Curentul, iunie 1939 (Anul 12, nr. 4059-4088)
1939-06-12 / nr. 4070
2 (12 pagini) Echipele premiate la concursul - jocuri naţionale Fundaţia culturală regală „Principele Carol“ — Serviciul Social — a organizat, cu prilejul celui de-al V-lea congres general al căminelor culturale (7 şi 8 iunie) un concurs de jocuri naţionale între echipele Căminelor Culturale, din întreaga ţară. La acest concurs s-au prezentat 15 echipe de căluşari şi 42 de echipe cu alte jocuri, executate de bărbaţi, precum şi de echipe mixte. Rezultatul concursului a fost următorul: ECHIPE DE CĂLUŞARI Premiul I. Dabrun-Romamaţi; Socotiri de Câmpie-Mureş; Premiul II. Frumoasa-Teleorman; Curţişoara-Romanaţi; Premiul III. Bârla (Bătrâni)Teleorman; Fâlfani-Argeş; Ipoteşti-Olt; Menţiuni. Pârscoveni-Romanaţi; Bârla-Teleorman; Aiud-Alba; Conţeişti-Teleorman; Vinerea-Hunedoara. ECHIPE BĂRBĂTEŞTI ŞI MIXTE Premiul I. Alexandria-Caliacra; Săcalul de Pădure-Mureş; Grizeşti-Mehedinţi; Feleac-Cluj; Premiul II. Carbon-Argeş; Miloşul Mare-Mureş; Brebiza-Câmpulung; Amara-Ialomiţa; Radovanu-Ilfov; Câmpurenii-Gorj; Bengeştii-Gorj; Cârligaţi-Teleorman; Premiul III. Dăişoara-Târnnava Mare; Ciubega-Dolj; Răuceşti-Neamţ; Blăjel-Târnava Mică; Bisoca-Râmnicu- Sărat; Caransebeş-Severin; Săcădate- Sibiu; Mândra-Făgăraş; Menţiuni: Valea Boului-Mehedinţi; Costişa-Rădăuţi; Voloca-Cernăuţi; Cotu Băii- Baia; Hoiseşti-Neamţ; Vaişiova-Caraş; Frumoasa-Teleorman; Mihalţi-Alba; Poiana Câmpinei-Prahova; Livezi Vârâţi-Dolj; Obreja-Severin; Conţeşti- Teleorman; Prelipca-Botoşani; Buciumeni-Dâmboviţa; Maxut Deleni-Botoşani; Stulpicani-Câmpulung; Bălileşti Tuturor acestor echipe li s-au acordat premii în bani și în diplome. Aceste premii se vor trimite direct căminelor culturale. I A APARUT Dreptul de autor literar şi artistic mic CONST. GR. C. ZOTTA Preşedinte de Tribunal Profesor de Şcoala de Jandarmi şi de Aplicaţie a Geniului Bucureşti Studii de Legislaţie, Doctrină $1 Jurisprudent! Editura „Curentul" De vânzare la toate librăriile 385 pag. 250 lei Cum e vremea Buletinul Institutului Meteorologic Central In România, în ultimele 24 ore, timpul a fost în general frumos cu cerul parţial norocos şi vânt potrivit din sect. nordic. Slabe averse au căzut pe alocuri în Sudul şi Natul ţării. Temperatura în creştere era cuprinsă azi dimineaţă la ora 8 între: 23 gr. pe litoral şi 13 gr. la C.Lung Bucovina. Temperatura maximă de emi a atins 33 gr. la Bolgrad şi 20 gr. la Predeal iar cea minimă din cursul nopţii a oscilat între: 18 gr. la Buzău şi 8 gr. la Predeal. Presiunea atmosferică în uşoară creştere variază între: 759 mm. la Galaţi şi 766 mm. la Sulina. LA OBSERVATORUL METEOROLOGIC BUCUREŞTI BANEASA ORA 12 Presiunea atmosferică: 761 mm Vântul de la E cu 4 m. pe sec. Cerul foarte noros Temperatura 24 gr. Umiditatea 55 la sută. Temperatura maximă de eri 29 gr. iar cea minimă din cursul nopţii 15 gr. Maxima de eri pe sol 48 gr. iar cea minimă din cursul nopţii pe sol 14 gr. ERI LA ORA 13 Temperatura pe sol 47 gr. In aer liber la soare 26 gr. şi în apărător 25 gr TIMPUL PROBABIL DE ASTAZI Presiunea în creştere cu 315 mm. Cerul variabil, mai mult acoperit In jumătatea de E a ţării. Vânt potrivit din sectorul NE mai puternic pe litoral. Temperatura în scădere. Averse locale în E şi S. ţării dimineaţa ceaţă în Ardeal şi regiunea de munte. ------lOXIUSIO^OIOIOMX— Conferinţe despre România la Londra Conservative Women’s Reform Association din Londra a dat în ziua de 7 iunie un dejun dedicat României la care au luat parte peste 60 fruntaşe ale partidului conservator. Dejunul a fost prezidat de Lady Edward Spencer-Churchill. A luat cuvântul