Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)

1939-06-12 / nr. 4070

2 (12 pagini) Echipele premiate la concursul - jocuri naţionale Fundaţia culturală regală „Princi­pele Carol“ — Serviciul Social — a organizat, cu prilejul celui de-al V-lea congres general al căminelor cultu­rale (7 şi 8 iunie) un concurs de jo­curi naţionale între echipele Cămine­lor Culturale, din întreaga ţară. La acest concurs s-au prezentat­ 15 echi­pe de căluşari şi 42 de echipe cu alte jocuri, executate de bărbaţi, precum şi de echipe mixte. Rezultatul con­­cur­sului a fost următorul: ECHIPE DE CĂLUŞARI Premiul I. Dabrun-Romamaţi; So­cotiri de Câmpie-Mureş; Premiul II. Frumoasa­-Teleorman; Curţişoara-Ro­­m­anaţi; Premiul III. Bârla (Bătrâni)­­Teleorman; Fâlfani-Argeş; Ipoteşti­-Olt; Menţiuni. Pârscoveni-Romanaţi; Bârla-Teleorman; Aiud-Alba; Conţe­­işti-Teleorman; Vinerea-Hunedoara. ECHIPE BĂRBĂTEŞTI ŞI MIXTE Premiul I. Alexandria-Caliacra; Să­calul de Pădure-Mureş; Grizeşti-Me­­hedinţi; Feleac-Cluj; Premiul II. Car­bon­-Argeş; Miloşul Mare-Mureş; Brebiza-Câmpulung; Amara-Ialomiţa; Radovanu-Ilfov; Câmpurenii-Gor­j; Bengeştii-Gorj; Cârligaţi-Teleorman; Premiul III. Dăişoara-Târnnava Mare; Ciubega-Dolj; Răuceşti-Neamţ; Blă­­jel-Târnava Mică; Bisoca-Râmnicu- Sărat; Caransebeş­-Severin; Săcădate- Sibiu; Mândra-Făgăraş; Menţiuni: Valea Boului-Mehedinţi; Costişa-Ră­­dăuţi; Voloca-Cernăuţi; Cotu Băii- Baia; Hoiseşti-Neamţ; Vaişiova-Caraş; Frumoasa-Teleorman; Mihalţi-Alba; Poiana Câmpinei-Prahova; Livezi Vâ­­râţi-Dolj; Obreja-Severin; Conţeşti- Teleorman; Prelipca-Botoşani; Buciu­­meni-Dâmboviţa; Maxut Deleni-Boto­­şani; Stulpicani-Câmpulung; Bălileşti­ Tuturor acestor echipe li s-au acor­dat premii în bani și în diplome. A­­ceste premii se vor trimite direct că­minelor culturale. I A APARUT Dreptul de autor literar şi artistic mic CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tri­bunal Profesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Geniului Bucureşti Studii de Legislaţie, Doctrină $1 Jurisprudent! Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 lei Cum e vremea Buletinul Institutului Meteorologic Central In România, în ultimele 24 ore, tim­pul a fost în general frumos cu cerul parţial norocos şi vânt potrivit din sect. nordic. Slabe averse au căzut pe alocuri în Sudul şi Na­tul ţării. Temperatura în creştere era cuprinsă azi dimineaţă la ora 8 între: 23 gr. pe litoral şi 13 gr. la C.­Lung Buco­vina. Temperatura maximă de emi a atins 33 gr. la Bolgrad şi 20 gr. la Predeal iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat între: 18 gr. la Bu­zău şi 8 gr. la Predeal. Presiunea atmosferică în uşoară creştere variază între: 759 mm. la Galaţi şi 766 mm. la Sulina. LA OBSERVATORUL METEORO­LOGIC BUCUREŞTI BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică: 761 mm Vântul de la E cu 4 m. pe sec. Cerul foarte noros Temperatura 24 gr. Umi­ditatea 55 la sută. Temperatura ma­ximă de eri 29 gr. iar cea minimă din cursul nopţii 15 gr. Maxima de eri pe sol 48 gr. iar cea minimă din cursul nopţii pe sol 14 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol 47 gr. In aer liber la soare 26 gr. şi în apărător 25 gr TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Presiunea în creştere cu 315 mm. Cerul variabil, mai mult acoperit In jumătatea de E a ţării. Vânt potrivit din sectorul NE mai puternic pe lito­ral. Temperatura în scădere. Averse locale în E şi S. ţării dimineaţa ceaţă în Ardeal şi regiunea de munte. ------lOXIUSIO^OIOIOMX— Conferinţe despre România la Londra Conservative Women’s Reform As­sociation din Londra a dat în ziua de 7 iunie un dejun dedicat Româ­niei la care au luat parte peste 60 fruntaşe ale