Curentul, februarie 1938 (Anul 11, nr. 3592-3619)

1938-02-21 / nr. 3612

8 »Curentul VgheeUuCuifi Cursurile pentru credinţei strămoşeşti înviorarea în Ardeal SIBIU, 19. — Din îndemnul stăruitor al I. P. S. S. Mitropolitului Nicolae al Ardealului şi sub auspiciile „Frăţiei ortodoxe Române” — secţia Sibiu —d in săptămâna dela 7—13 Februarie a. c. s’a desfăşurat, la Sibiu, în instituţia academiei teologice „Andreiene“, cel de al doilea curs de înviorare a credinţei strămoşeşti, pentru ţăranii credincioşi din diferitele sate şi centre ale arhiepiscopiei ortodoxe Române de Alba- Iulia şi Sibiu. Primul început pe acest plan s-a făcut anul trecut cu ocazia adunării generale a „Frăţiei ortodoxe Române” , când I. P. S. S. Mitropolitul Nicolae a ordonat stăruitoare apeluri colaboratorilor săi, pentru a adânci pe toate căile credinţa in biserica strămoşească. TEHNICA ORGANIZĂRII CURSURILOR de a înzestra o seamă de credincioşi ai satelor — cu accentuate înclinaţii religioase — pentru a fi preţioşi colaboratori ai preoţilor, în acţiunea de combatere a sectelor, cari au început să-şi câştige din c© în ce tot mai mulţi adepţi. La cursuri s-a desfăşurat următorul program : „Luptele religioase ale românilor ardeleni până în secolul al XVIII-lea“, conferinţă rostită de d. Ion Sandu, preşedintele „F. O. R.”-ului şi director al şcoalei normale „Andreiu Şaguna”; „Harul divin şi mijloacele de împărtăşire", preot Gh. Maior, preot la şc. normală „Andrei Şaguna“ ; „discuţiuni libere”, cu păr. Trandafir Soorobeţ, asesor consistorial ; „Taina botezului”, de păr. Gh. Secaş,, preotul misionar al arhiepiscopiei ; „Hristos şi Biserica“, de d. dr. Dumitru Stăniloae, rector al Academiei teologice ; „Figuri istorice, de prof. Hie Belenţă de la Academia teologică ; „Discuţii libere“, cu păr. Mihail Neagu, administratorul institutului academiei ; „Taina mărturisirii", de A. Dronu, prof. la şc. normală ; „Biblia şi Sft. Tradiţie", de dr. N. Neagu, prof. la Academia teologică ; „Crucea in Biserica ortodoxă", de I. Popescu, secretarul Academiei ; „Discuţii libere", cu păr. Gh. Secaş ; „Biserica şi preoţii", de păr. I. Bozocea, prof. la şcoala de cântăreţi ; „Sectele în general", de Grig. T. Marcu, prof. la Academia teologică ; „Cultul divin al bisericii noastre", de dr. N. Tărchilă, prof. la Academie ; „Secta baptiştilor", de pr. Spiridon Cândea, prof la Academia teologică ; şi „Metodele de lucru ale sectarilor şi apărarea contra lor", de d. dr. L. Bologa, profesor la Cursul din anul acesta a fost urmat de 40 săteni — tineri şi bătrâni — din cuprinsul arhiepsicopiei. Fiecare protopopiat din arhiepiscopie şi-a trimis câte 12 delegaţi, pentru a-şi încălzi sufletul la aceste cursuri. Elevii ţărani ai cursurilor de înviorare a credinţei strămoşeşti, au fost găzduiţi pe tot timpul în institutul academiei teologice „Andreiene“ din Sibiu , unde li s’a pus la dispoziţie o sală, anume amenajată, în care, înainte, de amiazi, profesorii academiei teologice şi cei ai şcoalei normale „Andreiu Şaguna” — au ţinut o serie de prelegeri şi conferinţe, în cari au concentrat — după posibilitate — tot ce este chintesenţă, înmaterie de credinţă ortodoxă şi de legătură a ei cu trecutul şi cu firea neamului. Scopul acestui curs este mai ales, şcoala normală. Ştiri din Năsăud NOUL PRIMAR AL NASAUDULUI VA FI NUMIT D. Dr. ŞTEFAN LUPU NASAUD, 18. — In oraşul Năsăud, este propus şi va fi numit ca primar d. dr. Ştefan Lupu advocat, care a condus gospodăria oraşului timp de 4 ani, cu, multă pricepere şi sărguinţă. D-sa este simpatizat de cercurile intelectualilor şi ţăranilor din localitate. * ‘' CÂND SE VA ALEGE NOUA COMISIE SILVICA LA NASAUD Implinindu-se 3 ani de funcţiune, vechea comisie silvicăşi-a depus mandatul, expirându-i termenul. In luna ianuarie trebuia să fie convocaţi reprezentanţii celor 44 comune