Curentul, aprilie 1935 (Anul 8, nr. 2572-2599)
1935-04-15 / nr. 2586
2 (12 pagini)" Cea mai lurat apă medicicala naturală și purgativă URSUL POLAR de CEZAR PETRESCU K Agregat Ur. V. Ciocârtea şi D^na nr. 8. Lăzărescu Tal. 3.79.77 Cine udă pomii la plantare bine şi scurtează ramurile coroanei cât de mult, are şi atunci succes dacă planteăză la timp înaintat. ^ Observaţi Instrucţiunii« catalogului nostru pag. 43 w / Ambro*,, Fischar & os.. Assn Jud. Alba Nu ajunge ***** lUnenie să cumpăraţi un preservativ observaţi cu atenţie să poarte numai marca mondială ,PRIMEROS fiind cel mai bun şi cel mai sigur mmmmmamammmm ConSU/nu/TV rUUTlăL IFncrpi Georgescu. * bordlast La 16 Aprilie se inchin înscrierile pentre marea ejrc&srsîe la Budapesta şi Viena organizată de Societatea de Asigurare „PHÖNIX“ sub conducerea technică a Organizaţiei Mondiale de Voiaj „WAGONS-LITS/COOK" Hoteluri la Viena după alegere. Splendide excursii cu autocarul Paşaport colectiv şi individual Informaţiuni şi înscrieri la toate agenţiile WAGONS-LITS/COOK şi PHONIX Condiţiuni speciale pentru voiajele la VIENA şi ln POLONIA prin Cernăuţi ESISE5 IMPOTENŢA I SIFILIS, B9L de PIELE BLENORADIA Dr. LUPULOVER Specializat la VIENA HAZEX, dateimis, ÎNALTA FREQUENŢA (D'arsonvall 54, CALEA VICTORIEI, 5i visa vis de Teatrul Naţonal Rons. 10—2 şi 5—8. BnunWen 10—1?, Telefon 3 22.44 ANTINEVRALGIC Dr. Maria Muscel Singurul remediu contra GRIPEI MIGRENEI, NEVRALGIEI, etc. Se vinde numai in cutii originale conţinând două buline şi cu semnătura doctorului. Depozit Farmacia N. Popovici Bucureşti, Calea Rahovei 237 Gilijirea publicitate Conferinţa de la Stresa (Continuare a lira pag. 1-o) Calea Victoriei 33 (casa Frascati) intrarea în Liga Naţiunilor a Germaniei se poate face in condiţii de egalitate morală, şi de superioritate a forţei militare a Germaniei. Izolarea diplomatică a Germaniei înseamnă mult mai puţin decât s’ar crede, — fiindcă forţa creiazâ ia putere de ateţie, de regrupare, de fascinaţie, — care destramă regrupările, determină noi configuraţii diplomatice. Când Germania a putut reintroduce serviciul militar obligator cu călcarea flagrantă a tratatului dela Versailles, fără să provoace sancţiuni imediate, s’a verificat forţa intimidantă pe care o reprezintă. Conferinţa dela Stresa nu înseamnă decât o sforţare de adaptare la noua situaţie internaţională, — lucrările de salvare a aparentelor, toaleta diplomatică a încălcării tratatului de la Versailles. Pacifismul salută smerit forța... Pamfil Şeicaru Deşi Effmeteia din cele mai vechi timpuri, lepra continuă a fi o boală de tristă actualitate. Sună încă proaspăt In memoria marelui public anchetele făcute la leporzeria de la Lărgeanca, de unde unii din leproşii piietiniţi de chinurile izolării pi dornici de mulţimea pestriţă a satelor fi oraşelor, au fugit intr’o bună zi imprăştiindu-se in lungul şi largul ţării fi provocând panică In rândurile cetăţenilor sănătoşi. Pentru cetitorul neiniţiat in misterele medicinei va părea desigur curios faptul că tratamentul leprei nu este tocă pus la punct de filacii care o produc sunt cunoscuţi de mai bine de o jumătate de secol (descoperiţi in 1880 de către Annauer Hansen). Aceasta însemnează că simpla descoperire a agentului producător al unei boli nu este de ajuns pentru a I ajunge imediat fi la combaterea boalei. De seda nu e de mirare că astăzi ca şi In vechime leproşii sunt închişi In cue speciale tăindu-li-se orice posibilitate de contact cu societatea. Măsura aceasta care se ia împotriva