Curierul Foaea Intereselor Generale, 1889 (Anul 16, nr. 1-140)

1889-11-15 / nr. 124

i o­r­i chiar, ilaritate, a luat cuvântul AkoB Beatrix care a combătut și el proec­­tul bugetului, arâtând cum politica fi­nanciară a lui Tisza nu numai că e ruinătate pentru Ungaria, dar îi ridi­colă, nicăeri nu s’a vezut așa ceva. A atacat pe d. Tisza cu deosebire pentru că el când e vorba d’a se da in parlament unele explicari de a res­­punde învinuirilor ce i se aduc gu­vernului, tot­ d’a­una se ascunde, nu are curagiul respunderei faptelor gu­vernului seu. De­sigur că îndemnat de aceste a­­cuzări, d. Tisza ceru și el cuvântul. Se petrecură insă atunci scene de cari nu prea se văd in parlamentele altor țări: primul ministru nici nu’n­­cepu 8fi vorbască, și d’o dată isbucni un zgomot colosal făcut de oposițe și de publicul de prin tribune. Președintele sună mai bine de un sfert de ceas până ce să potă face li­niște și da­tista să incepa a vorbi. Nu rosti insă de­cât câte­va cuvin­te, și alt zgomot și mai asurzitor is­bucni. Continuând apoi a vorbi, îl intre­­rupse de vr’o câte­va ori și’l descon­­tră cornițele G. Karolyi. Președintele chema la ordine de 2 ori pe întrerupător, dar cu tote aceste zgomotul continuă, in cât nimene nu mai înțelegea nimic. In cele din urmă președintele ca­merei, Tom­a Péchy amenință ca va da afară din cameră pe cei ce fac zgo­mot, va suspenda chin ședința. Nici așa nu s’au liniștit lucrurile și ast­fel d. Tisza a trebuit să termine vorbirea sa fără a fi putut să spună ceva. Revoluția din Brasilia și presa Englesă Presa Englesă se ocupă, du fără oare­care îngrijire de evenimentele întâmplate in Brasilia. «Daily News», după informațiile culese de corespondentul săiu la New­ York, crede că schimbarea regimului de guvernământ ce s’a operat in Brasilia ar fi avut de causă influența ce exercitau in favorea clericalilor contele ei și socia sa. Libera­lii au sfart a se revolta contra acestor apucături. «Daily Telegraph» spune că causa prin­cipală a revoluției este simțământul de desafecțiune pe care ’l născuse in armata dom Pedro, om de stiință, care n’arata nici o simpatie pentru elementul militar, ziarul citat declară că puțin ’i pasă Europei da forma de guvernământ ce ’și vor da Brasilianii, pe cât timp pacea nu va fi tulburată la dânșii. «Daily Telegraph» adaogă că dacă bar­bații cari ’și au asumat puterea la Rio­ Janeiro, vor ști să mențină ordinea și să dezvolte imensele resurse ale țarei lor, ei pot conta pe simpatiele străinătății. «Morning Post» exprimă temerea ca Brasilia să nu fi intrat in o fașă de de­­sordini. Membrii noului guvern nu-i par că oferă garanții suficiente de soliditate. «Standard* emite părerea că s’ar pu­tea ca Spania și Germania să fie împinse până acolo in­cât să ia masuri contra insurgenților. In Brasilia, scrie «Standard» există o numerosă populațiune germană care va so­licitata pőte intervenirea principelui de Bismarck, sub o formă oare­care, .Times“ primește fără nici o emoțiune schimbarea care s’a făcut de cea­l’altă par­te a Atlanticei. El constată că creditul brasilian n’a fost de­cât foarte ușor sgu­­duit pe piața Londrei, nu o singură <p. Sâmbăta. Nu e nici un motiv ca o republică să nu’și plătescă datoriele sale nu tocmai ca și o monarhie. «Times* se