grănicerești pentru a alege noua comisie de 8 (silvică) conform legii XIX din 1890. Insă cum din cauza evenimentelor politice adunarea generală electivă nu s’a putut face la timpul fixat, d. I Pavel Zagreanu directorul regiunii silvice conduce întreagă gestiunea administrării averilor grănicereşti. Urmează ca d. prefect al judeţului să dea dispoziţiile necesare pentru fixarea termenului şi alegerea nouilor membri din comisia silvică. IN GRANIŢA NASAUDEANA SE VOR FACE PLANTAŢII DE ŞASE MILIOANE LEI D. P. Zagranu, directorul regiunii silvice, a luat iniţiativa în sensul ca în primăvara 1938, pe terenul întinselor averi grănicereşti năsăudene, să se facă plantaţii în valoare de 6 milioane lei. ŞCOALA NORMALA IN PROPAGANDA CULTURALA In seara zilei de 19 Februarie a. c. elevii cl. VIII de la şcoala normală de băeţi din localitate, sub conducerea d-lui prof. Gabriel Georgescu, se vor deplasa în propagandă culturală în târguşorul Rodna-Năsăud, unde vor organiza o şezătoare, predând piesa O noapte furtunoasă, comedie de Ion I. Caragiale. Orchestra clasei va executa câteva arii naţionale. După program va urma dans. COOPERATIVA ŞCOLII DE APLICAŢIE Cu 3 ani înainte, a luat fiindţă la şcoala de aplicaţie de pe lângă şcoala normală, cooperativa şcolară Albina. In ultimii doi ani conducerea a avut-o d. Petre Son institutor. Această cooperativă a reuşit să procure şi să desfacă marfă de cca 150.000, rămânând cooperativei un beneficiu net de cca 30.000 lei. Rechizitele şcolare erau mai ieftene cu douăzeci şi cinci la sută, faţă de celelalte librării. In afară de aceasta, s’au acordat păsuiri de piaţă tuturor elevilor. S’a distribuit copiilor săraci: rechisite, cărţi, haine civile, costume de străjeri etc. D-sa a dat sugestia şi lămuririle necesare pentru ca pe lângă fiecare şcoală să se înfiinţeze astfel de cooperative, pentru uşurinţa procurării celor necesare elevilor. Prin activitatea sa extraşcolară şi în special prin organizarea corului școalei de aplicaţie, d. Son a fost admirat și apreciat de toate cercurile. -----oxoxoxox^xoxoxoxo---- Instalarea comisiei interimare la Camera de agricultură din Tg. Mureş TG.-MUREŞ, 19. — La Camerade Agricultură Tg.-Mureş, a avut loc predarea şi preluarea agendelor Comisiei de la fosta Comisiune interimară, de către actuala comisie interimară compusă astfel: preşedinte d. Haralambie Dolojan direct, serviciului agricol Mureş, şi d. dr. veterinar Victor Tatulea şeful serv. veterinar judeţean, d. Octavian Ştefănescu inginer silvic, şef Ocol Silvic Mureş. Au urmat câteva cuvinte, prin cari s-au adresat reciproce mulţumiri şi spor la muncă pentru activitatea fiecăruia. —oxoxoxox-^xoxoxoxo— Numirea unui nou procuror la Tg. Mureş TG.MUREŞ. 19. — Ministerul de Justiţie a numit în mod provizoriu ca procuror, la Parchetul Tribunalului Mureş pe d. D. Purdel judecător de şedinţă la acel tribunal, în locul d-lui D. Nistreanu, delegat la Tribunalul Ilfov. Românii şi minoritarii din Sighişoara SIGHIŞOARA. — Ne găsim într’o vreme când se discută cu multă amploare chestiunea raporturilor dintre populaţia majoritară şi minoritarii ţării noastre. In această discuţie Sighişoara e dată mereu ca un exemplu de specific oraş minoritar, unde populaţia săsească ne predomină cu numărul. Ei bine! Această credinţă este fără bază reală. Ea îşi are izvorul în împrejurări de mult apuse şi în rezultatul diferitelor alegeri orăşeneşti, care nu oglindeşte adevărata situaţi© etnică a oraşului,.