leproşilor şi care atât pentru ei cât şi pentru familiile lor echivalează cu o tragică pedeapsă, este cu atât mai dureroasă cu cât leproşii se arată absolut refractari la a părăsi societatea ţi duc cu ei în locurile de izolare o sfâşietoare nostalgie de căminul părăsit. Nu atât regimul mizerabil la care ei ar fi supuşi vn leprozerii li îndeamnă la evadare, cât nemărginitul dor pe care o au de semenii lor neizbiţi de soartă, împotriva cărora el poartă de fapt o neertătoare şi nevindecabila talmudul Hehrelor se găsesc preţioase date asupra măsurilor care se luau pe acea vreme împotriva leproşilor. „Omul In a cărui piele sau la a cărui camne se va forma o pustulă sau o schimbare lucitoare care ^ar asemăna cu lepra, va fi dus la preotul Aaron sau la unul din fiii lui şi dacă va decide că e vorba de lepră, va declara boala fi va separa pe bolnav de semenii lui”. Nu manei bolnavul era socotit ca murdărit de boală, dar şi casa şi hainele lui pe care preotul era obligat să le desinfecteze. Acelaşi atitudine duşmănoasă se observă faţă de leproşi şi in timpul evului mediu. La sfârşitul secolului al XIII-lea aveau fiinţă în Franţa mai mult de 2000 de leprozerii, ceiace ne arată cât de răspândită era boala pe acea vreme. Leproşii nu aveau voe sâ părăsească aceste case de groază decât după ce erau îmbrăcaţi Intr’un costum special: o haină neagră cu două mâini albe încrucişate pe piept şi o pălărie cu bordurile mari şi cu panglica albă. Orice atingere cu familia le era Interzisă. Pe drum leproşii erau obligaţi să-şi anunţe trecerea sunând COLTUC. MEDICULUI Despre lepră şi leproserii ••esAtsft«»*•••.•! •MS chntr'un clopoţel, şi când doreau să câteva cumpere ceva arătau obiectul de la distanţă cu un baston lung. „De îndată ce boala era declarată ei erau izbiţi de „moarte civilă" şi erau duşi la biserică unde li se făcea slujba morţilor". Către sfârşitul secolului al 14-iea lepra descreşte rapid In Europa. Din această cauză de unde înainte Apariţia de nodul pe piele este cunoscută, de asemeni şi durerile groaznice de care suferă bolnavii când nodulii sunt localizaţi dealungul nervilor. Uneori survin paralizii şi atrofii musculare şi foarte adesea — aproape curent — o pierdere a sensibilităţi tactile, dureroase şi termice. Este clasic exemplul leprosului care fumează. Ţigareta se consumă Concursurile şi serbările soc. Tinerimea Română Concursurile între şcolile primare urbane şi rurale, organizate de soc. Tinerimea Română, au loc la sediul celor 10 regiuni şcolare, azi 14 Aprilie dimineaţa. Premierea celor ce se vor distinge la concursuri se va face la 5 Maiu in oraşul de reşedinţă a regiunii. Toţi aceşti premianţi vor lua parte la concursul din 9 Maiu la Bucureşti, in urma căruia se vor hotărî premianţii pe ţari. Concursurile secundare de toate gradele şi cele universitare, vor avea loc la Bucureşti In ziua de 9 Maiu, conform programului. Serbarea Tinerimii Române şi expoziţiile se vor desfăşura In ziua de 2l Maiu, In cadrul lunei Bucureştilor. Distribuirea premiilor se va face în ziua de 21 Maiu, după care premianţii şi însoţitorii vor pleca în excursia organizată în Maramureş. de Renaştere se observă destul de des încet, încet, focul ajunge la degete şi ie arde fără ca bolnavul să simtă vreo durere. Chiar dacă celelalte semne lipsesc, această anestezie constitue „un simptom teribil”. Dr. V. Ciocâlteu pezentarea de leproşi In tablourile pictorilor, după Renaştere această prezentare este din ceea ce mai rară. In această epocă anatomia este la