teme numai ca mișcarea actuală să nu fi preludiul unei desmem­brări a imperiului in mai multe State autonome, sau să nu se caute a se res­tabili robia, in ciuda principielor cari do­mină in restul lumei civilizate. CRONICA LOCALA *** (N­u­m­i­r­e). Dl. Dimitrie Rosetti, senator și epitrop a casei Sft. Spiridon, s-a numit prefect al județului nostru, in locul d-lui Ventura, demisionat. *% (A­l­e­g­e­r­e). Duminică a avut loc alegerea decanului și a consiliului de dis­ciplină a baroului din Iași. Au fost aleși: Decan, dl. avocat Gr. Macri. Membrii: d-nii : D. Alexandrescu, D. Grigorovici, Alex. Bădărău, C. M. D. Miclescu, D. Botev: și Pandele Zamfirescu. *** (C­o­n­c­e­r­t d­e binefacere). Astă­z­i Mercuri, 15 Nov. c , va avea loc in sala Teatrului Pastia, un Concert dat de profesorii Conservatorului de Musică și Declamațiune de aici, in beneficiul fami­liei defunctului profesor al Conservatoru­lui, d. P. Benoit; la acest Concert va lua parte și Corul Mitropolitan, care va cânta cântece naționale.—Credem aăt onor, pu­blic amator de arta musicală, va da tot concursul seu la acest concert de bine­facere. *** (Plecați). Em­ Marți, 14 Nov. cu trenul de la orele 7.25 sara, au ple­cat spre București, d. Primar precum și cei­lalți doi deputați și senatori ai orașu­lui nostru, pentru a lua parte la ședin­țele Corpurilor legiuitore, care se vor des­chide ații Mercuri 15 Nov. *** (Confirma­t).— Dl. Ion Gârlia, este confirmat in funcțiunea de sub­co­­comisar polițienesc in disp. a V-a al ora­șului nostru. *** (D­o­n­a­ț­i­u­n­e) Principele Gri­gori M. Sturza au trimis acum și vol. II din Istoria Românilor și Dacia Traiană de A. D. Xenopol la biblioticele celor 20 de scoli secundare atât din Iași cât și din județe, la care au trimis și volumul I. Pe coperta volumului se află imprimat, dat gimnaziului din . . . de Grigorie M. Sturza. Fapta luminatului principe este mai pre­sus de ori­ce laudă. Mii întăin­d­ sa înzestrează bibliotecele sculelor cu o carte prețioasă, singura istorie a poporu­lui român a merita acest nume, apoi în­­curajată și pe autor ajutându-i in greua lui întreprindere de a tipări 6 volumuri de câte 40 de coli pe care fără a fi spri­jinit mult de public.­—Onoare principelui Grigori M. Sturza. *** (Ședință literară și dra­matică). Duminică 12 Noembrie orele 2 p. m. sau dat in sala noului palat al Atheneului o mare ședință literară și dra­matică in limba francesă de D-na Armand Dutertre de la theatrul național Odeon din Paris. In curând va sosi și in orașul nostru și va da și aici o asemenea șe­dință literară. După ziarele din București Dl. Dutertre pare a fi un artist de va­­lore și îndemnăm publicul a nu perde o­­casia de al asculta.—Ziua sosirei și a re­­presentației se va anansa prin un afiș special, *** (Carte de aur). Aflăm că e­­pitropia sf. Spiridon, a comandat facerea unei cărți de aur pentru epitropie, bogat lucrată in argint și prevăzută cu mai mute desenuri. In această carte de aur, vor fi trecute numele diferiților donatori ai spi­talului sf. Spiridon, de la înființarea ins­tituției și până in present, întâia pagină represintă caritatea, un frumos desen da­­torite d-lui Eug. Ghica Budeștii. *** (T­h­e­a­t­r­u). Sâmbătă la 25 No­embrie se va juca o reprezentație Extra­ordinară in