‘ ETNICUL SIGHIŞORII " Asupra populaţiei de pe vremuri a oraşului Sighişoara, avem puţin date. Constatăm însă, din cele ce vom enumera mai jos, că populaţia oraşului se înmulţeşte relativ încet. Aceasta se datoreşte în mare măsură şi faptului că oraşul fiind înconjurat de dealuri, care sunt improprii pentru edificări, a fost foarte greu ca acest oraş să ia o extindere mai mare, atât ca număr al populaţiei, cât şi ca desvoltare a sa. După cele relatate de un cronicar al timpului, în 1522 Sighişoara avea cam 2.650 suflete. In 1567, numărul populaţiei creşte la 3.250. In anul 1816 locuitorii oraşului scad la 2782 suflete, din care 2.000 Saşi, 700 Români, 69 Unguri, 8 Armeni şi 5 Greci. In anul 1851 găsim un număr mai mare de locuitori şi anume: 7.206. La 1890, Sighişoara avea 9.618 suflete, care repartizaţi pe naţiuni, erau: Români 2.313, Saşi 5.202, Unguri 1.630, Ţigani 356, Evrei 101 şi alte naţiuni 16. După recensământul din 1927, Sighişoara avea 12.517 suflete. Repartizaţi pe naţiuni, erau: Români 4.135 Saşi 5.439, Unguri 2.694, Evrei 203 şi 46 alte naţionalităţi. Or, de la acest recensământ până astăzi, au trecut mai bine de 10 ani, în care timp populaţia românească se înmulţeşte atât prin numărul de naşteri cât şi prin o sumă de funcţionari veniţi parte din judeţ, parte din alte localităţi. După datele extrase din statisticele serviciului sanitar orânduite cu multă migală de d. dr. Ganea, vedem că populaţia românească azi depăşeşte pe cea săsească. APARENŢE CARI INSALA Este evident că sub stăpânirea răposată, acum două decenii saşii predominau în Sighişoara. Dacă numărul lor era cu foarte puţin mai ridicat decât al populaţiei româneşti, apoi le revenea totuşi ,această putere stăpânitoare în virtutea unor legiuiri şovine şi pe baza unor înţelegeri tacite cu stăpânitorii noştri cei vitregi. Situaţia aceasta a continuat chiar şi după unirea din 1918, ajungând românii abia acum în ultimii ani, să gospodărească treburile orăşeneşti. Din acest complex de împrejurări a răsărit şi dăinueşte — cum ziceam mai sus — credinţa că Sighişoara ar fi locuită în majoritate de saşi. Tot la o judecată falsă contribuie şi situaţia materială a populaţiei săseşti.. Comerţul, industria, chiar băncile din Sighişoara, mai stau încă în mânile, saşilor. Ochiul cercetătorului poate descoperi, aproape în tot oraşul, firme săseşti şi prăvălii de ale aceloraşi compatrioţi. Se înţelege că şi aci se dă în vileag părtinirea stăpânirii trecute faţă de unii şi vitregia aceleaşi stăpâniri faţă de alţii. Dar aceasta să nu ducă pe nimeni la concluzia că Sighişoara trebuie să fie locuită în chip necesar de o populaţie săsească, în majoritate. Nicidecum! De aici se poate deduce cel mult, ce însemnează favoritismul politic şi ce consecinţe are acesta, împinşi de împrejurări, românii au trebuit să se resemneze şi să trăească mai pe la periferii, ocupând slujbe îngăduite numai de cei tari. REZULTATE ELECTORALE FALSE Vom sublinia de asemenea, că în alegerile orăşeneşti, saşii obţin mai multe mandate în consiliul comunal. Dar aceasta nu datorită unor împrejurări deplin normale, ci în virtutea unor încurcături politice şi lipsei de solidaritate românească. Căci partidele româneşti, până acum, n’au depus o listă comună de candidaţi Astfel, voturile româneşti s’au pulverizat în defavorul nostru, iar listele săseşti au isbândit. Şi mai e ceva. Când e vorba de votare, apoi de la această operaţiune electorală nu rămâne, absent nici un alegător sas. Iată un lucru care nu se poate spune şi despre toţi alegătorii români. Fireşte, atrage concluzia, pe baza acestor alegeri, că populaţia românească ar fi în minoritate, nu e justificat. Aceste câteva consideraţiuni generale, ne îndreptăţesc să afirmăm că populaţia săsească nu mai predomină ca număr. Şi apoi chiar datele statistice ne conduc la această afirmaţiune. Sighişoara, propriu zis, este înconjurată de nişte suburbane, cătune româneşti pe de-a-ntregul, locuite de sute de români. Dacă s’ar face o numărătoare exactă a tuturor românilor domiciliaţi azi în Sighişoara, s’ar putea constata temeinicia afirmaţiunilor noastre. CELELALTE MINORITĂŢI DIN SIGHIŞOARA Alţi minoritari care împânzesc oraşul, sunt ungurii şi evreii. Aceştia pot fi menţionaţi, căci ceilalţi dispar. Cei mai mulţi unguri s'au stabilit aci după unire. In această situaţie simt secuii, veniţi aici după lucru. In general ei ocupă slujbe plăcute numai lor: sunt birjari, cărăuşi, servitori, etc. Despre evrei nu putem spune multe, căci aceştia sunt puţini în raport cu celelalte minorităţi. Aci la Sighişoara, cu greu au putut să se stabilească, negăsind un teren prielnic pentru ei din punct de vedere comercial.’ Rezumând lucrurile, am putea fixa următoarea proporţie a populaţiei la Sighişoara: români 39 la sută, saşi 38 la sută, unguri 20 la sută, celelalte minorităţi 3 la sută. Viitorul este însă în mâna populaţiei româneşti care se afirmă pe zi ce trece. N. CRISTESCU Vedere spre turnul orologiului Doleanţele restauratorilor din Braşov şi judeţ Soarta unui memoriu adresat de Asociaţia Restauratorilor către primăria municipiului Braşov BRAŞOV, 19. In ultima şedinţă a Asociaţiei restauratorilor şi asimilaţilor din această branşă, s’a luat în discuţie memoriul înaintat acum câteva zile primăriei municipiului, și răspunsul primit din partea conducerii comunale. In acest memoriu, restatatorii căutau să dovedească organelor competente, că ultimile măsuri luate în legătură cu calcularea taxelor comunale nu corespund unei gospodării echitabile și că acest măsuri duc implicit la o scumpire a vieţii, deşi primarii de până acum au susţinut că duc o luptă tocmai în sens contrariu. Se precizează, că din anul 1933, fără a se ţine seamă de evoluţia din ce în ce mai acută a crizei, s’a procedat la majorarea în afară din cale a taxelor de canal și gunoiu. Astfel, de unde până atunci se plătea drept taxă de canal lei 90 pentru cameră, pe străzile canalizate și lei 30 pentru o cameră pe străzile necanalizate, de la 1 Aprilie 1935 taxa de canal a început să fie calculată după consumul de apă, socotindu-se 50 la sută din aces consum. In modul acesta, un consumator care plătea 10.000 lei pentru apă, urma să plătească 5000 lei pentru canal. Dacă mai înainte vreme acelaș consumator plătea 450 lei pentru un local de cinci camere, reiese că a intervenit o majorare de 1100 la sută. La fel, dar într’o măsură ceva mai redusă, s’a procedat şi cu taxele de gunoiu, cu toate că serviciul de ridicare al gunoaelor a lăsat totdeauna data de 1 Aprilie 1937, s’a procedat la ridicarea preţului pentru cel mai strict şi necesar aliment — apa — cu 2 lei la metrul cub. Ori, apa în localurile de consumaţie este întrebugic ar fi fost ca apa să se calculeze pentru aceste localuri cu un preţ mult mai scăzut decât la particulari, acestea fiind şi consumatorii cei mai mari. CE AU CERUT RESTAURATORII La intervenţiile din trecut, s-au primit asigurări că doleanţele vor fi studiate şi satisfăcute, dar în loc de satisfacţie au urmat nouă majorări la preţul apei. Restauratorii au fost deci siliţi să revină, protestând cu toată energia contra acestei majorări exagerate printr’un nou memoriu înaintat primăriei. Se cerea acolo o serie de măsuri menite să pună capăt unei situaţii greu de suportat, şi anume : Revenirea la vechile taxe de canal, de 30 şi 90 lei pentru fiecare cameră, cerându-se în acelaş timp ca sumele plătite în plus să fie restituite contribuabililor, ori să fie creditate în contul impozitelor comunale viitoare. Taxele pentru gunoi să se menţină aceleaşi ca şi până la 1 Aprilie 1935, cu obligaţiunea din partea serviciului salubrităţii de a dispune ca la localurile de consumaţie publică gunoiele să fie ridicate în fiecare zi. Preţul metrului cub de apă să fie redus la lei 8, ţinându-se seamă de faptul că risipa de apă făcută în restaurante este în interesul bunei eufoarte mult de dorit. Deasemeni, curăţenii şi pentru apărarea sănătăţii publice. Iar în sfârşit , se cerea ca pe viitor, atunci când primăria intenţionează să