partidului conservator. Dejunul a fost prezidat de Lady Edward Spencer-Churchill. A luat cuvântul d. D. G. Mateescu, ataşatul nostru economic la Londra, care a conferenţiat despre: „Situaţia ac­tuală a României“. AZI se deschide Splendida grădină de vară PARCUL GENERAL KISSELE­F Str. ARHITECT ION MINCU No. 1 (Piaţa Filantropiei) Orchestra TRIO-LUCA. Cântăreţi LYA STEPA-COSTEL GHEORGHIU Tel. 3.98.71 CurentulANUL XII, No. 4070, Luni 12 iunie 193? CARNETUL Ic­o­a­n­e Ziua Domn Evanghelia zilei de azi, în Duminica II-a după Rusalii, este următoarea: „Pe când umbla pe lângă marea Tiberiadei a văzut doi fraţi, pe Si­mon, ce se numeşte Petru şi pe An­drei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după mine şi vă voiu face pe voi pescari de oameni“. Iar ei lăsăndu-şi mrejele în clipa aceea au mers după El. „De acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui, în co­rabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregăn­­du-şi mrejele şi i-a chemat. Cam­ în­dată lăsând corabia Şi pe tatăl lor, au mers după El. „Şi a străbătut Iisus toată Galileia, învăţând în sinagogile lor şi propovă­duind evanghelia împărăţiei şi tămă­­duind orice boală şi orice neputinţă, în papor" (Matei IV, 18—23). Este vorba în această evanghelie de recrutarea de către Iisus, a primilor Săi ucenici, cari au fost: Petru şi Andrei, Iacov şi loan. Semnificaţia acestor alegeri de sim­pli pescari, de oameni învăţaţi să prindă în mrejele lor peşte, o arată însuşi Mântuitorul, când spune: „Vă voiu face pescari de oameni“. Deci alegerea primilor apostoli în persoana unor umili pescari, a fost făcută de Iisus să corespundă acestei intenţii, acestei similitudini de îndeletnicire, cu schimbarea numai a obiectivului, ceea ce era de mult hotărît. Iisus a spus că cine vrea să-i ur­meze cu adevărat, să-şi lase pentru El părinţii şi fraţii şi tot ce-i leagă de lume. Cei dintâi cari au făcut a­­ceasta — fără sa fi cunoscut măcar în momentul deciziunii, condiţia ex­presă a lui Iisus, — au fost cei patru ucenici, dintre cari doi şi-au părăsit tatăl, iar ceilalţi micul avut. Nu-l cu­noşteau îndeajuns pe Iisus, nu-i ştiau sfânta origină şi dumnezeeasca misi­une, şi totuşi Petru şi Andrei, Iacov şi loan, l-au urmat pe Christos din primul moment al invitaţiei, fără şo­văire, fără teamă că ar putea fi târâţi intr’o aventură periculoasă, trecând peste orice consideraţi­uni omeneşti şi familiale şi plecând în necunoscut. Ce altceva i-a înlăn­ţit decât fascinaţia ochilor şi siguranţa vorbirii lui Iisus, credinţa subită în El, încrederea oarbă în omul acela blând şi bun, şi mai presus de toate şi mai categoric, în­suşi Duhul Sfânt care i-a inspirat să facă acel gest magnific de a-l urma pe Iisus, necondiţionat şi neprecu­peţit. Cât ataşament, câtă prietenie, câtă confienţă radia, Fiul Domnului, câtă tulburătoare atracţie exercita cereasca făptură, se deduce din modul cum se apropiau oamenii de El, atunci când îi chema. Am văzut cum cei patru pescari au însoţit pe Iisus, fără să le fi repetat chemarea şi fără să ştie, cu toată si­guranţa, că aveau în faţa lor pe Mân­tuitorul lumii, chiar dacă auziseră de El. Noi creştinii de pretutindeni, ştim de veacuri întregi că Iisus este Mân­tuitorul; am crezut noi în El ? L-am considerat ca atare ? I-am ascultat învăţătura, urmăndu-i-o în credinţă şi faptă ? De atâta vreme Iisus ne chiamă să ne înrolăm în armata lui, ne roagă necontenit, pentru binele nostru, să-l urmăm, să-l primim. Am auzit cu urechile sufletului această chemare ? Ne-a deschis, în frământarea noastră interioară, o problemă de conştiinţă ? Cel puţin un astfel de chin ? ? Câtă considerabilă deosebire între cei patru pescari şi culţii de astăzi! Ce frumuseţe