d. D. G. Mateescu, ataşatul nostru economic la Londra, care a conferenţiat despre: „Situaţia actuală a României“. AZI se deschide Splendida grădină de vară PARCUL GENERAL KISSELEF Str. ARHITECT ION MINCU No. 1 (Piaţa Filantropiei) Orchestra TRIO-LUCA. Cântăreţi LYA STEPA-COSTEL GHEORGHIU Tel. 3.98.71 CurentulANUL XII, No. 4070, Luni 12 iunie 193? CARNETUL Icoane Ziua Domn Evanghelia zilei de azi, în Duminica II-a după Rusalii, este următoarea: „Pe când umbla pe lângă marea Tiberiadei a văzut doi fraţi, pe Simon, ce se numeşte Petru şi pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, căci erau pescari. Şi le-a zis: „Veniţi după mine şi vă voiu face pe voi pescari de oameni“. Iar ei lăsăndu-şi mrejele în clipa aceea au mers după El. „De acolo, mergând mai departe, a văzut alţi doi fraţi, pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui, în corabie cu Zevedeu, tatăl lor, dregăndu-şi mrejele şi i-a chemat. Cam îndată lăsând corabia Şi pe tatăl lor, au mers după El. „Şi a străbătut Iisus toată Galileia, învăţând în sinagogile lor şi propovăduind evanghelia împărăţiei şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă, în papor" (Matei IV, 18—23). Este vorba în această evanghelie de recrutarea de către Iisus, a primilor Săi ucenici, cari au fost: Petru şi Andrei, Iacov şi loan. Semnificaţia acestor alegeri de simpli pescari, de oameni învăţaţi să prindă în mrejele lor peşte, o arată însuşi Mântuitorul, când spune: „Vă voiu face pescari de oameni“. Deci alegerea primilor apostoli în persoana unor umili pescari, a fost făcută de Iisus să corespundă acestei intenţii, acestei similitudini de îndeletnicire, cu schimbarea numai a obiectivului, ceea ce era de mult hotărît. Iisus a spus că cine vrea să-i urmeze cu adevărat, să-şi lase pentru El părinţii şi fraţii şi tot ce-i leagă de lume. Cei dintâi cari au făcut aceasta — fără sa fi cunoscut măcar în momentul deciziunii, condiţia expresă a lui Iisus, — au fost cei patru ucenici, dintre cari doi şi-au părăsit tatăl, iar ceilalţi micul avut. Nu-l cunoşteau îndeajuns pe Iisus, nu-i ştiau sfânta origină şi dumnezeeasca misiune, şi totuşi Petru şi Andrei, Iacov şi loan, l-au urmat pe Christos din primul moment al invitaţiei, fără şovăire, fără teamă că ar putea fi târâţi intr’o aventură periculoasă, trecând peste orice consideraţiuni omeneşti şi familiale şi plecând în necunoscut. Ce altceva i-a înlănţit decât fascinaţia ochilor şi siguranţa vorbirii lui Iisus, credinţa subită în El, încrederea oarbă în omul acela blând şi bun, şi mai presus de toate şi mai categoric, însuşi Duhul Sfânt care i-a inspirat să facă acel gest magnific de a-l urma pe Iisus, necondiţionat şi neprecupeţit. Cât ataşament, câtă prietenie, câtă confienţă radia, Fiul Domnului, câtă tulburătoare atracţie exercita cereasca făptură, se deduce din modul cum se apropiau oamenii de El, atunci când îi chema. Am văzut cum cei patru pescari au însoţit pe Iisus, fără să le fi repetat chemarea şi fără să ştie, cu toată siguranţa, că aveau în faţa lor pe Mântuitorul lumii, chiar dacă auziseră de El. Noi creştinii de pretutindeni, ştim de veacuri întregi că Iisus este Mântuitorul; am crezut noi în El ? L-am considerat ca atare ? I-am ascultat învăţătura, urmăndu-i-o în credinţă şi faptă ? De atâta vreme Iisus ne chiamă să ne înrolăm în armata lui, ne roagă necontenit, pentru binele nostru, să-l urmăm, să-l primim. Am auzit cu urechile sufletului această chemare ? Ne-a deschis, în frământarea noastră interioară, o problemă de conştiinţă ? Cel puţin un astfel de chin ? ? Câtă considerabilă deosebire între cei patru pescari şi culţii de astăzi! Ce frumuseţe