ia măsuri pentru majorarea diferitelor taxe comunale cari ating pe restauratori, să fie invitaţi in ţată în cantităţi foarte mari pentru păstrarea bunei higiene, astfel că lea-şi da cuvântul organizaţiile acestora, recunoscute persoane juridice. CE A RĂSPUNS PRIMĂRIA Răspunsul primăriei a fost prompt şi în loc de mult aşteptata invitaţie, de a se trimite reprezentanţi ai Asociaţiei restauratorilor pentru a se găsi o soluţie justă unor cereri şi mai juste, s’a comunicat următoarele: „Comisia financiară în şedinţa din 4 Februarie 1938, respinge cererea dvs. referitoare la reducerea taxelor de canala şi gunoiu, acestea fiind impuse pe baza regulamentelor întocmite şi aprobate de forurile tutelare şi vă roagă a folosi expresiuni decente şi inspectuoase la adresa autorităţii primăriei, atunci când interveniţi in orice cauză”. E natural că un astfel de răspuns să producă consternare în rândurile celor vizaţi, cu atât mai mult, cu cât este vorba de o categorie de comercianţi ce reprezintă o contribuţie însemnată şi sigură la bugetul municipal. Noi credem, că nouei conduceri municipale îi revine soluţionarea echitabilă a acestor doleanţe, cu atât mai mult, cu cât ele privesc direct măsurile de oftinire a vieţii întreprinse în ultima vreme. DRON Curentul Probleme edilitare din Arad ARAD, 19. — Se acentuează mereu că oraşele de pe graniţa de vest a ţării noastre nu sunt suficient de românizate şi că în general se face prea puţin pentru schimbarea fizionomiei străine a acestor centre. Este perfect adevărat că n’am făcut ceea ce ar fi trebuit să facem dela Unire şi până astăzi în scopul de a da aspectul cuvenit municipiilor de dincoace de Carpaţi, adică a le româniza, aşa cum ar fi trebuit să le românizăm şi că în general gospodăriile acestor oraşe s’a făcut cu totul în alt sens decât cel dorit de românii mereu îngrijoraţi de soarta celor ce s’au aşezat aci. Oraşele ardelene nu-ţi inspiră impresia că ele aparţin unui regim românesc. Şi nu fiindcă ar fi aşa de streine de rosturile administraţiei noastre, ci fiindcă s’a neglijat cu desăvârşire impunerea peceţii vieţii noastre naţionale, prin sprijinirea sistematică a Românului. ■ •Dar ce trebue să facem, ca un prim început, spre a schimba cel puţin de aci înainte aceste stări de lucru şi de a da posibilitatea românului, ca el prin forţa lui să-şi impună şi voinţa şi să domine aceste oraşe ? Un răspuns putem da tot noi, sprijinit pe realitate, pe doleanţele locuitorilor români din aceste centre, cari trebuiesc neapărat şi cu orice sacrificii îndeplinite. LOCUITORII ARADULUI CER MODERNIZAREA CARTIERELOR Acum câteva zile s-au prezentat la sediul primărieinoastre mai mulţi delegaţi din suburbia Aradului, zisă „Grădişte”, exprimându-şi dorinţa ca municipiul să le vină în jutor şi să-i scape de noroiul în care inundă începând cu primele ploi de toamnă şipână la începerea verii. Ceva mai mult, aceşti delegaţi au arătat conducătorilor primăriei Arad, că cei mai mulţi dintre români — clasa mică a burghezilor noştri sunt aşezaţi în aceste cartiere şi deci ei sunt aceia cari trag ponoasele acestor grave lipsuri. N’au posibilitate să-şi desvolte gospodăriile lor, nu pot da un pas înainte, sub nici un raport,, dat fiind că de soarta cartierelor lor de multă vreme nu se mai îngrijeşte nimeni. Sincerile acestea mărturisiri ne spun totul. Din ele aflăm că bietul român, chiar dacă s’a cuibărit la oraş, el tot nebăgat în seamă a rămas şi că tot el este acela care nu se poate bucura de avantagiile civilizaţiei. In felul acesta fireşte este cât se poate de adevărat că prosperitatea elementului autohton pripăşit la oraşe să întărească forţa românească este egală cu zero, este mai g rea de, cum ar fi avut-o la ţară. Nu aducem acuzaţii nimănui pentru aceste stări de lucru din oraşul nostru şi din cele mai multe din centrele