Cutezatorii, 1980 (Anul 14, nr. 1-52)

1980-03-13 / nr. 11

PREMIILE CONSILIULUI NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR PE ANUL 1979 PENTRU CREAŢII DEDICATE COPIILOR PREMIILE PENTRU PROZĂ Elena Mătasă — pentru volumul de evocări «Femei ale acestui pămînt» (Editura «Ion Creangă»), Alexandru Vergu — pentru volumul de povestiri «Podul» (Editura «Ion Creangă»); Mehes Gyorgy — pentru romanul în limba maghiară «Fratele cel mare» (Editura «Ion Creangă»); David Sava — pentru volumul de povestiri istorice «Foc nestins» (Editura «Ion Creangă»); PREMIILE PENTRU POEZIE Doina Sălăjan — pentru volumul de versuri «Smalțuri» (Editura «Ion Creangă»), Mircea Pop — pentru basmul în versuri «Căprioara zorilor» (Editura «Ion Creangă»), Franz Hodjak — pentru volumul în limba germană «Versuri hazoase pen­tru copii şi pentru alţi oameni serioşi» (Editura «Ion Creangă»). PREMIILE PENTRU DRAMATURGIE Ion D. Sirbu — pentru piesa in două p­ărţi destinată teatrului de păpuşi «Le­genda naiului». Andi Andrieş — pentru piesa «M-am jucat într-o zi». PREMII PENTRU CREAŢIE MUZICALĂ Muzică corală Paul Rogojină — pentru cantata «Mamă, dulce Românie», pe versuri de: M. Eminescu, A.Davila, V. Alecsandri, D. Bolintineanu ş.a. Anton Dogaru — pentru «Cintec în August», pe versuri de Dan Mutaş­­cu. Constantin Romaşcanu — pentru cintecul «Şoim al patriei mă chem», pe versuri de Aurora Cesa. Muzică uşoară Marius Ţeicu — pentru cintecul «Voi copii», pe versuri de: Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu. Aurel Giroveanu — pentru muzica şi versurile: «Am văzut un om». Laurenţiu Profeta — pentru cintecul «Să cânte copiii», pe versuri de Con­stantin Cîrjan. PREMII PENTRU CREAŢIE PLASTICA Ilustraţii pentru revistele destina­te pionierilor şi şoimilor patriei Ion Mihăescu —ilustraţie pentru re­vistele «Arici pogonici», «Luminiţa» şi «Cutezătorii». Doina Micu — ilustraţie pentru re­vistele «Arici pogonici» şi «Luminiţa». Albin Stănescu — ilustraţie pentru revistele «Arici pogonici», «Luminiţa» şi «Cutezătorii». Ilustraţie de carte Constantin Baciu — pentru volumul «iMvizul de vint» de Petre Ghelmez (Editura «Ion Creangă»), Ileana Micodim — pentru volumul «Femei ale acestui pămînt» de Elena Mătasă (Editura «Ion Creangă), Vasile Socoliuc — pentru volumul in limba germană «Baltagul» de Mihail Sadoveanu (Editura «Kriterion»). Lucrări de creaţie plastică Zamfir Dumitrescu — Portret de copil. Tia Peltz — Premianta. PREMII PENTRU CREAŢIE CINEMATOGRAFICĂ Film documentar Iuliu Raţiu, scenariu. David Reu, regia, pentru «Mulţumim din inimă par­tidului» — Omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. Paula şi Doru Segal: scenariu şi regia pentru «Eu m-am născut în Româ­nia». Film artistic Vasilica Istrate: scenariu; Elisabe­­ta Bostan: regia, pentru filmul «Mama». CUTEZĂTORI DE-A LUNGUL VEACURILOR ТГП1 Ш H­aiorescu întors in ţara, după strălucite studii la Viena şi Berlin, Titu Maiorescu îşi valorifică elanul intelectual printr-o serie de prelegeri pe diverse teme, încă de la început se înconjoară de oameni aleşi, pe care îi domină spontan, prin personalitatea sa. Alături de Petre Carp, Vasile Pogor, tineri studioşi, instruiţi la Viena, Berlin sau Paris, el iniţiază o suită de «prelecţiuni popu­lare» prin care ia de fapt naştere socie­tatea literară Junimea (1864). Mobilul declarat al înfiinţării Junimii era pa­siunea pentru literatură. Titu Maiores­cu însuşi defineşte Junimea ca pe o «adunare privată de iubitori ai litera­turii şi ai ştiinţei, de iubitori sinceri», în şedinţele ei se reconsidera întreaga literatură română, se discutau pro­bleme de estetică, filozofie, istorie. Dorind să-şi materializeze activitatea de cenaclu, junimiştii hotărăsc întoc­mirea unei antologii de poezie ro­mână. Materialul vizat să intre în anto­logie era imens. Poezii diferite ca valoare primeau aceeaşi apreciere en­tuziastă. Faptul dovedea că junimişti­lor le lipseau criteriile estetice sigure care să dea fiecărei opere locul