sufletească şi splendoare a simţimintelor la pescarii de pe ţăr­mul Tiberiadei, ce pustiu, ce aspect jilav, în inimile oamenilor de azi! Parfum şi puritate la primii­ zgură şi funingine pe conştiinţa conştienţilor de azi! Lorin Popescu Săptămâna Eminescu la Au trecut 50 de ani de la moartea poet naţional, dovedind încă odată se cântau la Balul-Mobil, pomenit de Eminescu în scrisoarea III-a. In programul de Marţi ,la orele 19.55, se înserează o substanţială con­ferinţă a d-lui Nichifor Crainic înti­tulată: „Eminescu făuritor die limbă şi expresia poetică”. Orchestra Radu­ va da apoi Marţi 13, Iunie, la orele 20.55, un concert simfonic cu public in studio, execu­tând muzică de Beethoven, sub con­ducerea d-lui Jean Bobescu-Cluj. După acest concert, la orele 22.20, d-na Alexandrina Grozea şi d. Petre Munteanu vor interpreta „Romanţe pe versuri de Eminescu” In programul de Marţi 14 Iunie, cu­noscutul exeget al creaţiei poetice, d. Tudor Vianu va vorbi, la orele 20.00, despre „Lunca lui Eminescu”. Apoi, la orele 21.00, d. profesor N. I. Her­escu va ţine o conferinţă des­pre „Eminescu şi Clasicismul”. La orele 21,15, se va difuza „Lu­­ceafărul”, operă intr’un act de N. Brepan după versuri de Eminescu. In programul de joi 15 iunie, la orele 19.02, se va difuza conferinţa „Eminescu în limba franceză”. D. Ion Petrovici profesor universi­tar şi membru al Academiei Române va vorbi, la orele 20.00, despre „Poe­zia filosofică a lui Eminescu”. D. Alexandru Hodoş, cunoscutul publicist, ne va conduce, intr’o con­ferinţă rostită la orele 20.45, „In ţară pe urmele lui Eminescu”. Vineri, în 16 iunie la orele 19.45, d. Conrad Richter ,va prezenta pe „Emi­­nescu în limba germană”. Sâmbătă, la orele 19.17, se va di­fuza un scenariu radiofonic după „Luceafărul“. Despre „Directivele lui Eminescu“ va vorbi, tot Sâmbătă, la orele 20.000, d. profesor A. C. Cuza, autorul cunoscutei ediţii integrale operei eminesciene, celui care a dat forma eternă gândit­ că ştie să ia parte la toate manifes­­tul şi sensibilităţii româneşti, a ne­ ţările spirituale ale neamului, întrecutului făuritor de grai şi vers, a profundului poet Mihail Eminescu. De-atunci, opera lui şi-a purtat pe deplin roadele. Nu numai literatura noastră, dar toată viaţa intelectuală de azi îi e tributară lui Eminescu. Ar fi fost o ingratitudine de neiertat ca cincantenarul lui să nu fie sărbătorit cum se cuvine. Acest fapt l-au înţe­les atât oficialitatea cât şi iniţiativa particulară. Serbările în cinstea lui Eminescu se vor desfăşura astfel în­­tr’un cadru festiv, care depăşeşte cu mult cadrul comemorărilor obişnuite. Cu acest prilej, Societatea Română de Radiodifuziune consideră programul unei săptămâni comemorării marelui nostru poet. In cursul acestei săptămâni, o serie de conferenţiari judidicios selecţionaţi vor înfăţişa asculătorilor viaţa şi opera lui Eminescu, iar emisiunile muzicale vor fi formate din bucăţi inspirate de opera marelui poet. Tot ca o cinstire a lui Eminescu, concer­tul cu public în studio de Mar­ţi 13 cor. va fi consacrat lui Beethoven, sublimul compozitor, care era un adevărat ideal pentru Emi­nescu. Astfel, Societatea Română de Ra­diodifuziune îşi va da frumoasa con­tribuţie la cinstirea marelui nostru in­ Ciclul emisiunilor radiofonice chinate lui Eminescu începe Luni 12 iunie, la orele 19.45, cu o conferinţă despre Viaţa lui Eminescu, rostită de d. Cezar Petrescu, autorul unei serii de romane ce reconstitue viaţa ma­relui poet şi cadrele ei atât de carac­teristice. Tot Luni, la orele 21.10, d. George Stefanovici, cunoscutul tenor de la Opera Română, va interpreta „Cân­tece pe versuri de Eminescu”. D-na Cella Delavrancea celebra pianistă, va da un concert de pian cu selec­­ţiuni din Beethoven. Apoi, la orele 22.15, programul emisiunilor radio­fonice prevede bucăţi muzicale cam­ MIHAIL EMINESCU SPECTACOLELE ZILEI Duminică II Iunie 1939 Calendar ! Dum. a 2-a după Rusalii ORT.: S-ţii Apost. Bartolomeu şi Barnaba.