sufletească şi splendoare a simţimintelor la pescarii de pe ţărmul Tiberiadei, ce pustiu, ce aspect jilav, în inimile oamenilor de azi! Parfum şi puritate la primii zgură şi funingine pe conştiinţa conştienţilor de azi! Lorin Popescu Săptămâna Eminescu la Au trecut 50 de ani de la moartea poet naţional, dovedind încă odată se cântau la Balul-Mobil, pomenit de Eminescu în scrisoarea III-a. In programul de Marţi ,la orele 19.55, se înserează o substanţială conferinţă a d-lui Nichifor Crainic întitulată: „Eminescu făuritor die limbă şi expresia poetică”. Orchestra Radu va da apoi Marţi 13, Iunie, la orele 20.55, un concert simfonic cu public in studio, executând muzică de Beethoven, sub conducerea d-lui Jean Bobescu-Cluj. După acest concert, la orele 22.20, d-na Alexandrina Grozea şi d. Petre Munteanu vor interpreta „Romanţe pe versuri de Eminescu” In programul de Marţi 14 Iunie, cunoscutul exeget al creaţiei poetice, d. Tudor Vianu va vorbi, la orele 20.00, despre „Lunca lui Eminescu”. Apoi, la orele 21.00, d. profesor N. I. Herescu va ţine o conferinţă despre „Eminescu şi Clasicismul”. La orele 21,15, se va difuza „Luceafărul”, operă intr’un act de N. Brepan după versuri de Eminescu. In programul de joi 15 iunie, la orele 19.02, se va difuza conferinţa „Eminescu în limba franceză”. D. Ion Petrovici profesor universitar şi membru al Academiei Române va vorbi, la orele 20.00, despre „Poezia filosofică a lui Eminescu”. D. Alexandru Hodoş, cunoscutul publicist, ne va conduce, intr’o conferinţă rostită la orele 20.45, „In ţară pe urmele lui Eminescu”. Vineri, în 16 iunie la orele 19.45, d. Conrad Richter ,va prezenta pe „Eminescu în limba germană”. Sâmbătă, la orele 19.17, se va difuza un scenariu radiofonic după „Luceafărul“. Despre „Directivele lui Eminescu“ va vorbi, tot Sâmbătă, la orele 20.000, d. profesor A. C. Cuza, autorul cunoscutei ediţii integrale operei eminesciene, celui care a dat forma eternă gândit că ştie să ia parte la toate manifestul şi sensibilităţii româneşti, a ne ţările spirituale ale neamului, întrecutului făuritor de grai şi vers, a profundului poet Mihail Eminescu. De-atunci, opera lui şi-a purtat pe deplin roadele. Nu numai literatura noastră, dar toată viaţa intelectuală de azi îi e tributară lui Eminescu. Ar fi fost o ingratitudine de neiertat ca cincantenarul lui să nu fie sărbătorit cum se cuvine. Acest fapt l-au înţeles atât oficialitatea cât şi iniţiativa particulară. Serbările în cinstea lui Eminescu se vor desfăşura astfel într’un cadru festiv, care depăşeşte cu mult cadrul comemorărilor obişnuite. Cu acest prilej, Societatea Română de Radiodifuziune consideră programul unei săptămâni comemorării marelui nostru poet. In cursul acestei săptămâni, o serie de conferenţiari judidicios selecţionaţi vor înfăţişa asculătorilor viaţa şi opera lui Eminescu, iar emisiunile muzicale vor fi formate din bucăţi inspirate de opera marelui poet. Tot ca o cinstire a lui Eminescu, concertul cu public în studio de Marţi 13 cor. va fi consacrat lui Beethoven, sublimul compozitor, care era un adevărat ideal pentru Eminescu. Astfel, Societatea Română de Radiodifuziune îşi va da frumoasa contribuţie la cinstirea marelui nostru in Ciclul emisiunilor radiofonice chinate lui Eminescu începe Luni 12 iunie, la orele 19.45, cu o conferinţă despre Viaţa lui Eminescu, rostită de d. Cezar Petrescu, autorul unei serii de romane ce reconstitue viaţa marelui poet şi cadrele ei atât de caracteristice. Tot Luni, la orele 21.10, d. George Stefanovici, cunoscutul tenor de la Opera Română, va interpreta „Cântece pe versuri de Eminescu”. D-na Cella Delavrancea celebra pianistă, va