor sănătoşi. Pentru cetitorul neiniţiat in miste­rele medicinei va părea de­sigur cu­rios faptul că tratamentul leprei nu este tocă pus la punct de fi­lac­­ii care o produc sunt cunoscuţi de mai bine de o jumătate de secol (desco­periţi in 1880 de către Annauer Han­sen). Aceasta însemnează că simpla des­coperire a agentului producător al unei boli nu este de ajuns pentru a I ajunge imediat fi la combaterea boa­lei. De seda nu e de mirare că astăzi ca şi In vechime leproşii sunt închişi In cue speciale tăindu-li-se orice po­sibilitate de contact cu societatea. Măsura aceasta care se ia împotri­va leproşilor şi care atât pentru ei cât şi pentru familiile lor echivalează cu o tragică pedeapsă, este cu atât mai dureroasă cu cât leproşii se arată ab­solut refractari la a părăsi societatea ţi duc cu ei în locurile de izolare o sfâşietoare nostalgie de căminul pă­răsit. Nu atât regimul mizerabil la care ei ar fi supuşi vn leprozerii li îndeam­nă la evadare, cât nemărginitul dor pe care o au de semenii lor neizbiţi de soartă, împotriva cărora el poartă de fapt o neertătoare şi nevindecabi­la talmudul Hehrelor se găsesc preţioase date asupra măsurilor care se luau pe acea vreme împotriva le­proşilor. „Omul In a cărui piele sau la a cărui camne se va forma o pus­­tulă sau o schimbare lucitoare care ^ar asemăna cu lepra, va fi dus la preotul Aaron sau la unul din fiii lui şi dacă­­ va decide că e vorba de lepră, va declara boala fi va separa pe bolnav de semenii lui”. Nu manei bolnavul era socotit ca murdărit de boală, dar şi casa şi hai­nele lui pe care preotul era obligat să le desinfecteze. Acelaşi atitudine duşmănoasă se observă faţă de leproşi şi in timpul evului mediu. La sfârşitul secolului al XIII-lea a­­veau fiinţă în Franţa mai mult de 2000 de leprozerii, ceiace ne arată cât de răspândită era boala pe acea vreme. Leproşii nu aveau voe sâ pă­răsească aceste case de groază decât după ce erau îmbrăcaţi Intr’un costum special: o haină neagră cu două mâini albe încrucişate pe piept şi o pălărie cu bordurile mari şi cu pangli­ca albă. Orice atingere cu familia le era Interzisă. Pe drum leproşii erau obligaţi să-şi anunţe trecerea sunând COLTUC. MEDICULUI Despre lepră şi leproserii ••esAtsft«»*­­•••.•! •MS chntr'un clopoţel, şi când doreau să câteva­ cumpere ceva arătau obiectul de la distanţă cu un baston lung. „De în­dată ce boala era declarată ei erau izbiţi de „moarte civilă" şi erau duşi la biserică unde li se făcea slujba morţilor". Către sfârşitul secolului al 14-iea lepra descreşte rapid In Europa. Din această cauză de unde înainte Apariţia de nodul­ pe piele este cunoscută, de asemeni şi durerile groaznice de care suferă bolnavii când nod­ulii sunt localizaţi dealungul nervilor. Uneori survin paralizii şi a­­trofii musculare şi foarte adesea — aproape curent — o pierdere a sen­sibilităţi tactile, dureroase şi termi­ce. Este clasic exemplul lepros­ului care fumează. Ţigareta se consumă Concursurile şi serbările soc. Tinerimea Română Concursurile între şcolile primare urbane şi rurale, organizate de soc. Tinerimea Română, au loc la sediul celor 10 regiuni şcolare, azi 14 Apri­lie dimineaţa. Premierea celor ce se vor distinge la concursuri se va face la 5 Maiu in oraşul de reşedinţă a regiunii. Toţi aceşti premianţi vor lua parte la concursul din 9 Maiu la Bucu­reşti, in urma căruia se vor hotărî premianţii pe ţari. Concursurile secundare de toate gradele şi cele universitare, vor a­­vea loc la Bucureşti In ziua de 9 Maiu, conform programului. Serbarea Tinerimii Române şi ex­­poziţiile se vor desfăşura In ziua de 2l Maiu, In cadrul lunei Bucureştilor. Distribuirea premiilor se va face în ziua de 21 