­­ Dum. a 2-a după Rusalii CAT.: Sf. Barnaba. PROT.: Edwin. MAH.: 22 Rebi-el-Ahir 1358. EBR.: 24 Sivan 5699. Răs. soar. 4.32 — Ap. soar. 19.59 Teatre : COMEDIA (Pasaj. Comedia) — seara ora 9 : „Nu există surprize“. TEATRUL „NATALIŢA PAVELE­­SCU (Hala Traian): Comedia mu­zicală „Luna de miere“. VESEL (Grădina Marconi) , seara ora 9 : „Ţi-am făcut cu ochiul“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti) — Seara ora 9: „Izbânda 1939“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Ura­nus) — seara ora 8.30 : „Roată ’n patru colţuri“. Cinematografe : ARO (Bd. Tache Ionescu): „Femei bănuite cu Gail Patrick şi Warren William. SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Nam să te uit niciodată“, cu Errol Flynn şi Bette Davis. CARLTON (Bd. Brătianu): „Paradi­sul în doi“ cu Jack Hulbert şi Pa­tricia Ellis. Jurnal Fox. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Sânge de cazac“ cu Akim Tamiroff şi Fran­ces Farmer. Jurnal şi complectare. TRIANON (Bd. Elisabeta) : , Andy Hardi iubeşte” cu Mickey Rooney. Jurnal şi completare. ARPA (Bd. Elisabeta 2) : „Olimpiada 1936“ (operă completă). SELECT (Cal. Victoriei): „Rendez­vous pe Riviera“ cu Florence Rice şi Frank Morgan. REGAL (Ed. Elisabeta): „Masca iu­birii” cu Paula Wessely. Jurnal nou. ROXY (Str. Lipscani): „Femeia care primeşte palme” cu Frederic March şi Carolle Lombard. ELYSEE (Str. Doamnei): „Intre glo­rie şi dragoste“ cu Robert Taylor FEMINA (B-dul Elisabeta 12) : „Pol­tava“ cu N. Simonov. PALAS-BOULEVARD (B-dul Elisa­beta 16): „Legiunea de onoare“ cu Charles Vanel şi „Nick, gentleman detectiv“ cu William Powell. SAVOY (Calea Victoriei 33) : .„Ra­muntche“ cu Louis Jouvet şi „Scan­dal fără motiv“ cu Carole Lombard. BIZANTIN (sub Cercul Militar): „Că­lăreţii veseli“ cu fraţii Ritz şi „Spai­ma indienilor“ cu Dick Foran. FORUM (Grădină şi sală, B-dul Eli­sabeta 5): „Viaţă furată“ cu Elisa­beth Bergner şi „Miss Catastrofa" cu Joan Blondei­. FRANKLIN (Ateneul Român): „Te’n­­văţ eu minte“ cu Ginger Rogers şi „Iluzia cea mare“ cu Jean Gabin. NISSA (Intrarea Zalomit­a, Cişmigiu): „Flăcări la orizont“ cu Mathias Wiemann şi „Uliţa durerii“ cu Dita Parlo. OMNIA (B-dul Schitu Măgureanu): „Vulturul negru“ (operă completă). RIALTO (B-dul Carol 21): „5 prie­teni“ cu Viviane Romance şi „In vâltoarea valsului“ cu Yvonne Prin­­temas. RAHOVA (Calea Rahovei 91): „Eroul dela Marna“ cu Raimu şi „Două inimi şi-un sărut“. AMERICAN (Grădină şi sală. Calea Moşilor 221): „Eroul dela Marna“ cu Raimu şi „Vagabonzii“ cu Paul Hörbiger. SPLENDID (Calea Moşilor 290): „Dra­ma din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Nopţi în Andaluzia“ cu Imperio Argentina PARIS (Grădină şi sală, Calea Raho­vei 118): „Necunoscuta din Monte Carlo“ cu Dita Parlo, „Olimpiada“ partea I-a) şi trupă de reviste. ODEON (Str. 11 Iunie 75): „Fecioa­rele nebune“ cu Marie Bell şi „Bes­tia umană“ cu Jean Gabin. NERO (Calea Şerban Vodă 94): „Gunga Din“ cu Victor MacLaglen şi „Mireasa fugară“ cu Ann Sot­­hern. AIDA (Grădină şi sală, Calea Raho­vei 151): „Zaza“ cu Claudette Col­bert şi „Suzana“ cu Henry Garat. TOMIS (Calea Călăraşilor 11): „Vârsta ispitelor“ cu Louis Jouvet şi „Răz­bunarea zeului Siva“ cu Peter Lorre. IZBANDA (Calea Văcăreşti 21): „A­­devărul îndrăcit“ cu Irene Dunne şi „S’au cunoscut la miezul nopţii“ cu Virginia Bruce. GLORIA (Calea Văcăreşti 44): „Miss Rattles“ cu Barbara Stanwyck şi „Hanul groazei“. PACHE (Str. Mătăsari 31): „Omul cu