da un concert de pian cu selecţiuni din Beethoven. Apoi, la orele 22.15, programul emisiunilor radiofonice prevede bucăţi muzicale cam MIHAIL EMINESCU SPECTACOLELE ZILEI Duminică II Iunie 1939 Calendar ! Dum. a 2-a după Rusalii ORT.: S-ţii Apost. Bartolomeu şi Barnaba. Dum. a 2-a după Rusalii CAT.: Sf. Barnaba. PROT.: Edwin. MAH.: 22 Rebi-el-Ahir 1358. EBR.: 24 Sivan 5699. Răs. soar. 4.32 — Ap. soar. 19.59 Teatre : COMEDIA (Pasaj. Comedia) — seara ora 9 : „Nu există surprize“. TEATRUL „NATALIŢA PAVELESCU (Hala Traian): Comedia muzicală „Luna de miere“. VESEL (Grădina Marconi) , seara ora 9 : „Ţi-am făcut cu ochiul“. IZBANDA (Cal. Văcăreşti) — Seara ora 9: „Izbânda 1939“. MUNCA ŞI VOE BUNA (Str. Uranus) — seara ora 8.30 : „Roată ’n patru colţuri“. Cinematografe : ARO (Bd. Tache Ionescu): „Femei bănuite cu Gail Patrick şi Warren William. SCALA (B-dul Tache Ionescu): „Nam să te uit niciodată“, cu Errol Flynn şi Bette Davis. CARLTON (Bd. Brătianu): „Paradisul în doi“ cu Jack Hulbert şi Patricia Ellis. Jurnal Fox. CAPITOL (Bd. Elisabeta): „Sânge de cazac“ cu Akim Tamiroff şi Frances Farmer. Jurnal şi complectare. TRIANON (Bd. Elisabeta) : , Andy Hardi iubeşte” cu Mickey Rooney. Jurnal şi completare. ARPA (Bd. Elisabeta 2) : „Olimpiada 1936“ (operă completă). SELECT (Cal. Victoriei): „Rendezvous pe Riviera“ cu Florence Rice şi Frank Morgan. REGAL (Ed. Elisabeta): „Masca iubirii” cu Paula Wessely. Jurnal nou. ROXY (Str. Lipscani): „Femeia care primeşte palme” cu Frederic March şi Carolle Lombard. ELYSEE (Str. Doamnei): „Intre glorie şi dragoste“ cu Robert Taylor FEMINA (B-dul Elisabeta 12) : „Poltava“ cu N. Simonov. PALAS-BOULEVARD (B-dul Elisabeta 16): „Legiunea de onoare“ cu Charles Vanel şi „Nick, gentleman detectiv“ cu William Powell. SAVOY (Calea Victoriei 33) : .„Ramuntche“ cu Louis Jouvet şi „Scandal fără motiv“ cu Carole Lombard. BIZANTIN (sub Cercul Militar): „Călăreţii veseli“ cu fraţii Ritz şi „Spaima indienilor“ cu Dick Foran. FORUM (Grădină şi sală, B-dul Elisabeta 5): „Viaţă furată“ cu Elisabeth Bergner şi „Miss Catastrofa" cu Joan Blondei. FRANKLIN (Ateneul Român): „Te’nvăţ eu minte“ cu Ginger Rogers şi „Iluzia cea mare“ cu Jean Gabin. NISSA (Intrarea Zalomita, Cişmigiu): „Flăcări la orizont“ cu Mathias Wiemann şi „Uliţa durerii“ cu Dita Parlo. OMNIA (B-dul Schitu Măgureanu): „Vulturul negru“ (operă completă). RIALTO (B-dul Carol 21): „5 prieteni“ cu Viviane Romance şi „In vâltoarea valsului“ cu Yvonne Printemas. RAHOVA (Calea Rahovei 91): „Eroul dela Marna“ cu Raimu şi „Două inimi şi-un sărut“. AMERICAN (Grădină şi sală. Calea Moşilor 221): „Eroul dela Marna“ cu Raimu şi „Vagabonzii“ cu Paul Hörbiger. SPLENDID (Calea Moşilor 290): „Drama din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Nopţi în Andaluzia“ cu Imperio Argentina PARIS (Grădină şi sală, Calea Rahovei 118): „Necunoscuta din Monte Carlo“ cu Dita Parlo, „Olimpiada“ partea I-a) şi trupă de reviste. ODEON (Str. 11 Iunie 75): „Fecioarele nebune“ cu Marie Bell şi „Bestia umană“ cu Jean Gabin. NERO (Calea Şerban Vodă 94): „Gunga Din“ cu Victor MacLaglen şi „Mireasa fugară“ cu Ann Sothern. AIDA (Grădină şi sală, Calea Rahovei 151): „Zaza“ cu Claudette Colbert şi „Suzana“ cu Henry Garat. TOMIS (Calea Călăraşilor 11): „Vârsta ispitelor“ cu Louis Jouvet şi „Răzbunarea zeului Siva“ cu Peter Lorre. IZBANDA (Calea Văcăreşti 21): „Adevărul îndrăcit“ cu Irene Dunne şi „S’au cunoscut la miezul nopţii“ cu Virginia Bruce. GLORIA (Calea Văcăreşti 44): „Miss Rattles“ cu Barbara Stanwyck şi „Hanul groazei“. PACHE (Str. Mătăsari 31): „Omul cu mască“ (operă completă). MILANO (Calea Călăraşilor 153): „Drama