Curierul Foaea Intereselor Generale, 1887 (Anul 14, nr. 1-144)
1887-01-04 / nr. 1
Trupele călări vor fi pe jos. Aceste trupe vor fi înșirate de la ora 10 jum. pe cheiul drept al Dâmboviței, având flancul drept in fața podului de lângă localul imprimeriei Statului. In timpul defilărei tote musicele puse sub comanda d-lui inspector general Hübsch vor fi așezate pe trotuarul de pe cheiul Dâmboviței, în fața pavilionului. Acastă paradă militară va fi comandată de d. general Al. Radovici, comandantul diviziei a III; trupele de infanterie vor fi puse sub comanda d-lui colonel Stoilov ; acelea de cavalerie, sub comanda d-lui colonel Chirițescu , iar acelea de artilerie sub comanda d-lui colonel Marian Dumitrescu. In acea ții 101 tunuri se vor trage de la Arsenalul armatei. Atât la sosire cât și la întorcere, trăsura M. S. Regelui va fi escortată de 2 plutane din escadronul de gendarmi. Sfintele scene vor fi aduse de la biserica Slătari. Vineri, 26 Decembre 1886, la orele 10 dimineța, MM. II. Regele și Regina au asistat, in paraclisul Sântei Mitropolii, la Sânta liturgica nașterei Mântuitorului. Dupa serviciul divin, Majestațile Lor au mers in apartamentele I. P. S. S. Mitropolitului Primat, spre a’L visita. In aceiași an, la orele 12 Majestațile Lor însoțiți de domna și domnișdrele de onore și de adjutantul de serviciu, au bine-voit a visita exposiția de tablouri a celebrului pictor profesor Aivassoff, din Odesa, și a aquerelistului Villiers, organisată în beneficiul societatei de binefacere Regina Elisaveta. La sosire, Majestațile Lor au fost întâmpinați de Excelența Sa d. Hitrovo, ministru plenipotențiar al Rusiei. La plecare, Majestațile Lor au bine-voit a arăta înalta Lor satisfacțiune pentru frumosele opere de artă ce sunt expuse. Cu ocasiunea sântelor sărbători ale Crăciunului numerose ajutore in bani și natură au fost împărțite, din ordinul MM. N. Regelui și Reginei, pe la săracii din București, Iași și Craiova, precum și prin județe. La Palatul din Capitală distribuirea de mile s’a făcut in ajunul Crăciunului. Numărul săracilor ajutați se urcă la peste 3.000 , iar sumele împărțite la lei 17.000. FwnAciitin An fahlnmrini»!»îi»hl*ninî fin*.» dantul divisiunei din Târgoviște, iar comisar regal, d. general V. Crețeanu, inspector general al cavaleriei. Comanda divisiunei 6 va fi provisoriu încredințată d-lui colonel Idolban, cel mai vechiu dintre colonelii din acesta divisie. D. Primar al orașului Beriad printr’o înștiințare aduce la cunoștința publică, următorea disposițiune luată de Consiliul comunal în ședința de la 19 Decembre curent, privitore la legea de prestațiune. »Considerând dispozițiunile art. 27 și BO »din acestă lege care lasă dreptul consiliului „de a determina la începutul fiecărui an prețul «Jilelor de lucru ce au a da locuitorii acestei urbe, și că valora lor corespunzătore „conform art. 30 urmeza a se respunde lt. „bani. »Consecințe acestora, subsemnatul aduce la »cunoștința D-lor cetățeni că pentru anul viitor valorea celor cinci zile de lucru ce au »a da locuitorii urbei pentru întreținerea cănilor de comunicațiuni, facerea și repararea »pavelelor orașului s’a determinat și prețuit „astfel : »Locuitorii care plătesc căile de comunicațiune asimilați cu locuitorii palmași vor res»punde cinci lei adică câte un leu de fiecare »di„Acei ce plătesc o dare mai mare, asimilați cu locuitorii care posed vii, vor res»punde 10 lei adică câte doi lei pe fiecare țRMișcarea populațiunei comunei urbei Beriad de la 23 până la 30 Decembre 1886. Născuți 14 din care: 9 băeți și 5 fete, 11 ortodocși și 3 israeliți, din care 1 nelegitim și 1 găsit. Declarațiuni de căsătorii: Idei Sfaiter cu Rosa Iurist, israelită, Ion Gheorghiu cu Zoița Bogdan, Rusu