ardelene. O greşită administraţie şi poate lipsa unui plan bine chibzuit l-a pus în această stare mai mult decât mizerabilă pe bietul nostru românaş, ajuns controlor la autobuze, şofer la primărie, mic funcţionar la instituţiunile de stat, ori alte mărunte slujbuliţe, etc. De aceste elemente să ţinem seamă în primul rând, căci prin ele putem porni la adevărata ofensivă de a cuceri ceea ce până în prezent am neglijat şi ne-a scăpat atenţiei. Delegaţia care s-a prezentat d-lui Olariu primar delegat al Aradului a vorbit româneşte şi pe înţelesul oricărui dintre cei ce au răspunderea înfăptuirilor cerute cu atâta insistenţă şi justeţe de românaşii noştri, mici burghezi ai municipiului nostru. Să li se dea ce se cuvine. Să fie transformate cartierele locuite de români în adevărate centre civilizate, căci astfel vom face din ele citadele de fortificare necesară nouă aci la granţa de vest. Deci multă şi serioasă atenţiune la problema cartierelor locuite de românii, în Arad şi alte centre din Ardeal. I. D. DABICIU -----oxoxoxox-^xoxoxoxo---- Delimitarea zonelor viticole în judeţul Mureş TG.-MUREŞ. 19. — Ministerul Agriculturei şi Domeniilor, a delegat pe d. inginer Cuzneţov Tibor din acel minister, la Camera de Agricultură Tg.-Mureş, cu lucrările pentru delimitarea regiunilor viticole, care în prezent a început la Tg.-Mureş şi apoi se va extinde în valea Nirajului şi Câmpie. Lucrările se centralizează la reşedinţa Camerei de Agricultură. Prin această măsură nu se vor mai putea planta în viitor viţe de vie decât în terenuri ce vor fi luate în zonele viticole, în urma acestor operaţiuni. ------OXOXOXOX-^-XOXOXOXO— Noua conducere a Camerei agricole din Cluj CLUJ. 19. Printr’o decizie a ministerului agriculturei a fost numită localitate la Camera agricolă, ca preşedinte, d. inginer Ilarie Nemeş având colaboratori la conducere pe d-nii dr. Chirca şi inginer Zeicu. Nouii conducători şi-au şi luat în primire atribuțiile încredințate de către ministerul de resort. Luni 21 Februarie 1938. Cazul bizar al baronilor Cray et comp. Cetăţeni maghiari cu proprietăţi rurale in România ORADEA. — Nu mai este cazul să punem în discuţie nici necesitatea imperioasă, care impune revizuirea serioasă a cetăţeniilor acordate de guvernele ce s’au perindat la cârma ţării după unire şi nici felul cum a şi înţeles organele executive ale guvernului trecut să facă această revizuire. Credem că — făcând abstracţie de orice presiune exterioară — astăzi nu mai există nici un român conştient, care să nu fie convins de necesitatea şi utilitatea naţională a unui astfel de control. Ne rezervăm insă dreptul de a servi celor în drept probe, cu care se poate dovedi străinătăţii că acest control nu este o şicană la adresa nimănui, ci o măsură de dreptate socială şi naţională. O măsură pe care ne-o impune situaţia şi pe care, in situaţia noastră, ar lua-o fiecare naţiune, care nu a renunţat la viaţă şi care işi revendică un rol oricât de neînsemnat in istoria Europei. Iată un exmplu eloquent : La 16 Mai 1928 a murit subit la Debriţin (Ungaria) baronul Ioan Uray, lăsând in urmă doi sucesori minori şi o moşie de 1600 jugăre situată in comunele Dideşti şi Andrid (jud. Sălaj, România) şi stăpânită în indiviziune cu frate-său, baronul Iuliu Uray. Această moşie a fost „apărată” de reforma agrară pe motivul că „a aparţinut unor supuşi români”. Secţia tutelară a tribunalului Zălău a numit pe baronul Iuliu Uray de tutor al nepoţilor minori, cari îşi fac studiile la şcolile din Ungaria şi pe cari tutorul, ulterior, i-a adoptat. Baronul Iuliu Urag, în aceste două calităţi, de părinte adoptiv şi coproprietar, in 1933 a procedat la lichidarea averii din România. A vândut 500 iugire din moşia familiară cu 4 milioane de lei, iar restul de 1100 jugăre l-a dat in arendă firmei „Agricola Andrid S. A.”