din Shanghai“ cu Louis Jouvet şi „Oameni care înfruntă moartea“ cu Clark Gabie. VOLTA (Buzeşti): „Drama din Shanghai“ şi „Cânt numai pentru tine“ şi revistă. PAX (Calea Rahovei 236): „Suflete pe mare“ cu Gary Cooper şi „Teroarea deşertului“ cu John Wayne. VENUS (Calea Dudeşti): „Sally, Mary şi Irene“ cu Alice Faye şi „Dincolo de civilizaţie". EDISON (Grădină şi sală. Calea Du creşti 3) : „Dubla existenţă a doctorului Clitterhouse“ cu Edward G. Robinson, „Tamara“ cu Vera Korenc şi trupă de reviste. MARNA (Calea Griviţei 80): „Echipa de onoare“ cu Paul Muni şi „Allo !... Hawai !...“ cu Bobby Breen MARCONI (Calea Griviţei 137): „Cauciuc“ cu René Deugen şi „5 milioane caută un moştenitor“ cu Heinz Rihmann LIA (Calea Griviţei 196 : „Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer şi „Ultimatum" cu Erich von Stroheim. MODEL (Piaţa dr. Botescu 2): „Taina ocnaşului“ cu Victor MacLaglen şi „Aventurile lui Marco Polo“ cu Gary Cooper. TRIUMF (Calea Griviţei 335): „Oameni şi fiare“ cu Hary Piei şi „Manuela“ cu Dorothy Lamour. VOLGA (Calea Dorobanţi 1): „Viaţă furată“ cu Elisabeth Bergner şi „Atenţie d-le profesor“ cu Harold Lloyd. UNIC (Piaţa Filantropia): „Ultimateum“ cu Dita Parlo şi „Nopţi în Alger“ cu Charles Boyer. DACIA (Grădină şi sală, Şos. Ştefan cel Mare 34): „Furtună în Asia“ cu Conrad Veidt şi „Brigada morţii“ cu Madge Evans. ILEANA (Grădină şi sală. Str. Avrig 1): „Valsul nemuritor“ cu Fernand Gravey şi „Fra Diavolo" cu Stan şi Bran. FLORIDA (Grădină şi sală. B-dul Ferdinand 118): „Bestia umană“ cu Jean Gabin şi „Alaska“ cu Dorothy Lamour, DICHIU (Str. Romană 89), „Tura, zeiţa junglei“ cu Dorothy Lamour şi „Domnişoara vedetă“ cu Shirley Temple. Citiţi „VIEŢILE OAMENILOR ILUŞTRI“ PLUTARC ALEXANDRU CEL MARE şi IULIU CESAR Traducere şi prezentare de NICOLAE BOGDAN Prin această tălmăcire armonioasă se înlătură o mare lacună a literaturii noastre Ora Serviciului Social la Radio inchinată echipelor regale studenţeşti Azi, Duminică 11 Iunie a. c. ora Serviciului social pentru săteni a fost închinată tineretului cărturăresc care a lucrat şi lucrează în echipele regale studenţeşti. Această oră va fi un prilej pentru publicul românesc, de a se informa temeinic asupra mişcării muncii la sate, susţinute cu atâta însufleţire de către tineretul universitar. Pe lângă partea de informare, ora de astăzi a Serviciului social la radio va mai cuprinde şi un program distractiv, precum şi o parte în care va apare în plină lumină, viaţa de înfrăţire a echipierilor cu sătenii. Iată programul acestei interesante ore la Radio a tineretului : Rugăciune; Serviciul social al tineretului; Campania de lucru 1939; Marşuri din taberele noastre; Din viaţa şi munca echipelor şi echipierilor; Cântă tineretul echipier; Cetire din cartea echipelor; Imn de închidere. Ora Serviciului social pentru săteni închinată tineretului cărturăresc va fi fără îndoială, un prilej de cunoaştere temeinică a însufleţirii cu care tineretul a răspuns chemării pentru muncă la sate. Producţia conservatorului „Pro-Arte” Joi 15 iunie orele 4 d. a. va avea loc în sala Dalles producţia de fine de an a Conservatorului „Pro-Arte’’. Biletele la magazinele Feder şi Doina. ssa A APĂRUT No. 10 Curentul-Magazin CU URMĂTORUL CUPRINS: REGELE NOSTRU ŞI PROBLEMELE CULTURII POPA ŞI FATA de Ioachim Botez EXTRAORDINARELE PROFEŢII ALE LUI NOSTRADAMUS de A. Pomescu TEMPLUL FRUMUSEŢII DE LA EXPOZIŢIA DIN NEW-YORK de Viorica Răileanu NAPOLI, ORAŞUL CANTULUI DE PESCARI de Marin Nicolau PARADISUL PEŞTILOR de Ventura Garcia Calderon NICULAE VERMONT de D. Ursulescu CRONICA LITERARA de Aurel Tita VERSURI SEMNATE DE: Lucia Demetrius, Niculae