beneficiul D-lui Cârjă, cu piesa «Shylock* dramă in 5 acte de W. Shakespeare—îndemnăm pe publicul inte­ligent a merge să vadă pe tânărul artist in greul rol al lui [Shylock* studiu fă­cut cu marele maestru a artei române, Manolescu. *** (Bal)- Studenții Universitari din Iași dorind a ridica un bust nemuritoru­lui poet Mihai Eminescu in orașul Bo­toșani cu ocaziunea Congresului viitor ca­re va avea loc in acel oraș,­ au ales o comisiune compusă din D-refe­nstiHlsote El. Armașu, Hortansa Ardeleana, Lucia Manolescu și Erna Hurban și din D-nii studenți Cesar P. Antoni, Chr. Georgescu, Al. Braesco, St. C. Ioan, V. Lateș, P. Liciu, Gavril Muzicescu, Lazar Teodores­­cu și Vasiliu care se adune fondurile ne­cesare. Această comisiune in ședința de la 8 Noembre curent au decis darea unui bal strălucit in saloanele Palatului Ad­ministrativ din localitate in sala de 16 Decembre viitor, pus sub patronagiul mai multor doamne din Societatea înaltă ieșa­­nă. Din partene arăm cel mai deplin suc­ces acestei comisiuni de studenți, mai ales față cu nobilul și mărețul scop ce urmăresc. DECLARAȚIUNI DE CĂSĂTORII de la 29 Oct. pană la 5 Nov. Stefan Rusu cu d-ra Maria Pădure Dim. D. Antonescu cu d-ra Maria C. Vasiliu Ion Balin cu d-ra Nădejdea Mihailescu Ion Șoimariu cu d-ra Maria Mălăncescu Stan Radu cu d-ra Tasia Pasat Beri Vexler cu d-ra Janeta Șloimovici Meer Șfarț cu d-ra Aneta Bereu Bernard Grimfeld cu d-ra Beila Z. Berman Samoil Eichencau­ cu d-ra Clara Faerstein Alter Av. Orenstain cu d-ra Seiva Grosman Avram Michel Climsbrauner cu d-ra Mariam Tercaten Avram Șfarț cu d-ra Sura Rifca Puder Avram Milian cu d-ra Rahela Olivenbaum. CURIERUL TH. BALAS8AN. Morții de la 29 Oct. pănă la 5 Nov. Avram Davidovici de 48 ani, Rifca Abra­­movici de 24 ani, Profira Nechita de 60 ani, Dimitrie Teodor de 42 ani, Șmil Ioil de 42 ani, Ion Bartolomeu de 69 ani, Alexandru Ga­­fencu de 23 ani, O femee cu numele și pre­numele necunoscut ca de 40 ani, Mina Man­­delbaum de 22 ani, Samoil Goldental de 53 ani, Firma Zalmăn de 45 ani, O femee necu­noscută ca de 70 ani, Maria Balea de 60 ani, Neculai Gavrilescu de 36 ani, și 20 copii pănă la vrâsta de 10 ani. MULȚUMIRE. Soțul și familia d-nei Maria Giurcă­­neanu, aduc prin acastă mulțumire d-nei Elena Anastasiadi, fosta directora la In­stitutul Gregorian, care prin știința și în­­grij­iea sa, a putut scapa de pe patul du­rerilor pe d na Maria Giurcăneanu. Corespondență a­­ Curierului“ MONASTIREA AGAPIA 10 Noembre 19S9. Domnule Redactor. La 8 Noembre știind că Monastirea Agapia care este cuibul și pot a­dice leagănul disci­­plinii monahale celebrezi servicii pompose în onórea mai marelor voevodi Mihail și Gavril patronul acestei monastiri am avut plăceri și credinți ca și în alți ani a participa și în a­­nul acesta la asemenea serbări religiose și fiind­că prin acesta nu numai că nu am per­­dut din credința mea, dar chiar mi-am întă­­rit’o, căci o ceremonie precum s’au efectuat în acesta d' ab­ia de rare­ ori și pote vedea chiar prin Mitropolii și Episcopii — serbarea au fost măruța fiind totul aranjat de Prea Cu­­viosa Maică Arhimandrita Elisaveta Cerchez, superiora acestei sfinte Monastiri cari este exemplul unei administrații morale, având cele mai bune cântărețe din sinul Monastiri­, doi