ordinea zilei şi artşti ca Leonardo da Vinci şi Michelangelo lasă nenumărate planşe asupa constituţiei corpului omenesc. In tratatul de anatomie al lui Vesal (1514—1564) găsim toate figurile desemnate de către Calcar, elevul lui Tiţian şi „circula avanul că unele dintre aceste planşe erau desenate de Tiţian însuşi”. Deşi fără legătură cu subiectul nostru nu ne putem opri de a semnala din din această carte de anatomie o minunată representare a unui schelet în care procuparea artistică egalează adevărul detaliilor. Pe marginea unui cămin e reprezentat un craniu şi la faţa căminului un schelet care acopere craniul cu una din mâini şi cu cealaltă îşi propteşte masivul oaselor feţei. O poză de adâncă meditaţie a unui schelet în faţa morţii înfăţişată printr’un craniu. De şi mai rară lepra persită Insă tot mai departe dealungul veacurilor. Mulţi leprologi cred că boala nu se ia aşa de uşor cum s’ar lua sifilisul bunăoară, care la apariţia lui la Europa avea un caracter aşa de tafricoşetor încât cronicarii vremii afirmau că „aspectul sifiliticilor era aşa de respingător la cât chiar lepropsii se fereau sâ se apropie de ei”. Pare-se că e nevoe „de mai multe inoculări succesive până când bacilul lui Hansen să se aclimatizeze pe un organism omenesc, să se generalizeze şi să producă în sfârşit lepra”. Dintre semnele boalei cităm numai tudlili in BAIA NAEMAN-LEPROSUL A 2-a carte a regilor, capitolul 5, Biblioteca Berlin emi EW Tin Nouile probleme ale criticei literare Conferinţa d-lui profesor Giulio Bertoni la Institutul de cultură italiană Eri după masa,i. prof. Giulio Bertoni a ţinut la Institutul de cultură italiană o interesantă conferinţă cu titlu: „Nouile probleme ale criticai literare“. Au luat parte d-nii prof. Nicolae Iorga, prof. Dim. Gusti, d. Ugo Sola ministrul Italiei, d. prof. Alexandru Marcu, d. prof. Ovidiu Densuşianu, d. prof. Claudiu Isopescu, şi un numeros public- D. prof. Bertoni mulţumeşte Institutului de cultură italiană şi amicilor săi români pentru primirea pe care i-o fac. Vorbeşte apoi de problemele de limbă, despre lingvistică şi expresie ca activităţi ale gândirii ce deschid calea către estetică. Linguistica expresivă este sistemul de mijloace de expresiune ale spiritului, verbale sau de altfel. Totul este linguistic. Atâta cuprinde limba cuiva cât cuprinde cultura sa. A studia limba unui poet însemnează a studia cultura lui şi cultura altora pe care el o înglobează. Limbajul este însă subiectiv. Problema criticei de artă şi criticei literare este de a studia cele două limbajuri: cel personal şi pe cel al artei, felul în care de la unul se trece la celălalt. Metoda istorică rezolvă problema artei în timp. Este o metodă preliminară. Metoda psihologică studiază în deosebi limbajul subiectiv și personal, personalitatea poetului. Saint-Beuve încerca să facă o „istorie naturală a spiritelor" din critica sa. Spiritele nu au însă o istorie naturală. Arta este ceva de dincolo de personalitate, este ceva divin. Examenul psihologic, ca şi cel istoric, este numai preliminar; nu ne găsim încă în faţa examenului estetic. Cu aceste mijloace n’am intrat încă, nu am atins Centrul limbajului, inspiraţia. Limbajul subiectiv devine artistic, intră într’o sferă nouă, în sfera fanteziei, aceia care conferă virtuţi magice cuvântului şi care are o logică a ei. A defini această logică este problema criticei literare. Este nevoe să spargi coaja limbei pentru a pătrunde la limbajul poetic. Norme estetice universale nu există, norme independente