mască“ (operă completă). MILANO (Calea Călăraşilor 153): „Drama din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Oameni care înfruntă moartea“ cu Clark Gabie. VOLTA (Buzeşti): „Drama din Shan­ghai“ şi „Cânt numai pentru tine“ şi revistă. PAX (Calea Rahovei 236): „Suflete pe mare“ cu Gary Cooper şi „Te­roarea deşertului“ cu John Wayne. VENUS (Calea Dudeşti): „Sally, Mary şi Irene“ cu Alice Faye şi „Dincolo de civilizaţie". EDISON (Grădină şi sală. Calea Du­­ creşti 3) : „Dubla existenţă a docto­rului Clitterhouse“ cu Edward G. Robinson, „Tamara“ cu Vera Ko­­renc şi trupă de reviste. MARNA (Calea Griviţei 80): „Echipa d­e onoare“ cu Paul Muni şi „Allo !... Hawai !...“ cu Bobby Breen MARCONI (Calea Griviţei 137): „Cau­ciuc“ cu René Deu­gen şi „5 milioane caută un moştenitor“ cu Heinz Ri­h­­mann LIA (Calea Griviţei 196 : „Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer şi „Ulti­matum" cu Erich von Stroheim. MODEL (Piaţa dr. Botescu 2): „Taina ocnaşului“ cu Victor MacLaglen şi „Aventurile lui Marco Polo“ cu Gary Cooper. TRIUMF (Calea Griviţei 335): „Oa­meni şi fiare“ cu Hary Piei şi „Ma­nuela“ cu Dorothy Lamour. VOLGA (Calea Dorobanţi 1): „Viaţă furată“ cu Elisabeth Bergner şi „Atenţie d-le profesor“ cu Harold Lloyd. UNIC (Piaţa Filantropia): „Ultima­­teum“ cu Dita Parlo şi „Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer. DACIA (Grădină şi sală, Şos. Ştefan cel Mare 34): „Furtună în Asia“ cu Conrad Veidt şi „Brigada morţii“ cu Madge Evans. ILEANA (Grădină şi sală. Str. Avrig 1): „Valsul nemuritor“ cu Fernand Gravey şi „Fra Diavolo" cu Stan şi Bran. FLORIDA (Grădină şi sală. B-dul Ferdinand 118): „Bestia umană“ cu Jean Gabin şi „Alaska“ cu Dorothy Lamour, DICHIU (Str. Romană 89), „Tura, zeiţa junglei“ cu Dorothy Lamour şi „Domnişoara vedetă“ cu Shirley Temple. Citiţi „VIEŢILE OAMENILOR ILUŞTRI“ PLUTARC ALEXANDRU CEL MARE şi IULIU CESAR Traducere şi prezentare de NICOLAE BOGDAN Prin această tălmăcire armonioasă se înlătură o mare lacună a literaturii noastre Ora Serviciului Social la Radio inchinată echipelor regale studenţeşti Azi, Duminică 11 Iunie a. c. ora Serviciului social pentru săteni a fost închinată tineretului cărturăresc care a lucrat şi lucrează în echipele regale studenţeşti. Această oră va fi un prilej pentru publicul românesc, de a se informa temeinic asupra mişcării muncii la sate, susţinute cu atâta însufleţire de către tineretul universitar. Pe lângă partea de informare, ora de astăzi a Serviciului social la ra­dio va mai cuprinde şi un program distractiv, precum şi o parte în care va apare în plină lumină, viaţa de înfrăţire a echipierilor cu sătenii. Iată programul acestei interesante ore la Radio a tineretului : Rugăciu­ne; Serviciul social al tineretului; Campania de lucru 1939; Marşuri din taberele noastre; Din viaţa şi munca echipelor şi echipierilor; Cântă tine­retul echipier; Cetire din cartea e­chipelor; Imn de închidere. Ora Serviciului social pentru să­teni închinată tineretului cărturăresc va fi fără îndoială, un prilej de cu­noaştere temeinică a însufleţirii cu care tineretul a răspuns chemării pentru muncă la sate. Producţia conser­vatorului „Pro-Arte” Joi 15 iunie orele 4 d. a. va avea loc în sala Dalles producţia de fine de an a Conservatorului „Pro-Arte’’. Biletele la­ magazinele Feder şi Doina. ssa A APĂRUT No. 10 Curentul-Magazin CU URMĂTORUL CUPRINS: REGELE NOSTRU ŞI PROBLEMELE CULTURII POPA ŞI FATA de Ioachim Botez EXTRAORDINARELE PROFEŢII ALE LUI NOSTRADAMUS de A. Pomescu TEMPLUL FRUMUSEŢII DE LA EXPOZIŢIA DIN NEW-YORK de Viorica Răileanu NAPOLI, ORAŞUL CANTULUI DE PESCARI de Marin Nicolau PARADISUL PEŞTILOR de Ventura Garcia Calderon NICULAE VERMONT de D. Ursulescu