Maiu, după care pre­mianţii şi însoţitorii vor pleca în excursia organizată în Maramureş. de Renaştere se observă destul de des încet, încet, focul ajunge la degete şi i­­e arde fără ca bolnavul să simtă vre­o durere. Chiar dacă celelalte semne lipsesc, această anestezie con­sti­tue „un simptom teribil”. Dr. V. Ciocâlteu pezentarea de leproşi In tablourile pictorilor, după Renaştere această prezentare este din ce­ea ce mai rară. In această epocă anatomia este la ordinea zilei şi art­şti ca Leo­nardo da Vinci şi Michelangelo lasă nenumărate planşe asupa constituţiei corpului omenesc. In tratatul de ana­tomie al lui Vesal (1514—1564) gă­sim toate figurile desemnate de către Calcar, elevul lui Tiţian şi „circula avanul că unele dintre aceste planşe erau desenate de Tiţian însuşi”. Deşi fără legătură cu subiectul nostru nu ne putem opri de a semnala din din această carte de anatomie o minuna­tă representare a unui schelet în care procuparea artistică egalează adevă­rul detaliilor. Pe marginea unui cămin e repre­zentat un craniu şi la faţa căminului un schelet care acopere craniul cu una din mâini şi cu cealaltă îşi prop­teşte masivul oaselor feţei. O poză de adâncă meditaţie a unui schelet în faţa morţii înfăţişată printr’un craniu. De şi mai rară lepra persită Insă tot mai departe dealungul veacurilor. Mulţi leprologi cred că boala nu se ia aşa de uşor cum s’ar lua sifilisul bunăoară, care la apariţia lui la Eu­ropa avea un caracter aşa de tafrico­­şetor în­cât cronicarii vremii afirmau că „aspectul sifiliticilor era aşa de respingător la cât chiar lepropsii se fereau sâ se apropie de ei”. Pare-se că e nevoe „de mai multe inoculări succesive până când bacilul lui Han­sen să se aclimatizeze pe un organism omenesc, să se generalizeze şi să pro­ducă în sfârşit lepra”. Dintre semnele boalei cităm numai tudlili in BAIA NAEMAN-LEPROSUL A 2-a carte a regilor, capitolul 5, Biblioteca Berlin emi EW Tin­ Nouile probleme ale criticei literare Conferinţa d-lui profesor Giulio Bertoni la Institutul de cultură italiană Eri după masa,­i. prof. Giulio Bertoni a ţinut la Institutul de cultu­ră italiană o interesantă conferinţă cu titlu: „Nouile probleme ale criti­cai literare“. Au luat parte d-nii prof. Nicolae Iorga, prof. Dim. Gusti, d. Ugo Sola ministrul Italiei, d. prof. Alexandru Marcu­, d. prof. Ovid­iu Densuşianu, d. prof. Claudiu Isopescu, şi un numeros public- D. prof. Bertoni mulţumeşte Insti­tutului de cultură italiană şi amici­lor săi români pentru primirea pe care i-o fac. Vorbeşte apoi de pro­blemele de limbă, despre lingvistică şi expresie ca activităţi ale gândirii ce deschid calea către estetică. Lin­guistica expresivă este sistemul de mijloace de expresiune ale spiritului, verbale sau de altfel. Totul este lin­guistic. Atâta cuprinde limba cuiva cât cuprinde cultura sa. A studia limba unui poet însemnează a studia cultura lui şi cultura altora pe care el o înglobează. Limbajul este însă subiectiv. Problema criticei de artă şi criticei literare este de a studia cele două limbajuri: cel personal şi pe cel al artei, felul în care de la u­­nul se trece la celălalt. Metoda is­torică rezolvă problema artei în timp. Este o metodă preliminară. Metoda psihologică studiază în deo­sebi limbajul subiectiv și personal, personalitatea poetului. Saint-Beuve încerca să facă o „istorie naturală a spiritelor" din critica sa. Spiritele nu au însă o istorie naturală. Arta este ceva de dincolo de personalita­te, este ceva divin. Examenul psiho­logic, ca şi cel istoric, este numai preliminar; nu ne găsim încă în fa­ţa examenului estetic. Cu aceste mij­loace n’am­ intrat încă, nu am atins Centrul limbajului, inspiraţia. Lim­bajul