ale expresiunei poetice există. Filozofia şi estetica sunt ştiinţe practice, estetica este o ştiinţă a legilor fanteziei, a unei expresiuni divine, a unei „linguistice expresive". Aceste idei pe care am încercat să le dovedesc în toată activitatea mea de filolog şi care se găsesc formulate în cartea lingua e peuscero" constituesc lacalul vieţii mele şi scopul însăşi al cercetărilor pe care le fac, a încheiat d. Giulio Bertoni. Cuvântarea la Radio Dela Institutul de culturi italiană d. prof. Giulio Bertoni a fost invitat la Societatea de Radiodifuziune unde a vorbit despre „Studio româneşti in Italia“ remarcând interesul pe care filologii italieni. Începând cu Arturo Graf l-au arătat ţării româneşti şi anumerând apoi numeroasele opere din scriitorii români traduşi in italieneşte de la poeziile lui Eminescu, operele lui Creangă şi Caragiale până la romanele lui Sadoveanu, Cezar Petrescu, Liviu Rebreanu ş. a. Pioasa solemnitate la statuia poetului Eminescu CONSTANŢA. 13. — Din iniţiativa d-lui Horia Grigorescu, primarul municipiului, s-a hotărât pentru Duminică dimineaţa organizarea unei impresionante solemnităţi ce va avea loc la statuia poetului Eminescu, aşezată în parcul cazinoului, la marginea mării. In asistenţa oficialităţii, a elevilor de la şcolile primare şi secundare, a asociaţiilor culturale, se vor planta „Se aprind făclile" A apărut în editura „Cugetarea" o nouă operă a d-lui Porsenna. „SE APRIND FĂCLIILE" e povestea viaţii unei femei tinere, superior înzestrată sufleteşte, şi care, ajungând prin căsătorie într’un mediu inferior şi brutal, devine obiectul neînţelegerii şi urii celor dimprejur. Amorul, care e pivotul în jurul căruia gravitează destinele lipsindu-i brusc, dispare astfel pentru dânsa ultimul suport al sufletului în naufragiu. Nimic nu mai stăvileşte isbucnirea dramei. Technică acestei lucrări excelează prin sobrietatea manierei literare, şi prin desfăşurarea rapidă, nervoasă a conflictului, a cărui acţiune nu trenează niciun moment, ci ţine încordat şi palpitant interesul cititorului, de la întâia până la ultima pagină. Caracteristica literară a acestei lucrări este o împletire de lirism şi umor, ce culminează cu exploziuni de putere dramatică, de un interes unic. Volumul cuprinde încă trei nuvele şi schiţe, fiecare excelând prin coloritul viu al acţiunii şi substratul lor profund uman. Celebrul „Cor al institutoarelor din Praga“ vine în Bucureşti Un grup de 56 învăţătoare cehoslovace va sosi în ziua de 20 Aprilie in ţară. Excursionistele alcătuesc renumitul „Cor al institutoarelor cehoslovace din Praga“ de sub conducerea d-lui profesor Metod Vymetal şi vor da un concert la Ateneul Român, in ziua de 21 Aprilie ora 11 dim., sub înaltul patronaj al M. S. Regina Maria. Asociaţia generală a învăţătorilor din Români a pregătit colegelor o primire frumoasă. „Corul institutoarelor din Praga“ a luat premiul întâi la concursurile internaţionale corale din Amsterdam, iar dirijorul său este unul dintre cei mai renumiţi şefi de orchestră şi compozitori cehoslovaci. Programul concertului va cuprinde cele mai armonioase bucăţi corale din bogatul repertoriu cehoslovac precum şi coruri româneşti. Cehoslovacii se bucură, după cum se ştie, de un frumos renume de musicieni. Institutorii s-au distins în deosebi in acest domeniu. Numeroase turnee triumfale au organizat până câţiva tei cari să străjuiască bustul şi acum institutorii şi în 1913 profesoamintirea genialului poet.tu^ Spilka a organizat admirabilul Societatea