. Această firmă, girată de evreii Ludovic Nadoş, dr. Eugen Farkaş (avocat din Satu Mare) şi dr. Eugen Fuchs, care au semnat contractele de vânzare şi de arendă, este fictivă. Proprietarul şi arendaşul real este dr. Eugen Fuchs, supus ungar, care numai astfel a putut dobândi proprietăţi rurale în România. El are un trecut foarte dubios. Mult timp s’a ocupat de afaceri de valute şi de devize negre, fapt, pentru care a fost urmărit de autorităţile ungare. De teama pedepsei a fugit în România şi azi aici, sub ochii autorităţilor, comercializează sudoarea ţăranilor români angajaţi cu lefuri de mizerie pe moşia familiei Uray. Baronul Iuliu Uray, în acelaş timp, trăieşte în comuna Beregsurany din Ungaria, unde este membru atât în consiliul comunal, cât şi în cel judeţean. Autorităţile îl ţin în evidenţă cu apartenenţă (domiciliu stabil administrativ) în această comună şi anume: ca supus maghiar. La ministerul de interne ungar, familia Uray are un dosar special. In acest dosar se află adresa Nr. 1113 din 24 August 1929 a Legaţiunei Române dela Budapesta (Secţia consulară), care menţionează că minorii Ioan şi Ştefan Uray sunt supuşi unguri. In aceeaş calitate sunt înscrişi şi la şcolile din Ungaria în care studiază. Evident, unul care este membru într’un consiliu comunal sau judeţean ungar şi are proprietăţi rurale în Ungaria, unde există aceleaşi prohibiţiuni ca în România, trebue să fie cetăţean ungar. Iar cei cari la legaţiunea noastră din Budapesta nu sunt cunoscuţi ca supuşi români şi stau de mai bine de douăzeci de ani în Ungaria fără paşaport român, nu pot fi cetăţeni români. Cum se admite totuşi ca baronii Uray şi firma „Agricola Andrid S. A.” să deţină imobile rurale în România ? Suntem convinşi că cei în drept ne vor răspunde cu o anchetă şi măsuri severe la această întrebare justă. ALEXANDRU OLTEANU Pe târâm cultural şi edilitar regiunea Câmpeni-Turda, e un regres CÂMPENI, 17. — Anul trecut a fost un an sărac in realizări de tot felul pentru orăşelul nostru, care este centrul satelor moţeşti de pe valea Arieşului, întrucât preocupările de ordin personal şi de ură se ţin lanţ, societăţile culturale sunt în complectă amorţire, iar intelectualii trăesc intr’un strâmt egoism. REALIZĂRILE CULTURALE Din cincisprezece societăţi culturale, activează numai societatea „Grupării femeilor române“ de sub preşedinţia d-nei Maria Mihon. Conform programului societăţii. „Gruparea femeilor române’, a organizat o serie de petreceri al căror venit a fost destinat ajutorului copiilor săraci. D. lt.-colonel Alexandru Poenarul, comandantul lat. 12 V. M., a dat de vreo câteva ori — gratuit — muzica militară, la aceste serate. Societatea „Reuniunea meseriaşilor şi comercianţilor“ de sub preşedinţia pr. Coriolan Palade, este cea mai veche şi mai bine organizată, având un loc de refugiu, o casină şi un cor condus de maestru prof. Emil Mihon. Atât societatea „Concordia“ — cu vreo câteva mii de volume cărţi — pe care s-au făcut stăpâni şoarecii, cât şi celelalte societăţi ca de ex. Astra, A. G. Rul, societatea Sf. Măria, etc., au dat slabe semne de viaţă. D-ra Maria Mihon, în colaborare cu d-nele Vally dr. Alexandrescu, Apriliana Medianu, ziariste din Bucureşti şi prof. Maria Mateeşan-Cluj, a cules materialul necesar pentru apariţia unei reviste care ar fi fost botezată „Revista Femeilor Române“, dar neprimind nici până în prezent autorizaţia, revista n’a apărut, deşi aceasta s’a cerut de vreo câteva luni. Aceasta ar fi pe scurt bilanţul cultural pe anul 1937, sperând că în acest an activitatea culturală va da roade mai bune. Pe tărâm cultural faci pe vechiurile plaiuri a martirilor Horea, Cloşca şi Crişan, Liga Antirevizionistă n’a aranjat nicio manifestaţie în public ca în ceilalţi ani. Viaţa economică este laturea cea mai dificilă. Intelectualii cei înstăriţi adună bani albi pentru