Cutezatorii, 1980 (Anul 14, nr. 1-52)
1980-03-13 / nr. 11
PREMIILE CONSILIULUI NAŢIONAL AL ORGANIZAŢIEI PIONIERILOR PE ANUL 1979 PENTRU CREAŢII DEDICATE COPIILOR PREMIILE PENTRU PROZĂ Elena Mătasă — pentru volumul de evocări «Femei ale acestui pămînt» (Editura «Ion Creangă»), Alexandru Vergu — pentru volumul de povestiri «Podul» (Editura «Ion Creangă»); Mehes Gyorgy — pentru romanul în limba maghiară «Fratele cel mare» (Editura «Ion Creangă»); David Sava — pentru volumul de povestiri istorice «Foc nestins» (Editura «Ion Creangă»); PREMIILE PENTRU POEZIE Doina Sălăjan — pentru volumul de versuri «Smalțuri» (Editura «Ion Creangă»), Mircea Pop — pentru basmul în versuri «Căprioara zorilor» (Editura «Ion Creangă»), Franz Hodjak — pentru volumul în limba germană «Versuri hazoase pentru copii şi pentru alţi oameni serioşi» (Editura «Ion Creangă»). PREMIILE PENTRU DRAMATURGIE Ion D. Sirbu — pentru piesa in două părţi destinată teatrului de păpuşi «Legenda naiului». Andi Andrieş — pentru piesa «M-am jucat într-o zi». PREMII PENTRU CREAŢIE MUZICALĂ Muzică corală Paul Rogojină — pentru cantata «Mamă, dulce Românie», pe versuri de: M. Eminescu, A.Davila, V. Alecsandri, D. Bolintineanu ş.a. Anton Dogaru — pentru «Cintec în August», pe versuri de Dan Mutaşcu. Constantin Romaşcanu — pentru cintecul «Şoim al patriei mă chem», pe versuri de Aurora Cesa. Muzică uşoară Marius Ţeicu — pentru cintecul «Voi copii», pe versuri de: Angel Grigoriu şi Romeo Iorgulescu. Aurel Giroveanu — pentru muzica şi versurile: «Am văzut un om». Laurenţiu Profeta — pentru cintecul «Să cânte copiii», pe versuri de Constantin Cîrjan. PREMII PENTRU CREAŢIE PLASTICA Ilustraţii pentru revistele destinate pionierilor şi şoimilor patriei Ion Mihăescu —ilustraţie pentru revistele «Arici pogonici», «Luminiţa» şi «Cutezătorii». Doina Micu — ilustraţie pentru revistele «Arici pogonici» şi «Luminiţa». Albin Stănescu — ilustraţie pentru revistele «Arici pogonici», «Luminiţa» şi «Cutezătorii». Ilustraţie de carte Constantin Baciu — pentru volumul «iMvizul de vint» de Petre Ghelmez (Editura «Ion Creangă»), Ileana Micodim — pentru volumul «Femei ale acestui pămînt» de Elena Mătasă (Editura «Ion Creangă), Vasile Socoliuc — pentru volumul in limba germană «Baltagul» de Mihail Sadoveanu (Editura «Kriterion»). Lucrări de creaţie plastică Zamfir Dumitrescu — Portret de copil. Tia Peltz — Premianta. PREMII PENTRU CREAŢIE CINEMATOGRAFICĂ Film documentar Iuliu Raţiu, scenariu. David Reu, regia, pentru «Mulţumim din inimă partidului» — Omagiu tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R. Paula şi Doru Segal: scenariu şi regia pentru «Eu m-am născut în România». Film artistic Vasilica Istrate: scenariu; Elisabeta Bostan: regia, pentru filmul «Mama». CUTEZĂTORI DE-A LUNGUL VEACURILOR ТГП1 Ш Haiorescu întors in ţara, după strălucite studii la Viena şi Berlin, Titu Maiorescu îşi valorifică elanul intelectual printr-o serie de prelegeri pe diverse teme, încă de la început se înconjoară de oameni aleşi, pe care îi domină spontan, prin personalitatea sa. Alături de Petre Carp, Vasile Pogor, tineri studioşi, instruiţi la Viena, Berlin sau Paris, el iniţiază o suită de «prelecţiuni populare» prin care ia de fapt naştere societatea literară Junimea (1864). Mobilul declarat al înfiinţării Junimii era pasiunea pentru literatură. Titu Maiorescu însuşi defineşte Junimea ca pe o «adunare privată de iubitori ai literaturii şi ai ştiinţei, de iubitori sinceri», în şedinţele ei se reconsidera întreaga literatură română, se discutau probleme de estetică, filozofie, istorie. Dorind să-şi materializeze activitatea de cenaclu, junimiştii hotărăsc întocmirea unei antologii de poezie română. Materialul vizat să intre în antologie era imens. Poezii diferite ca valoare primeau aceeaşi apreciere entuziastă. Faptul dovedea că junimiştilor le lipseau criteriile estetice sigure care să dea fiecărei opere locul cuvenit. Articolul