CRONICA LITERARA de Aurel Tita VERSURI SEMNATE DE: Lucia Demetrius, Niculae Nuţu, Constantin Salcia UN DOCUMENT BIBLIOGRAFIC RAR de Constantin Turcu 28 pagini ilustrate 6 Lei I. C­. Caragiale Zilele acestea filele calendarului ne vestesc că — la 9 iunie — s'a scurs pe răbojul vremii 27 de ani dela moartea autorului „Scrisoarii pierdu­te“. Evocarea acestei luminoase figuri ale literaturii româneşti ne aminteş­te şi o tristă constatare, că după a­­tâta vreme, nimeni, — nici cei de ieri, nici cei de azi, — nu s’a în­vrednicit să-i cinstească cum se cu­vine memoria. In afară de noianul de studii, mo­nografii şi volume retipărite, Caragia­­le a rămas totuş un mare uitat, acolo, în Valea plângerii, dela cimitirul Şerban Vodă, unde buruienile i-au inţelenit mormântul şi unde numai o piatră ştearsă — fără cruce — mai aminteşte că zace cel mai mare nu­velist şi dramaturg al timpului. Figura ca şi opera lui Caragiale ne apar azi — în ciuda vremii — tot mai vii şi mai prezente,­ fiindcă actuali­tatea celor zugrăvite de el atât de magistral, mai dăinuie încă. In literatura românească, umorul şi sarcasmul lui Caragiale au rămas inimitabile, oricât s’ar strădui ur­maşii să-l continue. Galeria tipurilor creiate de el rămâne cea mai desăvârşită creaţie a genului. Nici Tipătescu, nici Tran­­hanache şi nici... Lache şi Mache n’au dispărut, ei trăind mereu prin­tre noi, sau chiar în noi... Literatura lui Caragiale n’a fost scrisă cu intenţia de a ni se prezenta nişte tipuri comice, ci ea reprezintă in fondul ei realităţile cele mai tris­te: moravuri şi caracteristici ale e­­pocei trecute — de care n’am reuşit încă să ne desbărăm — unde sarcas­mul şi ironia au fost mânuite în chi­pul cel mai usturător. Fiecare cuvânt, fiecare gest, fiecare scenă a însemnat pentru Caragiale caracterizare, fiindcă acest mare creator a înţeles ca nimeni altul să nu pună nimic de prisos în opera sa. „Cine a avut norocul să-l asculte pe Caragiale vorbind un sfert de ceas oriunde, la o adunare a negustorilor, ori într’un ungher din vagonul res­taurant, n’are să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligen­ţii omeneşti din câte a întâlnit în drum. N’a fost minte să stăpânească cu­vântul cu mai multă siguranţă, să-l frământe şi să-l chinuiască cu mai multă putere. In fraza lui fermeca­tă se revarsă o lumină orbitoare, era pulbere de argint, foc de artificii, râs şi plâns, era alintare­­dulce şi durere sălbatecă. Ca într’un caleidoscop fer­mecat se desluşeau chipuri vrăjite de magie. Marele meşter atingea toată clovitura sufletului omenesc. Deschi­dea vorba lin, cu bunătate, şi-o muia intr’o lene orientală, îrntr’o clipă schimba rezortul ca să-ţi arate o seamă de jonglerii capricioase şi deo­dată se oprea brusc, faţa i se crispa, buzele i se strângeau convulsiv, în fundul ochilor îi juca o lumină stra­nie... Era clipa când din creerul lui Caragiale răsărea un fulger nou... U­­niversul devenea mai bogat cu o mi­nune". Iată un admirabil portret fizic şi spiritual al lui Caragiale făcut de Octavian Goga. Dar multipla personalitate a celui comemorat azi o găsim răsfrăngăn­­du-se şi sub alte raporturi, în legă­turile sale cu prietenii, nn­sbuctu­rnata şi variata sa viaţă: prietenos, bonom, dar energic cu alternanţe de tristeţe şi sarcasm. Pentru ironia sa necruţătoare, Ca­ragiale a avut numeroşi duşmani. Lipsit de onoruri speciale şi de premii academice Caragiale — ca şi Eminescu —, n’a avut parte în via­ţă de răsplata pe care o merita. Se pare că ingratitudinea unora nici acum nu l-a iertat. Apelul lansat de d. Ion Brezeanu marele interpret al operei caralegia­­ne, acum căţiva ani, pentru ridicarea unui monument n’a avut ecoul do­rit. ....... Când figura celui