zile negre; funcţionarii cei mai mici abia işi duc greu vieţii de pe o zi pe alta din cauza scumpetei; comercianţii şi meseriaşii au puţin teren de muncă, iar moţul care nu este econom ,ci un mic comerciant este cel mai lovit de soartă , cu excepţia a lor câţiva înstăriţi, care trăesc în cel mai mare lux şi desfrâu. PROBLEMELE EDILITARE In ceea ce priveşte gospodăria oraşului e de remarcat că această problemă a fost cea mai neglijată, fapt ce se datoreşte fostului primar, care timp de peste patru ani se interesa numai de modul cum să-şi câştige popularitate împărţindu-le câte un parchet de pădure şi nici de cum să se gândească la gospodăria orăşelului, care este una din cele mai pitoreşti staţiuni climaterice, căci trotoarele şi străzile nu sunt renovate de 27 ani. Credem că totul se va putea salva numai prin alegerea unui primar intelectual — om de valoare — căci orăşelul nostru până în prezent, a avut numai un singur primar intelectual, vreo câteva zile sub guvernarea naţional-creştină, deşi este staţiune climaterică. -----oxoxoxox-^xoxoxoxo---- Serbarea de la liceul T. Maiorescu din Aiud AIUD, 19. — Liceul Titu Maiorescu şi-a serbat patronul printr’un festival artistic la care a participat un, numeros public din localitate. Programul, care a fost executat de elevii cursului superior, grupaţi în soc. de lectură „Mihail Eminescu”, este următorul: 4 cântări executate de corul elevilor sub conducerea elevului Aug. Ungur din cl. VIII, 2 puncte de muzică instrumentală, executate de elevi cu concursul d-lui maior M. Popiniu, poezii şi monoloage originale, executate de elevii Negoiţescu, Moraru, Mândreci şi Ciobanu, o conferinţă despre personalitatea lui, T. Maiorescu, rostită de elevul G. Bălţatu din cl. VIII, câteva cântări executate de fraţii Marcu, Căluşarul, o lucrare despre nuvela noastră de elevul S. Pădurean şi ca încheiere cuvântul d-lui prof. Ieronim Păstrăv. -----oxoxoxox^-xoxoxoxo---- Serbarea reuniunei meseriaşilor români din Sălişte SALIŞTE, 19. — Reuniunea meseriaşilor români, de sub preşedinţia d-lui Nicolae Roşea, pe lângă activitatea pe care o desfăşoară în domeniul profesional, în fiecare an procură membrilor săi plăcute ocaziuni de înfrăţire prin frumoase manifestaţiuni de ordin cultural. In seara zilei de Duminică au jucat cu mult succes comedia în cinci acte „Ţăranul Baron”. Rolurile au fost bine interpretate de diletanţi. S-au distins: d. Nicolae Dârdea, d-ra Bucşan, d. Oprea Borcea, d. N. Roşea, Ioan Hanciu şi Oprea Bucşan. In sală, am remarcat pe următorii: d. A. D. Catană judecător, d. N. Dragomir medicul circumscripţiei, d. A. Iasofe dir. Gimnaziului, pr. I. Isacu, I. Peligrad dir. şcoalei primare, etc. Serbarea ia sfârşit cu serata dansantă aranjată în saloanele hotelului „Răcuciu” unde s’a petrecut până la zori. Noul primar al oraşului Arad ARAD, 19 . Astăzi, la orele 11 înainte de amiază a avut loc instalarea noului primar al oraşului nostru, care este, după cum se ştie, primul preşedinte al tribunalului local ,d. Romul Orezeanu. Primul a luat cuvântul d. Mihail Dobriceanu, prefectul judeţului, care a citit ordinul de numire sosit din partea ministerului de justiţie şi a ministerului de interne. D-sa a cerut funcţionarilor să dea tot sprijinul noului primar, care este bine cunoscut în oraşul nostru, unde se află de 18 ani. Au mai vorbit d-nii : O. Ştefan, secretarul general al primăriei, care a predat noului primar agendele şi Coriolan Râmniceanu, preşedinte de tribunal, care a adus felicitările corpului magistraţilor. Tuturor le-a răspuns d. Romul Orezeanu. -----oxoxoxox-^-xoxoxoxo----Conferinţă preoţească la Avrig Sub preşedenţia d-lui I. Cândea, protopop, s’a ţinut o conferinţă preoţească, în localitate cu preoţii din protopopiatul Avrigului. Cu acest prilej s’au dat lămuriri pentru complectarea fişei de pensie-