Ion cu Catinca Manache, Stefan B. Irimescu cu D-na Ana Constantinovici născută Simionu, Marți 25 din cari: „ Vasile Nicolai 36 ani Chivu Cahane ”0 ani, Maria Iachim de 36 ani, Maria Simeon Popa 64 ani, Ilinca Ion Resmeriță 70 ani, Elena Iftimie 100 ani, Maria Albu 85 ani, Ștefan Petrovici 80 ani, Ion Chirilă 21 ani ; 16 copii până la 10 ani; 20 ortodocși, 5 israeliți. CURIERUL TH.BALA88AH, DOMENIUL COROANEI O serbare școlară. Sunt câteva zile de când s’a făcut pe Domeniul Coroanei Segarcea din județul Doljiu, inaugurarea unei școlle construite cu cheltuiala M S. Regelui, pentru băeții și fetele din comuna cu acest nume. Acesta școlă este una din cele mai frumose din țară și conține, pe lângâ sălile pentru predarea cursurilor și instrucția popoarele pe calea progresului și le fac demne de destinele lor.“ Adresându-se apoi dlui Institutor, d. administrator al Coroanei i a adus aminte ca o școlă vastă numai in cele patru ziduri de pas cu seamă și mai nainte de ligentul și neobositul devot ajutorului la profesiunea sa toriile sale, la îngrijirea și crupulesa d’a forma cu acești care să înțeleagă și să prag lor și care, prin corectitudilor, și prin regularitatea lor să facă opere părinților, ii și patriei. Dacia Domeniului, vorbind apoi către ilor, le-a zis : «Oameni buni ți trebuință de copii voștri ajuta in lucrările agricole ș trmelor vóstre, cu tote acest l de amici ai copiilor voștri a le cere un timp oarecare , promițând- le d’a se duce ; munca ce vor relua, după și băncile școllei, va fi atunci rofitabilă, și vă va răsplăti și el chiar de sacrificiul mor i fi făcut, căci munca omului iar fructose cu cât ea aplică ia unei inteligenți mai hrăniț. Ion I zis in urmă Primarului de Primar, nu uitați că legea iublice conține principiul în primar gratuit și obligatoresc că’ți vei da tote silințele c rpțiunile legale să I fie scrupu și că consiliul comunal se vă da tot concursul său.* In fune itor al Domeniului Coroanei, către soldații din reserva caresinii și care unii din ei au răsboiul pentru Independențiat astfel: «Nu mă îndoesc ci de bravură ce ați dat pe câinei vor fi imitate, de seva , de acești copii geloși d’ar fi după urmele vóstre și voti cu aceeași bravură ca și voia nul, făcându-se astfel demn... ul șef al armatei Aceste sute au fost primite cu un ental și cu strigătele I de: Trăiască Regele! Trăiască buna noitei nóstre I II. Regele și Regina cari au admirat aprópe o oră aceste sublime tablouri. Acestă exposiție, instalată in hotel Metropol, vedea, vis-a-vis de Palatul Regal, se pate numai pentru scurt timp, în tote zilele de la orele 10 a.m. până la 4 p.m. Intrarea in exposiție este de un leu, în profitul societăței de Binefacere Regina Elisabeta, care, după cum se știe se află pusă sub patronagiul Augustei nóstre Suverane. Stoica Alexandrescu a făcut recurs în Casație contra sentinței Curiei cu jurați prin care-l condamnă la 20 ani muncă silnică. Iordache Tănăsescu Muscalu a declarat că nu face recurs. Cu acestă ocasiune ni se comunică că Stoica Alexandrescu ar fi declarat că dacă ar fi știut că va fi atâta de aspru pedepsit n’ar mai fi denunțat pe d. Iosef Oroveanu ca agent provocator al atentatului pe care l’a comis in sara de 4 Septembre. De la 21 și pănă la 27 Decembre curent, s’au născut in Galați 12 băeți și 8 fete, din cari 6 israeliți. Tot in acest interval au murit 15 bărbați și 10 femei, din casri 4 israeliți. Prin urmare in cursul săptămânei trecute populațiunea orașului Galați a descrescut cu cinci suflete. Arestații politici de la Botoșani au fost puși in libertate, Camera de punere sub acuzație, negăsind motive ca să fie trimeși la jurați. Ei vor fi judecați de tribunalul corecțional. D. Gr. Calcăntraur s’a confirmat