diaconi și șapte preuți la Sobor cu Protoerea județului în frunte; tota noptea au fost privi­­ghere și a doua­ zi serviciul liturgic pănă la N­ ore, deși timpul posomolit și friguros to­tuși lumea credinciosa de prin orașele vecine au participat la acastă măruță serbare prin un număr însemnat de închinători, încât ser­barea n’au lasat nimic de dorit atât în pri­vința aglomerații cât și a bunului gust, pentru creștinii ce au fost prezenți. Printre închină­tori am văd­ut și pe doi pusnici de la sfîntul munte. Cât despre primirea și ospitalitatea închinătorilor nici vreu a mai relata, căci este cunoscut că și în cursul anului voiajorii sunt forte bine primiți la acesta Monastire, dân­­duli-se ospitalitatea în marginile mijlocelor budgetare. Cei ce vă pot spune că acuma la hramul Monastirii primirea au fost cu multă dragoste și amabilitate din partea membrilor ce compun administrația Monastiri însuși sfin­­ta sa Maica Efrosina Lefter iconoma Monas­tirii au servit la masa clerului din triapisa în z­iua de 8 Noembre și a doua­ d­i 9 Noem­bre, când s’au făcut pomenirea (ctitorilor) a fondatorilor Monastirii a lui Vasile Lupu și a lui Hatmanu Gavriil, iar la Arhondaricul Mo­nastirii masa laicilor închinători au fost ser­vită cu multă bună voință și amabilitate de însuși sfinta sa Maica Epraemia Gozmescu una dintre membrele consiliului de administrație al acestei Monastiri. Domnule Redactor, dacă vă dau aceste no­tițe despre gloriasa pompă ce au avut loc la Monastirea Agapia din județul Neamțu în fi­­lele de 8 și 9 Noembre anul curent nu am nici o intențiune alta de­cât un indemn de in­vitări și a altor sfinte locașuri, red­ând publi­cat în ț­iarul D-v. tot ce este în interesul cre­știnătății și al patriei nóstre, m­ulțumindu-vă anticipat de buna voință ce vă caracterisezi. Vă rog să primiți asigurarea prea de osebitei considerații ce ve pastrezi amicul D­v. bun creștin. Un închinător. D­IVER­S­E Dramă la fabrică—O dramă sânge­­rosa s’a petrecut­­ Ulese acestea într’un o­rășel din Germania. Un lucrător făcea curte unei fete care lucra la aceiași fabrică cu el. Dar fata îl respingea. Acest refus sistematic irita pe lucrător. Intr’o dimineță, lucrătorul intră în o­­daia in care era ocupată fata și’i face re­proșuri amare, că nu ajun se dusese la o petrecere fără sa’i spue și lui. Fata îi ob­servă că acesta nu’l privește de loc, este că era liberă să facă ce voia. Atunci lucrătorul scade un revolver și începu să tragă asupra capului fetei. A­­tunci toți cei din odaie rănaseră încre­meniți și nu avură vreme să intervie. Fata își acoperea fața cu mânile și plecă ca­pul, dar tot fu grav rânită. Lucrătorul își sbura apoi crierii. (Univ.) O consecință fatală a datoriei.—«Le Temps» scrie că­­ zilele trecute s’a întâm­plat la Paris, in cartierul Auteuil, o ten­tativă de asasinat, urmată de sinucidere, sevârșite in următorele ciudate împreju­rări . Un potcovar, anume Joaanneaud, însu­rat, cu copii și care se bucură de o bună reputație, dăduse acum trei luni neguță­torului de la care cumpără fier, o poliță in valore de 259 lei. Cu câte­va­­ zile înainte de scadență, ne­putând s’o achite, potcovarul adresă cre­ditorului o scrisere cerându-i prelungirea poliției. Cu tote că nu primi nici un răs­puns, el cred­e că cererea