Nuţu, Constantin Salcia UN DOCUMENT BIBLIOGRAFIC RAR de Constantin Turcu 28 pagini ilustrate 6 Lei I. C. Caragiale Zilele acestea filele calendarului ne vestesc că — la 9 iunie — s'a scurs pe răbojul vremii 27 de ani dela moartea autorului „Scrisoarii pierdute“. Evocarea acestei luminoase figuri ale literaturii româneşti ne aminteşte şi o tristă constatare, că după atâta vreme, nimeni, — nici cei de ieri, nici cei de azi, — nu s’a învrednicit să-i cinstească cum se cuvine memoria. In afară de noianul de studii, monografii şi volume retipărite, Caragiale a rămas totuş un mare uitat, acolo, în Valea plângerii, dela cimitirul Şerban Vodă, unde buruienile i-au inţelenit mormântul şi unde numai o piatră ştearsă — fără cruce — mai aminteşte că zace cel mai mare nuvelist şi dramaturg al timpului. Figura ca şi opera lui Caragiale ne apar azi — în ciuda vremii — tot mai vii şi mai prezente, fiindcă actualitatea celor zugrăvite de el atât de magistral, mai dăinuie încă. In literatura românească, umorul şi sarcasmul lui Caragiale au rămas inimitabile, oricât s’ar strădui urmaşii să-l continue. Galeria tipurilor creiate de el rămâne cea mai desăvârşită creaţie a genului. Nici Tipătescu, nici Tranhanache şi nici... Lache şi Mache n’au dispărut, ei trăind mereu printre noi, sau chiar în noi... Literatura lui Caragiale n’a fost scrisă cu intenţia de a ni se prezenta nişte tipuri comice, ci ea reprezintă in fondul ei realităţile cele mai triste: moravuri şi caracteristici ale epocei trecute — de care n’am reuşit încă să ne desbărăm — unde sarcasmul şi ironia au fost mânuite în chipul cel mai usturător. Fiecare cuvânt, fiecare gest, fiecare scenă a însemnat pentru Caragiale caracterizare, fiindcă acest mare creator a înţeles ca nimeni altul să nu pună nimic de prisos în opera sa. „Cine a avut norocul să-l asculte pe Caragiale vorbind un sfert de ceas oriunde, la o adunare a negustorilor, ori într’un ungher din vagonul restaurant, n’are să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligenţii omeneşti din câte a întâlnit în drum. N’a fost minte să stăpânească cuvântul cu mai multă siguranţă, să-l frământe şi să-l chinuiască cu mai multă putere. In fraza lui fermecată se revarsă o lumină orbitoare, era pulbere de argint, foc de artificii, râs şi plâns, era alintaredulce şi durere sălbatecă. Ca într’un caleidoscop fermecat se desluşeau chipuri vrăjite de magie. Marele meşter atingea toată clovitura sufletului omenesc. Deschidea vorba lin, cu bunătate, şi-o muia intr’o lene orientală, îrntr’o clipă schimba rezortul ca să-ţi arate o seamă de jonglerii capricioase şi deodată se oprea brusc, faţa i se crispa, buzele i se strângeau convulsiv, în fundul ochilor îi juca o lumină stranie... Era clipa când din creerul lui Caragiale răsărea un fulger nou... Universul devenea mai bogat cu o minune". Iată un admirabil portret fizic şi spiritual al lui Caragiale făcut de Octavian Goga. Dar multipla personalitate a celui comemorat azi o găsim răsfrăngăndu-se şi sub alte raporturi, în legăturile sale cu prietenii, nnsbucturnata şi variata sa viaţă: prietenos, bonom, dar energic cu alternanţe de tristeţe şi sarcasm. Pentru ironia sa necruţătoare, Caragiale a avut numeroşi duşmani. Lipsit de onoruri speciale şi de premii academice Caragiale — ca şi Eminescu —, n’a avut parte în viaţă de răsplata pe care o merita. Se pare că ingratitudinea unora nici acum nu l-a iertat. Apelul lansat de d. Ion Brezeanu marele interpret al operei caralegiane, acum căţiva ani, pentru ridicarea unui monument n’a avut ecoul dorit. ....... Când figura celui mai mare creator de artă românească, trebuia să fie