mai mare creator de artă românească, trebuia să fie aşezată de mult în inima Capitalei, in piaţa Teatrului Naţional, posteri­tatea nu-i acordă după mai bine de un sfert de veac, nici măcar cinstirea unei comemorări Aşa uitat, el este Acolo totuş feri­­cit. Trist este însă că noi am rămas şi azi aşa cum ne-a fixat el în o­­pera lui, Paul I, Daniel Premiera comediei muzicale „Tuna de miere” amânată pentru azi Din cauza timpului nefavorabil de eri, premiera teatrului „Nataliţa Pa­­velescu” a fost amânată pentru azi Duminică 11 Iunie a. c. In cazul când şi azi timpul se va menţine ploios, premiera va avea loc în prima zi bună. O comemorare PROGRAMUL DE RADIO Duminică - iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 100 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) Brună sau Blondă şi Pomona-valsuri de Waldteufel; Două cântece fără cuvinte de Mendelssohn; Selecţiuni din „Fru­moasa Elena" de Offenbach. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu din „Faust“ de Gou­nod. Două porci de Josef Strauss. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 9.55. ORA RELIGIOASA : I. — Clopote. II. — Serviciul religios transmis de la Sf Patriarhie. 12.00: Muzică variată (discuri): Uver­tură la „Dama de pică“ de Suppé; Două cântece din filmul „Rapsodia diabolică” de Berlin (voce: Connie Bos­well); Vals de Ziehrer şi Vals de Josef Strauss; Cântec din filmul „La Haba­nera“ de Bruehne şi Melodie de Kletsch; Serenada primăverii de La­­combe şi Melodie de Jerochnick; Melo­die spaniolă de Grever şi Rumba de Hernandez (voce: Rosită Serrano); Fan­tezie din opereta „Viaţa pariziană“ de Offenbach; Fără un cuvânt de Legay (voce: Louis Lynel); Polca şi Vals de Joost. 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi barei Sulina. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu: Uver­tură la „Regele Ysului” de Lalo; Balet din „Sylvia“ de Delibes. 13.35: Spectacole. 13.45: Continuarea concertului Orche­strei Radio: Lebăda din Tuonela de Si­belius (solo corn englez: Tornea); Wil­helm Tell-uvertură de Rossini; Ghitara de Lalo. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orche­strei Radio, dirij. de Const. Bobescu voce: Alexandru Grozută; Suită de ba­let de Eugen Coca; Păcurar la oi am fost de Sabin Drăgoi (voce: Al Gro­zută); Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi (voce: Al. Grozută); Dansuri ro­mâneşti de Tiberiu Brediceanu; Cine m’aude cântând de Tiberiu Brediceanu 15.20: „Ora Serviciului social pentru săteni“, Şezătoare închinată Echipelor Regale“. I. — Semnalul. — Rugăciune. III. — „Serviciul Social al Tineretu­lui“ Campania de lucru 1939. IV. — Cântecele taberelor noastre. V. — Din viaţa şi munca şcoalelor de echipieri. VI. — Cântecele Tineretului Echi­pier. VII. — Din Cartea Echipelor. VIII — Imn de închidere XI. — Semnalul. X. — Prezentarea șezătoarei 18.00: Matchul de football „România-Italia“ (Transmisie de la Stadionul Principele Carol). 19.40: Ora. Mersul vremii. 19.42: Cronica medicală 19.58: Sport. Rezultate tehnice. 20.00: Muzică de dans. Jazzul „Lu­ceafărul“; voce: Al. Bojenescu. Elec­­tromotorul-fox de Consiglio, Capriciu­­fox de Redi; Nu știu ce doresc-blues de Walter Vogel (voce: Al Boienescu); De-acum ne vom desparti-tango de Po­­stupa (voce: Al Bojenescu); Ostinato swig de Ferari: Cea mai scumpă amin­­tire-slow de Warren: Vânt de seară romanţă de Nello Manzatti (voce : Al Bojenescu); Să nu plângi dacă plec­­vals de Tudorel Șerbănescu; Dor pri­­beag-tango de Al Bojenescu (voce: au­torul); îmi cânt iubirea-tango de Mir­­cea Alexe (voce: Al. Bojenescu); Apus de soare, pe Volga-fox de Gersons ; Ti-am dăruit inima-slow de Frondei ; Divina-rumba de Frondei; Hondbolu­­fox de Warren. 