subiectiv devine artistic, intră într’o sferă nouă, în sfera fanteziei, aceia care conferă virtuţi magice cu­vântului şi care are o logică a ei. A defini această logică este problema criticei literare. Este nevoe să spargi coaja limbei pentru a pătrunde la limbajul poetic. Norme estetice u­­niversale nu există, norme indepen­dente ale expresiunei poetice există. Filozofia şi estetica sunt ştiinţe prac­tice, estetica este o ştiinţă a legilor fanteziei, a unei expresiuni divine, a unei „linguistice expresive". Aceste idei pe care am încercat să le dove­desc în toată activitatea mea de fi­lolog şi care se găsesc formulate în cartea lingua e peuscero" constituesc lacalul vieţii mele şi scopul însăşi al cercetărilor pe care le fac, a încheiat d. Giulio Bertoni. Cuvântarea la Radio Dela Institutul de culturi italiană d. prof. Giulio Bertoni a fost invitat la Societatea de Radiodifuziune unde a vorbit despre „Studio româneşti in Italia“ remarcând interesul pe care filologii italieni. Începând cu Arturo Graf l-au arătat ţării româneşti şi a­­numerând apoi numeroasele opere din scriitorii români traduşi in italieneşte de la poeziile lui Eminescu, operele lui Creangă şi Caragiale până la ro­manele lui Sadoveanu, Cezar Petre­­scu, Liviu Rebreanu ş. a. Pioasa solemnitate la statuia poetului Eminescu CONSTANŢA. 13. — Din iniţia­tiva d-lui Horia Grigorescu, primarul municipiului, s-a hotărât pentru Du­minică dimineaţa organizarea unei impresionante solemnităţi ce va avea loc la statuia poetului Eminescu, aşe­zată în parcul cazinoului, la margi­nea mării. In asistenţa oficialităţii, a elevilor de la şcolile primare şi secundare, a asociaţiilor culturale, se vor planta „Se aprind făclile" A apărut în editura „Cugetarea" o nouă operă a d-lui Porsenna. „SE­ APRIND FĂCLIILE" e po­vestea viaţii unei femei tinere, supe­rior înzestrată sufleteşte, şi care, a­j­ungând prin căsătorie într’un mediu inferior şi brutal, devine obiectul ne­înţelegerii şi urii celor dimprejur. A­­morul, care e pivotul în jurul căruia gravitează destinele lipsindu-i brusc, dispare astfel pentru dânsa ultimul suport al sufletului în naufragiu. Ni­mic nu mai stăvileşte isbucnirea dra­mei. Technică acestei lucrări excelează prin sobrietatea manierei literare, şi prin desfăşurarea rapidă, nervoasă a conflictului, a cărui acţiune nu tre­nează niciun moment, ci ţine încor­dat şi palpitant interesul cititorului, de la întâia până la ultima pagină. Caracteristica literară a acestei lu­crări este o împletire de lirism şi u­­mor, ce culminează cu exploziuni de putere dramatică, de un interes unic. Volumul cuprinde încă trei nuvele şi schiţe, fiecare excelând prin colo­ritul viu al acţiunii şi substratul lor profund uman. Celebrul „Cor al institutoarelor din Praga“ vine în Bucureşti Un grup de 56 învăţătoare ceho­­slovace va sosi în ziua de 20 Aprilie in ţară. Excursionistele alcătuesc re­numitul „Cor al institutoarelor ceho­slovace din Praga“ de sub conduce­rea d-lui profesor Metod Vymetal şi vor da un concert la Ateneul Român, in ziua de 21 Aprilie ora 11 dim., sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Asociaţia generală a învăţă­torilor din Români a pregătit colege­lor o primire frumoasă. „Corul insti­tutoarelor din Praga“ a luat premiul întâi la concursurile internaţionale corale din Amsterdam, iar dirijorul său este unul dintre cei mai renumiţi şefi de orchestră şi compozitori ce­hoslovaci. Programul concertului va cuprinde cele mai armonioase bucăţi corale din bogatul repertoriu ceho­slovac precum şi coruri româneşti. Cehoslovacii se bucură, după cum se ştie, de un frumos renume de mu­­sicieni. Institutorii s-au distins în deosebi in acest domeniu. Numeroa­se turnee triumfale au organizat până câţiva tei cari să străjuiască bustul şi­­ acum institutorii şi în 1913 profeso­­amintirea genialului poet.