care avea să oficializeze adeziunea junimiştilor la o concepţie estetică a fost «O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867. Studiul lui Titu Maiorescu pleacă de la distincţia pe care o face Hegel între adevăr şi frumos. Adevărul este exprimat de idee, iar frumosul este forma sensibilizată a ideii. Poezia trebuie să ajungă la triumful frumosului prin idei exprimate în materie sensibilă. Concepţia aceasta este dezvoltată în prima parte a articolului Condiţiunea materială a poeziei. în Condiţiunea ideală a poeziei, partea a doua a articolului, se defineşte ferm domeniul esteticului; conţinutul poeziei nu poate fi decît un simţămînt sau o pasiune. » 1917 Adevărurile ştiinţifice nu puteau fi convertite în artă, după părerea lui Titu Maiorescu. Cît de nenuanţată era o asemenea părere o dovedeşte Titu Maiorescu însuși atunci cînd aclamă poezia patriotică a lui Octavian Goga (Poezia d-lui Goga). Revenind asupra convingerilor sale, afirmă că nu sentimentul patriotic în sine periclitează valoarea estetică, ci mimarea acestui sentiment. Patriotismul — conchide Titu Maiorescu — poate deveni, slujit de talent, o sursă de inspiraţie generoasă. Estetica maioresciană impune ca unic criteriu de selecţie şi apreciere a operei literare valoarea estetică, atît de neglijată pînă la Titu Maiorescu. Principii ale ideologiei junimiste sînt expuse şi în articolul din contra direcţiei de azi în cultura română. Criticul junimist observă că formele suprastructurale pe care le-am imitat, fie ele reviste, academii ori conservatoare, nu sînt adecvate fondului autohton, ci sînt preluate mecanic şi de aceea funcţionează în gol primejduind dezvoltarea culturii române. Soluţia ar fi să se adapteze formele împrumutate specificului local. Contribuţiile lui Titu Maiorescu la emanciparea culturii române sînt valoroase şi se întind în atît de multe direcţii încît cu greu poate face cineva un bilanţ complet. Dar cel mai mare merit al său rămîne acreditarea definitivă în conştiinţa publică a necesităţii spiritului critic în orice activitate intelectuală. Totodată, societatea Junimea — expresia instituţionalizată a acestei concepţii — şi-a cîştigat o faimă încă neegalată, datorită faptului că i-a promovat pe marii noştri clasici: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici. ALEX. ŞTEFĂNESCU ECRAN Regizorul Gheorghe Naghi, autorul a două filme cu pionieri si despre pionieri, «Aventurile lui Babușcă» și «Alarmă in Della», va fi prezent în curînd pe ecran cu «Dumbrava minunată». Cunoscuta povestire sadoveniană ne va îneînta, purnindu-ne cu Lizuca și Patrocle, prin intermediul imaginii, la miraculoasa întîlnire cu Sora Soarelui. Zîna Toamnei. Crăiasa Furnicilor, așa cum apar în visul fetiței. — Am respectat întocmai povestirea marelui Sadoveanu — ne spune regizorul Gh. Naghi — de care ne-am apropiat cu multă dragoste, pâstrîndu-i o întreagă atmosferă, fie că a fost vorba de inefabilul din vis sau din realitatea tîrgului moldovenesc, fie din casa bunicilor. Am beneficiat de un scenariu excelent scris de artista Draga Olteanu-Matei, care este şi una dintre interpretele filmului. „DUMBRAVA MINUNATĂ“ NE VA ÎNCâNTA Iertaţi-ne curiozitatea, pe fetiţa Diana Musca, interpreta rolului Liucăi, ştim că aţi găsit-o la Piatra Neamţ şi că filmările cu ea au fost relativ uşoare. Dar pe Patrocle, cîinele, prietenul ei nedespârţit, cum l-aţi filmat ? — Cu multe luni înainte de a trage primul tur de manivelă, am luat un cîine obişnuit al unui cunoscut şi i l-am dat Dianei. Ea l-a îngrijit, l-a hrănit, s-a jucat cu el şi astfel au devenit buni prieteni. Cînd am început să filmăm, comportarea lui era atît de firească, prezenţa sa lingă fetiţă atît de naturală, încît cîinele s-a transformat cu adevărat în cunoscutul personaj din «Dumbrava minunată». Prin intermediul revistei invit pe toţi copiii dar şi pe părinţii lor, să vizioneze «Dumbrava minunată» B1T1 CARAGIALE ÎN CURâND