Scriitorilor Români va f »Corul institutoarelor din Praga" trimite și ea un delegat care să o rejoare a debutat sub conducerea lui prezinte la această solemnitate. I Dolezil. can Ts» Afirme «w» A» fi In fiecare seară reluarea excelentei reviste AIHAMBRITTA! Canendair Duminică 13 Aprilie ORT.» Duminica Măriei Egipteanca. Sf. Martir Papă al Romei CAT : Floriile. Sf. Tihniţi« ISR.: 11 Nissan 3695 MAR.» 10 Mnharem 1354 OPERA ROMANA: matineu ora 2 30 „Trubadurul”; seara ora 8.30 „Frederica”. NAŢIONAL: matineu ora 2.30 „Dridri”; seara ora 8.30 „Sângele inininos”. __ REGINA MARIA: matineu ora 3 „Nădejde’’; seara ora B „Rişca”. ALHAMBRA: matineu ora 3 şi seara ora B „Alhambritta”. VESEL: matineu ora 3 şi seara ora 9 „Ploaie”. COMEDIA: matineu ora 3 „Iacob” ; seara era 9 .ploaie”. CAPITOL: „Matita Ducesă şi chelnerul” şi jurnal. TRIANON: „Jagend” cu Margareth Sullavan şi Herbert Marshall, jurnal şi complectare. REGAL: „Beau să uit dragostea” cu Paul Hoerbiger şi complectare. VOX: „Cursa morţii” cu James Gagney şi Corul ucrainean. SELECT: „Oraşul patimilor” cu Paul Muni şi complectare. BD. PALACE: „Stan şi Bran, bărbieri de lux”, jurnal şi complectare. ROXY: „Marea Decesă şi Chelnerul” şi jurnal A.BP.A: „Regele Regilor”. CORSO,: „Soseşte Marina’’ cu Pat O’Brien şi complectare. DARLY: „Iţi cânt iubirea mea Joseph Schmidt. ARO: „O noapte de dragoste’’ cu Grace Moore. FEMÎNA: „Mătuşa lui Charley Paul Kemps. OMNIA: „Bengali" cu Garry Cooper şi „Iachtul plăcerilor’’ cu Kay Francis. RIO: „Amok” şi „O şi minunată”. FORUM: „Bengali” cu Gary Cooper şi „Fatalitate” cu Frederick March. BIZANTIN: „Rasputin” cu Conrad Veidt şi „In glitarele păcatului”. LIDO: „Prinţesa Turandot” şi „Canalia”. CITY: „Valsul de adio” şi „Intimităţi” cu Norma Shearer. MARCONI: „Refugiul” şi „Nu vă jucaţi cu focul”. Seara artişti. VOLTA BUZEŞTI: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier şi complectări. LIA: ,,Araok” cu Marcelle Chanial” şi „O familie numeroasă”. MODEL: „Cazacii” cu Jose Mojica. DIANA: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier şi complectări. EFORIE: „Vagabondul nebun”. „Aeroportul Central”, seara: revistă şi numere de varieté. MILANO: „Femeia, bestia şi virtutea" şi „Agentul 33”. AIDA: „Căi greşite” cu Frederick March şi „Bravo Bibi”. TOMIS: „Barcarola’' cu Gustav Froehlieh şi „Malec răpit de gangsteri ’ AMERICAN: „Barcarola" şi „Malac răpit de gangsteri”. SPLENDID: „Războiul mondial” şi „Parada veseliei”. D'OCHIU: „Uraganul” cu Marlene Die vich şi „Un îngeraş de fată”. ISBANDA: „Văduva veselă” cu Maurice Chevalier şi Jurnal Fox. TERRA: „Legea Ocnei” cu Harry Bauz, seara artişti. RAHOVA: „Naufragiul”, „Monty la vacanţă” şi „Mickey Mouse are invitaţi”. ODEON: „Barcarola” şi „Baronul de Neuhaus ’ cu Kaethe de Nagy. PACHE: „Peter" şi „Suflete părăsite” ROATA LUMII: „Pullman 12" (Colierul fatal) şi „Malec răpit de gangsteri”. RISE LEFT, ,Secretul contesei LuMenska" şi „Paganini”, cu cu D-nii ÎNVĂŢĂTORI!!! sunt încunoştiinţaţi ca a apărut în Editura „CUGETAREA“! — Volumul 11 din: MÂNUI IUL SERBĂRILOR ŞCOLARE întocmit de ILIE I. MIREA Cuprinde: Conferinţe — Teatru — Muzică — Dansuri şi Recitări pentru cinci serbări şcolare complectei şi anume: „ Serbarea Paştilor (Primăverii); II. Serbarea sădirii pomilor; III. Serbarea Independenţei (Zece Mai); IV. Serbarea de ziua Eroilor şi V. Serbarea încheerei anului şcolar Duminică 14 Aprilie 1935 1875 m. RADIO-ROMANIA 20 kw. 180 kHz. 884,5 m BUCUREŞTI 12 kw. ORA 8REUGIOASA 11.30: Predică de P. S. S. Tit. Simedrea. 