­­tu^ Spilka a organizat admirabilul Societatea Scriitorilor Români va f »Cor­ul institutoarelor din Praga" trimite și ea un delegat care să o re­­joare a debutat sub conducerea lui prezinte la această solemnitate. I Dolezil. can Ts» Afirme «w» A» fi In fiecare seară reluarea excelentei reviste AIHAMBRITTA! Can­­endair Duminică 13 Aprilie ORT.» Duminica Măriei Egipteanca. Sf. Martir Papă al Romei CAT­ : Floriile. Sf. Tihniţi« ISR.: 11 Nissan 3695 MAR.» 10 Mnharem 1354 OPERA ROMANA: matineu ora 2 30 „Trubadurul”; seara ora 8.30 „Fre­derica”. NAŢIONAL: matineu ora 2.30 „Dri­­dri”; seara ora 8.30 „Sângele ini­ninos”. __ REGINA MARIA: matineu ora 3 „Nă­dejde’’; seara ora B „Rişca”. ALHAMBRA: matineu ora 3 şi seara ora B „Alhambritta”. VESEL: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Ploaie”. COMEDIA: matineu ora 3 „Iacob” ; seara era 9 .ploaie”. CAPITOL: „Matita Ducesă şi chelne­rul” şi jurnal. TRIANON: „Jagend” cu Margareth Sullavan şi Herbert Marshall, jur­nal şi complectare. REGAL: „Beau să uit dragostea” cu Paul Hoerbiger şi complectare. VOX: „Cursa morţii” cu James Gag­­ney şi Corul ucrainean. SELECT: „Oraşul patimilor” cu Paul Muni şi complectare. BD. PALACE: „Stan şi Bran, bărbieri de lux”, jurnal şi complectare. ROXY: „Marea Decesă şi Chelne­rul” şi jurnal A.BP.A: „Regele Regilor”. CORSO,: „Soseşte Marina’’ cu Pat O’Brien şi complectare. DARLY: „Iţi cânt iubirea mea­ Joseph Schmidt. ARO: „O noapte de dragoste’’ cu Gra­ce Moore. FEMÎNA: „Mătuşa lui Charley Paul Kemps. OMNIA: „Bengali" cu Garry Cooper şi „Iachtul plăcerilor’’ cu Kay Fran­cis. RIO: „Amok” şi „O şi minunată”. FORUM: „Bengali” cu Gary Cooper şi „Fatalitate” cu Frederick March. BIZANTIN: „Rasputin” cu Conrad Veidt şi „In gli­tarele păcatului”. LIDO: „Prinţesa Turandot” şi „Ca­nalia”. CITY: „Valsul de adio” şi „Intimităţi” cu Norma Shearer. MARCONI: „Refugiul” şi „Nu vă ju­caţi cu focul”. Seara artişti. VOLTA BUZEŞTI: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier şi complec­­tări. LIA: ,,Araok” cu Marcelle Chanial” şi „O familie numeroasă”. MODEL: „Cazacii” cu Jose Mojica. DIANA: „Văduva veselă” cu Mauri­ce Chevalier şi complectări. EFORIE: „Vagabondul nebun”. „Ae­roportul Central”, seara: revistă şi numere de varieté. MILANO: „Femeia, bestia şi virtutea" şi „Agentul 33”. AIDA: „Căi greşite” cu Frederick March şi „Bravo Bibi”. TOMIS: „Barcarola’' cu Gustav Froeh­­lieh şi „Malec răpit de gangsteri ’ AMERICAN: „Barcarola" şi „Malac răpit de gangsteri”. SPLENDID: „Războiul mondial” şi „Parada veseliei”. D'OCHIU: „Uraganul” cu Marlene Die vich şi „Un îngeraş de fată”. ISBANDA: „Văduva veselă” cu Mau­rice Chevalier şi Jurnal Fox. TERRA: „Legea Ocnei” cu Harry Bauz, seara artişti. RAHOVA: „Naufragiul”, „Monty la vacanţă” şi „Mickey Mouse are in­vitaţi”. ODEON: „Barcarola” şi „Baronul de Neuhaus ’ cu Kaethe de Nagy. PACHE: „Peter" şi „Suflete părăsite” ROATA LUMII: „Pullman 12" (Colie­rul fatal) şi „Malec răpit de gang­steri”. RISE LEFT, ,Secretul contesei LuM­­enska" şi „Paganini”, cu cu D-nii ÎNVĂŢĂTORI!!! sunt încunoştiinţaţi ca a apărut în Editura „CUGE­­TAREA“! — Volumul 11 din: M­ÂNUI IUL SERBĂRILOR ŞCOLARE întocmit de ILIE I. MIREA Cuprinde: Conferinţe — Teatru — Muzică — Dansuri şi Recitări pentru cinci serbări şcolare complectei şi anume: „ Serbarea Paştilor (Primăverii); II. Serbarea să­dirii pomilor; III. Serbarea Independenţei (Zece Mai); IV. Serbarea de ziua Eroilor şi V. Serbarea încheerei anului şcolar Duminică 14 Aprilie 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 180 kHz. 884,5 m BUCUREŞTI 12 kw. ORA 8REUGIOASA 11.30: Predică de P. S. S. Tit. Si­­medrea. 