2100: De la „Mascota“ la „Rose Ma­rie“ (discuri); Fantezie din „Mascota" de Audran; Lied din opereta „Dansa­toarea Fanny Essler“ de Joann Strauss (voce: Erna Sack); Fantezie din „Ma­rele Mogol“ de Audran; Melodie din „Fortunio" de Messager (voce­ Geor­ges Thill); Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Jones; Melodie din „Prinţesa circului” de Kalman (voce: Marcel Wit­trisch); Uvertură la „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Selecţiuni din „Văduva veselă" de Lehar (voce Anita Gura şi Peter Anders); Melodie din Pivnicerul“ de Zeller (voce: Franz Volker). Selecţiuni din „Rose Marie" de Friml 22.00: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.15: Teatru: „Călătorie veselă cu tineretul", scenariu radiofonic de Ho­­ria Furtună.DISTRIBUŢIA Adela Ady Vintilă Lia Lia Constantinescu-Botez Ghiţă G. Ştefănescu Alecu Aurel Alexandrescu Tacke Take Celea Ciobanul Al. Mitric Regia muzicală: Aurel Alexandrescu. Regia technică: Alex. Lohan. 23.00: Radio-jurnal. 23.15: Să dansăm şi să cântăm (di­scuri): Pase doble de Valsien; Când o­­chii tăi zâmbesc de Graff şi Melodie de Claribel; Două foxtroturi din filmul „Stelele strălucesc“ de Leux; Secretul şi Bolivia-tangouri argentinene de Hell­­mann; Serenadă de Meyssel şi Vals de Stolz (voce: Peter Anders); Sympatie­­vals de Frimi; Fox de Legrand; Slow­fox de Pepper şi Fox de Gifford. Facla A apărut nr. 2205 al excelentului hebdomader care este FACLA. Răs­pândirea din ce în ce mai mare a acestui ziar dovedeşte eficacitatea for­mulei sale de apariţie. In „Facla” se pot ceti multe lucruri care nu apar în celelalte ziare. „Ecou­rile” sale îmbrăţişează mai multe lumi. Extrasele din presa străină, de o întindere neobişnuită, dovedesc o laborioasă activitate redacţională. In ultimul număr relevăm articolul „Lup sau Câine” în care se manifestă verva sarcastică a lui Ion Vinea. Pro­fesorul Anton Dimitriu face o paralelă între Lenin şi Robespierre foarte in­genioasă. Extrem de interesant e tex­tul convorbirii dintre Austen Cham­berlain şi Metternich, ambasadorul german la Londra. Un articol al fai­mosului publicist englez Wieliam Steed pune la punct chestiunea Dan­­zigului. Materialul documentar și informa­tiv care complectează textul e bine ales, variat şi plin de interes. Revista Vânătorilor A apărut „Revista Vânătorilor“ or­gan oficial al Uniunei generale a vâ­nătorilor din România, anul XX, nr. 5, Mai 1939, cu un foarte interesant material literar şi de specialitate. Semnează d-nii: prof. E. Botezat- Cernăuţi, Solitaru’., Anton Oprescu, It.-col. Schneider, ing. N. N. Racottă, dr George Vasiliu şi alţii. Expoziţia de la liceul industrial de fete nr. I Liceul industrial de fete no 4 din Bucureşti, a organizat în localul său din str. I. G. Duca 39, un bazar-ex­­poziţie de industrie casnică. Deschiderea s-a făcut eri dimineaţă, în prezenţa d-lui ministru D. V­ioni, bazarul rămânând deschis şi azi toată ziua. Asupra celor văzute la bazar vom reveni pe larg, pentru că sunt multe de spus de bine de această şcoală, de când are o nouă conducere. Producţie de sfârşit de an Duminică 18 crt. are loc la Dalles, producţia de fine de an a conserva­torului de muzică şi artă dramatică din Bucureşti. Biletele fiind limitate şi numerotate, doritorii pot ridica bi­letele de pe acum la secretariatul Conservatorului, str. Negru Vodă No. 3, telefon 5.14.72. Cărţi-Reviste A apărut „VIAŢA ROMANEASCA“ cu colaborarea d-lor : Al. Philippide, Ion Vinea, Andrei Oţetea, Demostene Botez, Tudor Teodorescu-Branişte, Emil Gulian, Vladimir Streinu, Al. Graur, Constantin Vişoianu, Ion Zam­­firescu, Andrei Şerbănescu, Gh Opre­scu, Ion Mesrobeanu, Mihail Sebas­tian, D. N. Ciotoni, Eugen Ionescu-

Next