cuve­nit. Articolul care avea să oficializeze adeziunea junimiştilor la o concepţie estetică a fost «O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Studiul lui Titu Maiorescu pleacă de la distincţia pe care o face Hegel între adevăr şi frumos. Adevărul este expri­mat de idee, iar frumosul este forma sensibilizată a ideii. Poezia trebuie să ajungă la triumful frumosului prin idei exprimate în materie sensibilă. Con­cepţia aceasta este dezvoltată în prima parte a articolului Condiţiunea ma­terială a poeziei. în Condiţiunea ideală a poeziei, partea a doua a articolului, se defineşte ferm domeniul esteticului; conţinutul poeziei nu poate fi decît un simţămînt sau o pasiune. » 1917 Adevărurile ştiinţifice nu puteau fi convertite în artă, după părerea lui Titu Maiorescu. Cît de nenuanţată era o asemenea părere o dovedeşte Titu Maiorescu însuși atunci cînd a­­clamă poezia patriotică a lui Octavian Goga (Poezia d-lui Goga). Revenind asupra convingerilor sale, afirmă că nu sentimentul patriotic în sine pericli­tează valoarea estetică, ci mimarea acestui sentiment. Patriotismul — con­chide Titu Maiorescu — poate deveni, slujit de talent, o sursă de inspiraţie generoasă. Estetica maioresciană impune ca unic criteriu de selecţie şi apreciere a operei literare valoarea estetică, atît de neglijată pînă la Titu Maiorescu. Principii ale ideologiei junimiste sînt expuse şi în articolul d­in contra direc­ţiei de azi în cultura română. Criticul junimist observă că formele supra­structurale pe care le-am imitat, fie ele reviste, academii ori conservatoare, nu sînt adecvate fondului autohton, ci sînt preluate mecanic şi de aceea funcţionează în gol primejduind dez­voltarea culturii române. Soluţia ar fi să se adapteze formele împrumutate specificului local. Contribuţiile lui Titu Maiorescu la emanciparea culturii ro­mâne sînt valoroase şi se întind în atît de multe direcţii încît cu greu poate fa­ce cineva un bilanţ complet. Dar cel mai mare merit al său rămîne acredi­tarea definitivă în conştiinţa publică a necesităţii spiritului critic în orice acti­vitate intelectuală. Totodată, societa­tea Junimea — expresia instituţiona­­lizată a acestei concepţii — şi-a cîştigat o faimă încă neegalată, datorită faptu­lui că i-a promovat pe marii noştri clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici. ALEX. ŞTEFĂNESCU ECRAN Regizorul Gheorghe Naghi, autorul a două filme cu pionieri si despre pionieri, «Aventurile lui Babușcă» și «Alarmă in Della», va fi prezent în curînd pe ecran cu «Dumbrava minunată». Cunoscuta po­vestire sadoveniană ne va îneînta, pur­­nindu-ne cu Lizuca și Patrocle, prin inter­mediul imaginii, la miraculoasa întîlnire cu Sora Soarelui. Zîna Toamnei. Crăiasa Furnicilor, așa cum apar în visul fetiței. — Am respectat întocmai povestirea marelui Sadoveanu — ne spune regizorul Gh. Naghi — de care ne-am apropiat cu multă dragoste, pâstrîndu-i o întreagă at­mosferă, fie că a fost vorba de inefabilul din vis sau din realitatea tîrgului moldo­venesc, fie din casa bunicilor. Am bene­ficiat de un scenariu excelent scris de ar­tista Draga Olteanu-Matei, care este şi una dintre interpretele filmului. „DUMBRAVA MINUNATĂ“ NE VA ÎNCâNTA Iertaţi-ne curiozitatea, pe­ fetiţa Dia­na Musca, interpreta rolului Li­ucăi, ştim că aţi găsit-o la Piatra Neamţ şi că filmă­rile cu ea au fost relativ uşoare. Dar pe Patrocle, cîinele, prietenul ei nedespârţit, cum l-aţi filmat ? — Cu multe luni înainte de a trage pri­mul tur de manivelă, am luat un cîine obişnuit al unui cunoscut şi i l-am dat Dianei. Ea l-a îngrijit, l-a hrănit, s-a jucat cu el şi astfel au devenit buni prieteni. Cînd am început să filmăm, comportarea lui era atît de firească, prezenţa sa lingă fetiţă atît de naturală, încît cîinele s-a transformat cu adevărat în cunoscutul personaj din «Dumbrava minunată». Prin intermediul revistei invit pe toţi copiii dar şi pe părinţii lor, să vizioneze «Dum­brava minunată» B1T1 CARAGIALE ÎN CURâND

Next