11.45: Cronica vieţii religioase de Pr­ C. Dron. 12.00: Muzică religioasă — Corul Bisericii Domniţa Bălaşa. 12.80: Concert de muzică Simfoni­că (discuri). 13.00: Cota apelor Dunării. Spec­tacolele. 13.03: Muzică românească (discuri). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.40: Continuarea concertului (discuri). ORA SATULUI 17.00: Şezătoarea şcoalei normale de băeţi a Soc. pentru învăţătura po­porului român, Bucureşti. 17.45: Cântece româneşti — S-na Natalia Zăvoianu: Andreescu-Iaşi: Flueraşul; Moniia: La fântâna cu gă­leata; Brediceanu:­­ S’a dus cucul de p’aici. 2) Pe sub flori mă legănai. 18.00: Concert de muzică româ­nească— Orchestra Jean Marcu: Arii naţionale! Volstaedt: Fraţii veseli, vals; Edy Markus: Cea din urmă ro­­mnnţă-tango; Potpuriu de romanţe româneşti; Vasilescu: Dragoste, pa­coste, cântec; Romanţe şi arii naţio­nale. 19.00: Săptămâna de G. D. Mugur. 19.15: Continuarea cancerului: Romano: De ce-ai plecat, vals; Elly Roman: Mereu-tango; Schebek; Me­nuet ,miniatură; Livia Meca: Desa­­măgire-romanţă; Doelle: Dragostea e o taină-tango. Romanţe şi arii naţio­nale. ,­­ UNIVERSITATEA RADIO 20­00: Viaţa lui G. D. Mirea (II) de N. Petraşcu. 2020: Sărbătoare naţională spa­niolă — Cânece spaniole (discuri). 2005: Teatru Radio: „Profesorul" piesă radiofonică în șase tablouri de Dem. Psatta, jucată de Trapa Radio. 22.00: Rezultatele sportive. 22.10: D-na. Margareta Metaxa­can­to, acomp. de Orch. Radio: Mo­rt : Aria Constantei din „Răpirea, din Se­rai"; Gounod: Aria bijuteriilor din „Faust”; Rossini: Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla". 22.30: Sub cerul Spaniei—muzică executată ,de :Orchestra Radio: Saint-Saens: La jota aragonese; Eilenberg: Serendă spaniolă; De Falla: Dans spnnol; Percy Elliot: De Falla: Dans; Ketelbey: Uvertură descriptivă. 23.10: Radio jurnal. 23.35: Muzică distractivă (discuri). Dineu în onoarea d-lui Giulio Bertoni D. Ugo Sola, ministrul Italiei la București, a dat eri seară, la re­gala italiană, un dineu în cinstea Exc. Sale, d. Giulio Bertoni, pro­fesor universitar și senator. La acest dineu au participat­­ d. dr. C. Angelescu, ministrul in­­strucţiunei publice; d-na şi d. N. Iorga, d-na şi d. Stelian Popescu, d-na şi d. Octavian Goga, d-na şi d. prof. Mrazec, d-na şi d. I. Pan­­gal, d. prof. Densusianu, d-na şi d. prof. Kiriţescu, d-na şi d. prof. Muma, d-na şi d. N. Cartojan, d-na şi d. L. Belciugâţeanu,, d-na şi d. Alexandru Marcu, d-na şi d. O. Isopescu, d. Luigi Ottaviani prim secretar al legaţiei; d. Al­­berto D’Agostino, fost director al Băncei comerciale italiene şi ro­mâne; ducesa şi ducele dl Regina. Comemorarea lui Gustave Lanson la :„Prietenii istoriei literare“ La societatea „Prietenii Istoriei li­terare” a fost comemorat marele is­toric literar francez Gustave Lanson, mort în Decembrie trecut. Au vorbit: d. H. Dupront, directorul institutului francez de înalte studii din București După ce a făcut portretul lui G. Lan­son, a relevat cum din profesor de liceu la Toulouse, apoi la Paris, a ajuns la Sorbona. A relevat deaseme­­nea metoda sa serioasă, gustul în a­­precierea operelor literare, rolul său ca director al școalei normale supe­rioare din Paris. A vorbit apoi d. P. V. Hanes, des­pre G. Lanson ca istoric literar și în deosebi despre metoda lui. D. P. Andrieu, membru al înstitutu­­lui francez de înalte studii din Româ­nia, a vorbit despre Gustave Lanson, critic literar, relevând în primul rând gustul său fin. Tineretul nu aprecia pe Gustave Lanson, dar nu a avut dreptate, nu l-a înțeles.

Next