primar comunei urbane Mihăileni, din jud. Dorohoiu, și d-nii I. Bianu și Nastase Adam, ajutore. D. Nicolae Adam s’a confirmat în funcțiunea de ajutor primarului comunei urbane Botoșani. D. Constantin Cernat s’a confirmat primar comunei urbane Focșani din județul Putna, și d-nii Nec. Pruncu, maior D. Petrov și Al. Ionescu, ajutare. D. general Cantili, comandantul diviziei 6 din Focșani, a fost pus în urmărire în urma faptului de rănire cu sabia a d-lui dr. Șapira. Raportor pentru instruirea acestei afacerii a fost numit d. general C. Budișteanu, comani . Deja un început de esecutare s’a făcut și resultatele sunt din cele mai bune. Inaugurarea noului local școlar s’a făcut cu oarecare pompă, deși nu familie. Au asistat mai bine de trei sute de țărani, autoritatea comunală, mai bine de o sută de elevi cu drapelele lor și toți reserviștii comunei întruniți in curtea școlei. Când apăru d. Ioan Kalinderu, administratorul Domeniului Coroanei, însoțit de d. inginer C. Panaitescu, silvicultorul G. Cernețu, P. Haracopolu, etc. strigăte de: trăiască Regele, trăiască Regina 1 isbucnită din tote popturile, tobele bâteau și reserviștii presentau armele . Imediat după acesta, se făcu ceremonia religiosă. După benedicțiunea și examinarea in detaliu a stabilimentului școlar, elevii au cântat dymnul regal, D. Institutor C. Popescu a mulțumit, in numele elevilor și al Comunei, d-lui administrator al Domeniului Coroanei, pentru nobila idee ce Regele și Regina au avut d’a înzestra comuna Săgârcea cu o așa frumose școilă și l’a luat ca martor al sentimentelor de vie recunoștință ale locuitorilor, precum și de adâncul și respectuosul lor devotament către auguștii autori ai acestei mari binefaceri. După acest a d, administrator al Domeniului Coroanei a pronunțat alocuția urmatore : «Este o sărbâtorre pentru mine d’a asista la asemenea ceremonii a căror izvor este nesecabila generositate a MM. II. Regele și Regina Augustul nostru suveran, pe dată ce Domeniul Coroanei a fost instituit, mi-a ordonat și recomandat mai cu seamă, d’a mă ocupa cu cea mai mare solicitudine de 1 Biserică și școllâ. In adevăr, Biserica iubiți copii, vă inițiază cu religiunea, acest fundament al datoriilor voistre către Dumnezeu, către părinții voștri, către voi în șivă și către societate ; ea vă învață a merge pe calea onoarei și a virtuții. Astfel, nu neglijați de a asista la serviciul divin in tote Zilele de sărbătorre și de a face regulat rugäciunele vóstre. Școlla formeza inteligența vostra, desvoltă facultățile, și vă comunică acele noțiuni științifice elementare cel puțin, atât de trebuincioase in secolul așa de adânc civilizat in care trăim. Astfel fiind, iubiți copii, voi veți lucra mai bine și vă veți iniția cu aceste regule care dirige astăzi proiectul militar in parlamentul german. La 8 Ianuarie s’a distribuit in parlamentul din Berlin raportul comisiunei privitor la proiectul legei militare. Probabil că Joia viitore se va face a doua citire, iar a treia citire după cât se crede va fi Sâmbătă. Se crede că proiectul nu va avea majoritate și astfel spiritele se pregătesc pentru disolvarea Parlamentului. Cu tote acestea însă, scrie «Neue Freie Presse», centrul n’ar vedea bucuros o disolvare, fiindcă el nu’și a spus încă cuvântul cel din urmă. Acum este sigur că principele Bismark a sosit la Berlin in scopul de a lua parte la a doua citire a proiectului, cu atât mai vârtos că contrastele s’au strămutat de pe terenul tehnic militar pe acela constituțional politic. «Gazeta Coloniei* primește din Berlin o știre oficiosa în care se face ca cancelarul imperiului face din primirea proiectului o chestiune de încredere față cu politica lui esteriora. In cât privește raportul comisiunei