lui a fost pri­­mită.Cu tote acestea, in­­ ziua scadenței, el părea forte preocupat și soția lui alergă pretutindeni, la rudele ei, pentru ca să puta strânge suma datorită. Pe la amenzi, d-na Jouanneaud nu se reîntorsese însă, cine­va bate la ușă. Potcovarul se scoală, deschide și rămâne ca împietrit când vede înaintea lui un încasator de la Banca Franciei. Pe când agentul încasator umbla prin portofelul său să se scotă, polița Jounneaud ’și revine puțin și invita pe agent să in­tre. Acesta abia intră și Jouanneaud în­chide ușa. O mânie furioasă î l cuprinde, începe să înjure pe agent și să-l acuse că voește ruina lui. Apoi, ajungând in gra­dul cel mai mare de furie, luă de pe masă un revolver și trase asupra lui Bardault, așa se numește impiegatul de Băncă. Acesta, puțin grav atins la obraz, caută să fugă. Dar Jouanneaud, din ce in ce mai furios, aruncă arma, se repe­ li asupra agentului și se începu o luptă între cei doui oameni. Bardault reușeste să spargă cu cu pumnul geamul de la o fereastră care răspundea in curte. Vecinii, cari nu putură să spargă ușa, întinseră o scară la fereastră și îndată, pe această scară, se scoborî in curte agen­tul Băncei, pe care adversarul său î l pă­răsise. Poliția fu avisată, iar Bardault condus in farmacia cea mai apropiată. După câte­va momente însă se au­li in camera in care rămăsese nenorocitul agre­sor o a doua detunătură. Nenorocitul pot­covar, in urma unui acces de nebunie de care fu cuprins, se sinucise, după ce ab­sorbise o cantitate de cianur de potasiu. O scenă sfișietore se produse când d-na Jouanneaud, reîntorsă de la cursele ce le făcuse ca să găsască bani, se găsi in fața cadavrului soțului ei. Frumusețe arestată. Una dintre da­mele care au luat premiu la concursul de frumusețe de la Spa, a fost arestată. S’a descoperit că ea face parte dintr’o bandă de șarlatani internaționali. Până aci ea trăia la Paris, unde ducea o viață puțin respectabilă, dar unde a fă­cut furori prin frumusețea sa și a câști­gat mulți admiratori chiar. Unul dintre aceștia n’a fost nici el de­cât un pungaș care a fost prins furând in magazinul «Au bon Marché». Acesta fiind arestat și interogat, a de­nunțat și pe „frumósa* lui c’a luat parte la mai multe lecții ce s’au făcut. ” DIMITRIE STOIKA fost profesor de limba latină la Liceu și Seminariu. Ia etate de 78 ani, care după o scurtă suferință s’a sevărșit din viață Duminică 12 Noembre la 8 ore dimineață, înmormântarea a avut loc eri Marți 14 Noembre la ora 1 p. m., la Cimitirul Eternitatea. Fie-’i țărâna ușoră! Prima Societate de Economie DIN URBEA IAȘI Domnule associat, Duminică in 19 a curentei la 1 oră p. m., in localul școlei primare de bieți Trei-Ierar­­h­i No. 2, strada Palatului, urmază a se în­truni asociații in adunare generală pentru a regula urmatorele cestiuni la ordinea zilei : 1) Raportul Comitetului administrativ asu­pra mersului afacerilor societăței in cursul anului 1888—1889. 2) Raportul comisiunei de control și de îm­părțire a dividendului de 1888 — 1889. 3) Alegerea unui membru in comitetul ad­ministrativ, in locul celui ce va eși la sorț. 4) Alegerea comisiunei de control pe pa­­tru-lunia Septemvre-Decemvre. 5) Cestiunea conservărei cheilor săm ei de fieru. 