aşezată de mult în inima Capitalei, in piaţa Teatrului Naţional, posteritatea nu-i acordă după mai bine de un sfert de veac, nici măcar cinstirea unei comemorări Aşa uitat, el este Acolo totuş fericit. Trist este însă că noi am rămas şi azi aşa cum ne-a fixat el în opera lui, Paul I, Daniel Premiera comediei muzicale „Tuna de miere” amânată pentru azi Din cauza timpului nefavorabil de eri, premiera teatrului „Nataliţa Pavelescu” a fost amânată pentru azi Duminică 11 Iunie a. c. In cazul când şi azi timpul se va menţine ploios, premiera va avea loc în prima zi bună. O comemorare PROGRAMUL DE RADIO Duminică - iunie 1875 m. RADIO-ROMANIA 150 kw. 100 kHz. 364,5 m. BUCUREŞTI 12 kw. 823 kHz. ORA DIMINEŢII 8.30: Deschiderea emisiunii. — Concert de dimineaţă (discuri) Brună sau Blondă şi Pomona-valsuri de Waldteufel; Două cântece fără cuvinte de Mendelssohn; Selecţiuni din „Frumoasa Elena" de Offenbach. — Gimnastică ritmică. — Sfaturi gospodăreşti. — Continuarea concertului dimineţii (discuri): Potpuriu din „Faust“ de Gounod. Două porci de Josef Strauss. — Sfaturi medicale. — închiderea emisiunii. 9.55. ORA RELIGIOASA : I. — Clopote. II. — Serviciul religios transmis de la Sf Patriarhie. 12.00: Muzică variată (discuri): Uvertură la „Dama de pică“ de Suppé; Două cântece din filmul „Rapsodia diabolică” de Berlin (voce: Connie Boswell); Vals de Ziehrer şi Vals de Josef Strauss; Cântec din filmul „La Habanera“ de Bruehne şi Melodie de Kletsch; Serenada primăverii de Lacombe şi Melodie de Jerochnick; Melodie spaniolă de Grever şi Rumba de Hernandez (voce: Rosită Serrano); Fantezie din opereta „Viaţa pariziană“ de Offenbach; Fără un cuvânt de Legay (voce: Louis Lynel); Polca şi Vals de Joost. 13.00: Ora. Sport. Cota Dunării şi barei Sulina. 13.05: Concert de prânz. Orchestra Radio, dirij. de Const. Bobescu: Uvertură la „Regele Ysului” de Lalo; Balet din „Sylvia“ de Delibes. 13.35: Spectacole. 13.45: Continuarea concertului Orchestrei Radio: Lebăda din Tuonela de Sibelius (solo corn englez: Tornea); Wilhelm Tell-uvertură de Rossini; Ghitara de Lalo. 14.10: Radio jurnal. 14.30: Continuarea concertului Orchestrei Radio, dirij. de Const. Bobescu voce: Alexandru Grozută; Suită de balet de Eugen Coca; Păcurar la oi am fost de Sabin Drăgoi (voce: Al Grozută); Trandafir de pe răzoare de Sabin Drăgoi (voce: Al. Grozută); Dansuri româneşti de Tiberiu Brediceanu; Cine m’aude cântând de Tiberiu Brediceanu 15.20: „Ora Serviciului social pentru săteni“, Şezătoare închinată Echipelor Regale“. I. — Semnalul. — Rugăciune. III. — „Serviciul Social al Tineretului“ Campania de lucru 1939. IV. — Cântecele taberelor noastre. V. — Din viaţa şi munca şcoalelor de echipieri. VI. — Cântecele Tineretului Echipier. VII. — Din Cartea Echipelor. VIII — Imn de închidere XI. — Semnalul. X. — Prezentarea șezătoarei 18.00: Matchul de football „România-Italia“ (Transmisie de la Stadionul Principele Carol). 19.40: Ora. Mersul vremii. 19.42: Cronica medicală 19.58: Sport. Rezultate tehnice. 20.00: Muzică de dans. Jazzul „Luceafărul“; voce: Al. Bojenescu. Electromotorul-fox de Consiglio, Capriciufox de Redi; Nu știu ce doresc-blues de Walter Vogel (voce: Al Boienescu); De-acum ne vom desparti-tango de Postupa (voce: Al Bojenescu); Ostinato swig de Ferari: Cea mai scumpă amintire-slow de Warren: Vânt de seară romanţă de Nello Manzatti (voce : Al Bojenescu); Să nu plângi dacă plecvals de Tudorel Șerbănescu; Dor pribeag-tango de Al Bojenescu (voce: autorul); îmi cânt iubirea-tango de Mircea Alexe (voce: Al. Bojenescu); Apus de soare, pe Volga-fox de Gersons ; Ti-am dăruit inima-slow de Frondei ; Divina-rumba de Frondei; Hondbolufox de Warren. 