militare, tează el nu conține nimic nou și resunumai observațiunele politice făcute de represantantul guvernului. Mult discutatele declarațîuni relative la puterea armată a Austriei și la scopurile militare ale Rusiei lipsesc cu desăvârșire din raport. La prima citire ministrul de resbel a accentuat că actualmente nu există nici o temere că ar isbucni vreun răsboi și că proiectul este calculat pentru timpuri mai îndelungate. Tot asemenea de importantă este și declarațiunea că puterea armată de »Zi a Franciei, chiar și după primirea acestui proiect, va rămâne mai mare decât a Germaniei și a Austriei împreună socotite. La observațiunea făcută de d. Windhorst ia privința alianței ruso-germane d. ministru de resbel Bronssart a reflectat zicând că el în ceea ce privește politica din afară și în genere în privința politicei nu are să facă nici o declarațiune. Afacerea de la Botoșani. Citim in »Epoca« următorea telegramă : Camera de punere sub acuzație, calificând afacerea de la 2 Noembre delict electoral electoral a ordonat eliberarea arestaților pentru rebeliune. Marți în 30 Decembre 1886, la 7 ore sara, am fost puși in libertate. Intrega populațiune a orașului ne-a primit in brațele ei. S’a făcut o manifestație din cele mai imposante, care a ținut până tăriliu in napte. Aflăm că ministerul voind să oprască cursul justiției, va cere Regelui un decret de amnistie. In numele concetățenilor, noi reclamăm dreptate, nu cerem amnistie Nu solicităm grația nimănui. Voim ca lumina sa se facă, ca judecata să existe Protestați dimpreună cu noi contra acestei manopere guvernamentale. Comitetul central sa hotărască ce este de făcut pentru ca justiția sa se pronunțe. Atunci vom destăinui tóte turpitudinile unui partid căzut in descompunere. Regele va cunoște astfel ce este guvernul care s’a impus la cârma statului. Odată cu procesul Botășenenilor, țara va avea ocaziunea să mai judece încă odată acest guvern. Poporul voind judecată, regele nu se pote opune voinței lui. In numele dreptății, dreptate cerem. A. Enacovici. Cursurile de adulți și grădinele de copii sunt astfel regulate de noul proiect asupra învățământului . Art. 66 Comunele urbane și rurale vor putea institui, cu cheltuiala lor, cursuri pentru adulți, asupra materielor cursului primar. Aceste cursuri vor fi de două ori pe săptămână cel puțin și nu se vor putea deschide de cât cu cel puțin 5 auditori in comunele rurale și cu cel puțin 10 auditori in cele urbane, având pentru cele dintăii autorizarea revizorului, iar pentru cele din urmă autorizarea ministerului. Art. 67: Cursurile de adulți nu se vor putea face decât de către învățători sau institutori in exercițiu, sau de către persone care vor poseda titlurile necesarii pentru a fi învățători sau institutori. Art. 68 Cei cari vor fi absolvit materiile cursului primar urmând la cursurile de adulți vor obținea un certificat constatând aceasta. Acest certificat dă drept celor care ’1 posede a se prezintă înaintea unei comisiuni instituite la epoce determinate de către Revizorul școlar, și care ’1 va supune unui examen general de materiile cursului primar. Acest examen va da dreptul, celor cari vor merita, la certificatul de absolvent al cursului primar. Art. 69. Pe tot timpul cât durează cursul de adulți, in comunele rurale învățătorul care -1 conduce are dreptul la o plată de cel puțin 10 lei pe lună din partea comunei. In comunele urbane, institutorul unui curs de adulți va primi de la comună o plată fixă care va fi de cel puțin 50 lei pe lună. Art. 70. Grădinile de copii sunt stabilimente de educație in care copii de ambele sexe primesc îngrijirile ce reclamă desvoltarea lor fisică și morală. Intr’ânsele se vor admite la un loc copii de ambele sexe, de