11.45: Cronica vieţii religioase de Pr C. Dron. 12.00: Muzică religioasă — Corul Bisericii Domniţa Bălaşa. 12.80: Concert de muzică Simfonică (discuri). 13.00: Cota apelor Dunării. Spectacolele. 13.03: Muzică românească (discuri). 14.15: Ora. Mersul vremii. 14.20: Radio jurnal. 14.40: Continuarea concertului (discuri). ORA SATULUI 17.00: Şezătoarea şcoalei normale de băeţi a Soc. pentru învăţătura poporului român, Bucureşti. 17.45: Cântece româneşti — S-na Natalia Zăvoianu: Andreescu-Iaşi: Flueraşul; Moniia: La fântâna cu găleata; Brediceanu: S’a dus cucul de p’aici. 2) Pe sub flori mă legănai. 18.00: Concert de muzică românească— Orchestra Jean Marcu: Arii naţionale! Volstaedt: Fraţii veseli, vals; Edy Markus: Cea din urmă romnnţă-tango; Potpuriu de romanţe româneşti; Vasilescu: Dragoste, pacoste, cântec; Romanţe şi arii naţionale. 19.00: Săptămâna de G. D. Mugur. 19.15: Continuarea cancerului: Romano: De ce-ai plecat, vals; Elly Roman: Mereu-tango; Schebek; Menuet ,miniatură; Livia Meca: Desamăgire-romanţă; Doelle: Dragostea e o taină-tango. Romanţe şi arii naţionale. , UNIVERSITATEA RADIO 2000: Viaţa lui G. D. Mirea (II) de N. Petraşcu. 2020: Sărbătoare naţională spaniolă — Cânece spaniole (discuri). 2005: Teatru Radio: „Profesorul" piesă radiofonică în șase tablouri de Dem. Psatta, jucată de Trapa Radio. 22.00: Rezultatele sportive. 22.10: D-na. Margareta Metaxacanto, acomp. de Orch. Radio: Mort : Aria Constantei din „Răpirea, din Serai"; Gounod: Aria bijuteriilor din „Faust”; Rossini: Aria Rosinei din „Bărbierul din Sevilla". 22.30: Sub cerul Spaniei—muzică executată ,de :Orchestra Radio: Saint-Saens: La jota aragonese; Eilenberg: Serendă spaniolă; De Falla: Dans spnnol; Percy Elliot: De Falla: Dans; Ketelbey: Uvertură descriptivă. 23.10: Radio jurnal. 23.35: Muzică distractivă (discuri). Dineu în onoarea d-lui Giulio Bertoni D. Ugo Sola, ministrul Italiei la București, a dat eri seară, la regala italiană, un dineu în cinstea Exc. Sale, d. Giulio Bertoni, profesor universitar și senator. La acest dineu au participat d. dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunei publice; d-na şi d. N. Iorga, d-na şi d. Stelian Popescu, d-na şi d. Octavian Goga, d-na şi d. prof. Mrazec, d-na şi d. I. Pangal, d. prof. Densusianu, d-na şi d. prof. Kiriţescu, d-na şi d. prof. Muma, d-na şi d. N. Cartojan, d-na şi d. L. Belciugâţeanu,, d-na şi d. Alexandru Marcu, d-na şi d. O. Isopescu, d. Luigi Ottaviani prim secretar al legaţiei; d. Alberto D’Agostino, fost director al Băncei comerciale italiene şi române; ducesa şi ducele dl Regina. Comemorarea lui Gustave Lanson la :„Prietenii istoriei literare“ La societatea „Prietenii Istoriei literare” a fost comemorat marele istoric literar francez Gustave Lanson, mort în Decembrie trecut. Au vorbit: d. H. Dupront, directorul institutului francez de înalte studii din București După ce a făcut portretul lui G. Lanson, a relevat cum din profesor de liceu la Toulouse, apoi la Paris, a ajuns la Sorbona. A relevat deasemenea metoda sa serioasă, gustul în aprecierea operelor literare, rolul său ca director al școalei normale superioare din Paris. A vorbit apoi d. P. V. Hanes, despre G. Lanson ca istoric literar și în deosebi despre metoda lui. D. P. Andrieu, membru al înstitutului francez de înalte studii din România, a vorbit despre Gustave Lanson, critic literar, relevând în primul rând gustul său fin. Tineretul nu aprecia pe Gustave Lanson, dar nu a avut dreptate, nu l-a înțeles.