6) Gestiunile ce se vor ivi in ședință. La acesta adunare sunteți invitat ca să bi­­ne-voiți a face parte și D-vostră. Acesta fiind a doua Convocare, se va lucra cu ori­ce numer de membri presenți. Președintele Comitetului. HYPAPHOSPHAT DE VAR Siropul de Hypaphosphat de var de D-nii Grimault . Co. farmaciști la Paris este nu numai preparațiunea consacrată prin esperi­­ență pentru a tămădui și a preveni boalele peptului, tusa, guturai, Catarurile, dar și a­­cela a cărui reputație este cea mai vechie. E destul de a face comparație cu similârile pentru ai da o preferență meritată, consacra­tă de întregul corp medical. Sub influența sa lasă se astâmpără, sudorile nocturne încetând și bolnavul își câștigă in curând sanatatea. Cinci milione flacone apă, de gură Doctorul dentist al curței din Viena Doc­tor I. G. POPP, inventatorul a plăcutei ape de gură Anatherină, fabricată deja de 40 ani, a espediat un număr de 4,950,000 flacoane, constatat în mod statistic. Sunt puține mijloce de conservare care au dovedit o răspăndire atât de meritată, ca acesta apă de gură, care s’a instalat în multe familii, ca un mediu pro­bat contra tuturor bulelor de gură și de dinți și care forte des se întrebuințează de­odată cu Pasta de dinți sau cu praful de dinți a d-rului Popp,­ceea ce oferă un avantaj dublu. Cinstiți Abonați cătră abonații din județul Iași Dl. N. Dimitriu, primar com. Șipote este invitat de a achi­ta comptul ce datorește pen­tru abonament la ziarul nos­tru Curierul suma lei 25! Dl. M. Stamatopol * 19» DL Th. Gr. Haraga 18! NB. Yom urma de a pu blica pe toți acei a­ni care au ramas in urmă cu plata abonamentului fără deosebi­re, deși cunoștem că nu este plăcut, dar suntem nevoiți, căci după atâta invitațiune și rugăminte, sunt unii din abonați forte indiferenți de a achita datoriile lor, suntem in drept a cere dreptul nos­tru ca fie­care. Administrația. DL D. Gheorghiu 11! DL Iosef Rosenfeld 18! DL Gh. Urzica 8< DL P. Climescu 19« Dl. Iancu Geosan 8' Dl. Cost. Iamandi 7! DL N. Prassa 7( DL N. Tomiță 15-DL Ion Petrov 4! DL Cost. Lambrio 17( 8. La Păr. Ion Gavri­­lescu com. Lespezi. 8­ Dl. Ion Mironescu in­stitutor la Iași 7­ Dl. N. Stefaniu 16) Dl. Ion Gheorghiu 16) Dl. Ionescu Gh. 8-Suma totală 237­ A­N­A­N­C­I­U­R­I­A 1ONCIU Facem cunoscut Onor. Public, că întorcân­­du-ne din străinătate am adus un mare asor­timent, și anume : Materii de rodie, Costume Brodate cu malasă de mai multe soiuri, Pos­tavuri de dame, Cașmiruri negre și colorate, Pănzării de plandă de Belgia și pânză fran­țuzească, Plușuri de manteluri de tot soiul, Catifeluri sade și broșate, Mătăsării de felu­rite culori, Covore de tot soiul și cu metru, garnituri de mese începând de la 6 persone 12, 18, 24, Servete, Prosape, Plușuri de mo­bile și felurite materii de mobile, și in fine mai multe alte articole ce atârnă de branșa nostră. Rugăm dar respectuos pe onor. Public ca să bine-voiască de a ne onora cu visitele Domnielor-Sale fiind­că ne am decis de a vinde forte eftin și credem că onor. Public se va convinge de prețurile moderate și de calita­tea mărfei. Cu totă stima Z. Sanft et S. Breslauer. Magazina se află in strada Stefan-Cel­ Mare dughenile Ghemisch lângă fostul magazin, Mendel lacovitz No. 9. Maim tarilor Statului Au apărut de sub tipar in editura nostră Mi jeg je a PENTRU

Next