la vârsta de 3 pănă *" 7 ani Grădine femei Art. 7 copii estie cp ajutare. Salariul primitiv al unei institutiice de grădină de copii va fi de 200 lei pe lună, al unei ajutare de 60 lei. Ajutorele nu fac parte din corpul didactic și nu au drept la gradațiune. Circulara d-lui ministru cultelor și instrucțiunei publice cu No. 18538 din 29 Decembre 1886, cătră direcțiunile școlelor primare și secundare din țară de băeți și de fete. Domnule director, Domna directare, Spre a se păzi o normă în motivarea absențelor făcute de elevii și elevele de ritul mosaic din școlele primare și secundare ale Statului, și spre a se ști de direcțiunile scólelor respective care sunt sărbătorile religiose ale acestui rit, care dau dreptul la scularea absențelor făcute de la școlă, subsemnatul, având în vedere că libertatea cultului este garantată de Constituțiunea țarei, și auzind și pe consiliul permanent al instrucțiunei, pune în vederea direcțiunilor școlelor primare și secundare de ambe sexe, că singurile sărbători israelite, în care absențele școlare se consideră ca b ne motivate sunt următorele: 1.) Cele două ântăii și cele două din urmă (Zile ale Paștelor. 2) Cele două ântăi și cele două din urmă Zile ale sărbătorei Cuștilor. 3. ) Două zile la Rusalii. 4. ) Două Zile la anul nou. 5) O Zi la darmarea templului din Ierusalim. In privința modului motivărei absențelor, se pune în vedere direcțiunilor școlare ca ele să nu pretindă ca hârtiele pentru motivare să fie timbrate, însă motivarea trebue să existe verbal sau în scris. Institutorul sau profesorul are dreptul a se pronunța asupra validităței motivelor și le trece în cataloge la rubrica respectivă, după apreciarea sa. Primiți, vă rog, asigurarea considerațiunei mele. p Ministru Haret se confirma definitiv in posturile ce ocupă. D I. S. Teodorescu, actual institutor definitiv la clasa III școlli No 1 din Ploești, se numește revisor școlar al județului Vâlcea. In departamentul afacerilor străine, sunt numiți : D. F. O. Tomescu, actual cancelar al consulatului general din Odesa, în postul de șef de biurou clasa I în administrația centrală a ministerului afacerilor străine, în locul d-lui N. Noreacu demisionat; D. D. Petrescu, actual șef de biurou cl. II, în postul de cancelar al consulatului general din Odesa, în locul d-lui Tomescu. Cu ocasiunea zilei de 1 ianuarie 1887, M. S. Regele a bine-voit a face mai multe înaintări în armată. In rezervă, în corpul 2 de armată: La gradul de colonel d. locotenent-colonel de cavalerie Teodor Văcărescu. La gradul de căpitan d. locotenent de infanterie Otar Lenș. La gradul de locotenent, d. sub-locotenent de Cavalerie Gr. I. Ghica. La gradul de sub-locotenent: sergenții bacalaureați Ion Stroescu, din regimentul 3 de linie și Spiru Parapeanu, din regim. 1 geniu. In armata activă In infanterie : La gradul de maior, d-nn căpitan D. Damian din regim. 27 dorobanți în al 15 lea de dorobanți și M. Botescu, din regim. 4 de linie în al 17-lea de dorobanți. La gradul de căpitan, doi locotenenți I. Coculescu din regim. 7 dorobanți în reg. 27 dorobanți ; N. Mărășescu, din regim. 22 dorobanți în al 26-lea dorobanți și N. Donescu, din reg. 31 dorobanți în al 16-lea regiment de dorobanți. La gradul de locotenent, doi. sub-locotenenți D. Boldescu, din regim. 7 dorobanți în acelaș regiment ; C. Teodorescu, din regim. 3 linie în acelaș regiment; Aristotel Popescu, din regim. 5 linie în al 2-lea de linie; Ion Crețescu, din regim. 5 linie în regi. 31 dorobanți ; Gr. Dănciulescu, din regim. 