2100: De la „Mascota“ la „Rose Marie“ (discuri); Fantezie din „Mascota" de Audran; Lied din opereta „Dansatoarea Fanny Essler“ de Joann Strauss (voce: Erna Sack); Fantezie din „Marele Mogol“ de Audran; Melodie din „Fortunio" de Messager (voce Georges Thill); Selecţiuni din „Geisha“ de Sidney Jones; Melodie din „Prinţesa circului” de Kalman (voce: Marcel Wittrisch); Uvertură la „Clopotele din Corneville“ de Planquette; Selecţiuni din „Văduva veselă" de Lehar (voce Anita Gura şi Peter Anders); Melodie din Pivnicerul“ de Zeller (voce: Franz Volker). Selecţiuni din „Rose Marie" de Friml 22.00: Rezultatele sportive de Radu Vasilescu. 22.15: Teatru: „Călătorie veselă cu tineretul", scenariu radiofonic de Horia Furtună.DISTRIBUŢIA Adela Ady Vintilă Lia Lia Constantinescu-Botez Ghiţă G. Ştefănescu Alecu Aurel Alexandrescu Tacke Take Celea Ciobanul Al. Mitric Regia muzicală: Aurel Alexandrescu. Regia technică: Alex. Lohan. 23.00: Radio-jurnal. 23.15: Să dansăm şi să cântăm (discuri): Pase doble de Valsien; Când ochii tăi zâmbesc de Graff şi Melodie de Claribel; Două foxtroturi din filmul „Stelele strălucesc“ de Leux; Secretul şi Bolivia-tangouri argentinene de Hellmann; Serenadă de Meyssel şi Vals de Stolz (voce: Peter Anders); Sympatievals de Frimi; Fox de Legrand; Slowfox de Pepper şi Fox de Gifford. Facla A apărut nr. 2205 al excelentului hebdomader care este FACLA. Răspândirea din ce în ce mai mare a acestui ziar dovedeşte eficacitatea formulei sale de apariţie. In „Facla” se pot ceti multe lucruri care nu apar în celelalte ziare. „Ecourile” sale îmbrăţişează mai multe lumi. Extrasele din presa străină, de o întindere neobişnuită, dovedesc o laborioasă activitate redacţională. In ultimul număr relevăm articolul „Lup sau Câine” în care se manifestă verva sarcastică a lui Ion Vinea. Profesorul Anton Dimitriu face o paralelă între Lenin şi Robespierre foarte ingenioasă. Extrem de interesant e textul convorbirii dintre Austen Chamberlain şi Metternich, ambasadorul german la Londra. Un articol al faimosului publicist englez Wieliam Steed pune la punct chestiunea Danzigului. Materialul documentar și informativ care complectează textul e bine ales, variat şi plin de interes. Revista Vânătorilor A apărut „Revista Vânătorilor“ organ oficial al Uniunei generale a vânătorilor din România, anul XX, nr. 5, Mai 1939, cu un foarte interesant material literar şi de specialitate. Semnează d-nii: prof. E. Botezat- Cernăuţi, Solitaru’., Anton Oprescu, It.-col. Schneider, ing. N. N. Racottă, dr George Vasiliu şi alţii. Expoziţia de la liceul industrial de fete nr. I Liceul industrial de fete no 4 din Bucureşti, a organizat în localul său din str. I. G. Duca 39, un bazar-expoziţie de industrie casnică. Deschiderea s-a făcut eri dimineaţă, în prezenţa d-lui ministru D. Vioni, bazarul rămânând deschis şi azi toată ziua. Asupra celor văzute la bazar vom reveni pe larg, pentru că sunt multe de spus de bine de această şcoală, de când are o nouă conducere. Producţie de sfârşit de an Duminică 18 crt. are loc la Dalles, producţia de fine de an a conservatorului de muzică şi artă dramatică din Bucureşti. Biletele fiind limitate şi numerotate, doritorii pot ridica biletele de pe acum la secretariatul Conservatorului, str. Negru Vodă No. 3, telefon 5.14.72. Cărţi-Reviste A apărut „VIAŢA ROMANEASCA“ cu colaborarea d-lor : Al. Philippide, Ion Vinea, Andrei Oţetea, Demostene Botez, Tudor Teodorescu-Branişte, Emil Gulian, Vladimir Streinu, Al. Graur, Constantin Vişoianu, Ion Zamfirescu, Andrei Şerbănescu, Gh Oprescu, Ion Mesrobeanu, Mihail Sebastian, D. N. Ciotoni, Eugen Ionescu-