7 dorob. în 22 dorobanți ; Ion Drăgulinescu, din regimentul 16 dorobanți în al 13-lea de dorobanți ; Vasile Culea, din reg. 14 de dorob. în al 6-lea de dorobanți ; Petre Minovici, din regimentul 4 linie în acelaș regiment. In artilerie : La gradul de locotenent, d. sub-locotenent -urechiă din regimimentul 8 de artilerie. In geniu : La gradul de căpitan, d. locotenent Creangă din regim. I de geniu: La gradul de locotenent, dd. sub-locotenenți Artur Vaitoianu, Stalislas Petrescu, C. Văleanu, Dionisie Bănescu, Emilian Timon, și C. Dimiteadhi din regim I de geniu, precum și sub lotenenți Traian Galatescu. Petre Volicu ACTE OFICIALE Sunt numiți: D. Costache Isăcescu, subprefect la plasa Bacova din județul Vaslui. D. doctor in medicină George Iliescu, medic al plășei Teleorman, cu reședința in comuna Bălăci din județul Teleorman. D. doctor in medicină Dimitrie Florescu, medic la spitalul din Târgul-Moinești, județul Bacău. D. N. Vâlcu, institutorul clasei II, șcala No. 2 din Brăila, și Dumitru Pârvulescu de la clasa II, scoala No. 3 de băeți din urbea Craiova, actuali institutori provisori, Austro-Ungaria și România. Cetimin »N. Fr. Presse* de la 8 Ianuarie următorele : Și astăzi s’a ținut, sub președința marchizului de Bacquehem, o conferință in privința afacerei convențiunei comerciale cu România. La acestă conferință au luat parte, ca și eri dor. Sturza, șeful de secțiune SzBgyeny și baronul Glanz de la ministerul afacerilor streine, cornitele Széchényi, apoi referații speciali austriaci, unguri și români. Și astazi ei s’au ocupat de textul tractatului de comerciu, ale cărui puncte mai însemnate le formază, după cum am arătat deja, tratamentul cel mai favorisat al supușilor ambelor State, anexele al Dunăre și chestiunea națiunei celei mai favorizate Se pare că nu s’a luat incă nici o hotărâre in privința acestor puncte. Greutatea principală este in chestiunea națiunei celei mai favorizate, și tocmai după ce România va face in acestă privință o declarațiune positivă, se vor putea judeca mai cu siguranță perspectivele actualelor negocieri. Chestiunea anexelor la Dunăre nu va forma negreșit un punct de neînvins, și se pute admite că representanții României cunosc deja disposițiunile ce există in acastă privință. Delegații români pun din parte le cea mai mare greutate asupra convențiunei relativă la vite. Deși acastă afacere nu a fost încă discutată in conferințe, totuși se pare că representanții români doresc, in privința acestei convențiuni, órecare modificări in proiectul presentat de dânșii. Suntem convinși că Austria, in concesiunile sale privitore la importul de vite, va merge atât de departe cât îi va permite siguranța propiului său export de vite, dacă România nu va refula principala pretențiune austriacă privitore la națiunea cea mai favorizată. Odată acastă bază indispensabilă a negocierilor regulată, apoi taxele vamale pentru exportul reciproc nu vor mai presenta pedici de învins. Tot „N. Fr. Presse” mai publică și următorele in numărul seu de la 9 Ianuar: La ministerul de comerciu s’a ținut astăzi a treia conferință in privința tractatului ce este a se încheia cu România. Astăzi s’a discutat însemnata chestiune a națiunei celei mai favorizate, cu care ocasiune s’a vorbit mult și despre chestiunea tarifelor. Representanții guvernului român își arătară in deosebite rânduri buna lor disposițiune d’a face concesiuni in privința tarifelor pentru importul productelor austriace in România, fără Insă a precisa taxele ce ar fi dispuși să acorde. Delegații guvernelor austriac și ungur lămuriră punctul de vedere ce voiesc a admite față cu România in privința taxelor vamale pentru grâne și vite. Acest punct de vedere se pote caracterisa prin aceia că se acordă României același tratament ca și Serbiei. Intrucât privește chestiunea națiunei celei mai favorizate, apoi nici azi nu s’a ajuns la o înțelegere. Representanții guvernelor austriac și ungur se >