Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 130-194)
1990-09-13 / nr. 182
MUZEUL DIN BUCUREȘTI * „Foişorul de foc“ s-a născut în anul 1891, din piatră și cărămidă, după planurile arhitectului George Mandrea. Înalt de aproape 50 de metri, cu ziduri care au la bază o grosime de 3,20 m, turnul a servit, ani de-a rindul, ca sediu al postului de pompieri din cartierul numit „Tirgul din a Sară“. Clădirea avea parter şi trei etaje, iar deasupra — un rezervor metalic pentru apă (72 de vagoane) şi un post de observare — foişorul propriuzis. In zilele senine, pe vremea cind această clădire era cea mai înaltă din Bucureşti, observatorul putea zări, cu ochiul liber, lanţul Carpaţilor Meridionali. Pînă In anul 1910, cînd a fost introdus telefonul, din postul de observare se dădea alarma prin trompetă şi clopot. In 1934, construindu-se o cazarmă mai spaţioasă pentru subunitatea din Foişor, clădirea capătă alte destinaţii. Intre anii 1961—1963, Foişorul este amenajat ca muzeu, monument istoric aflat in evidenţa UNESCO. Este una dintre puţinele cazărmi de pompieri din lume, construite sub formă de turn cu foişor de foc, şi singura de acest gen amenajată ca muzeu al pompierilor. Pagină realizată de: MARIANA FLOREA maior EMANOIL IONESCU Foto: IOAN FLOREA ZIUA POMPIERILOR ROMÂNI „în urma confruntării din Dealul Spirii, (...) pe cîmpul de onoare şi-au jertfit viaţa peste 80 de militari, în majoritate pompieri din compania căpitanului Pavel Zăgănescu. Pierderile suferite de inamic s-au cifrat la aproape 200 de militari. Lupta din Dealul Spirii, de la 13/15 septembrie 1848, purtată împotriva trupelor contrarevoluţionare otomane, a evidenţiat legătura strînsă dintre armată şi popor, hotărîrea nestrămutată a corpului de cadre şi a trupei de a respinge agresiunea străină, de a salvgarda cuceririle revoluţionare. Animaţi de o profundă dragoste de ţară, însufleţiţi de un suternic ataşament faţă de cauza revoluţiei, militarii români din regimentele 1 şi 2 infanterie şi Compania de pompieri au dovedit vitejie, curaj, măiestrie în rezolvarea oportună a diferitelor situaţii de luptă, capacitate de rezistenţă ridicată, avînt nestăvilit şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu forţele inamice covîrşitoare". Istoria militară a poporului român, vol. IV. Colectiv condus de o comisie de coordonare în frunte cu general-colonel Vasile Milea — ministrul apărării naționale . INCENDIILE- - PIERDERI MATERIALE Şl Nil NUMAI ATlT! • In primele opt luni ale anului 1990, în judeţul Mureş s-au produs 92 de incendii, cu aproximativ 2 milioane lei pierderi materiale, şi 56 de începuturi de incendii, cu 4.760 de lei pagube materiale. • Ca urmare a acestor evenimente, şi-au pierdut viaţa 5 adulţi, în localităţile Tîrgu-Mureş, Sighişoara şi Ideciu de Jos. • In unităţile economice şi social-culturale s-au produs 26 de incendii, cu aproximativ 1.210.000 Iei pagube materiale. • In cadrul gospodăriilor populaţiei, incendii s-au produs în localităţile Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Luduş, Sirvata, Tîrnăveni, Iernut, Bălăuşeri, Filea, Trei Sate, Hodac, Ideciu de Sus, Vaidei, Berghia, Balda, Jabeniţa, Gălăţeni, Eremitu etc. • Cele mai frecvente cauze de incendii au fost: jocul copiilor cu focul, focul deschis, mijloace de încălzire locală supraîncălzite şi nesupravegheate, instalaţii electrice defecte sau improvizate, fumatul, depozitarea cenuşii cu jăratec în mod necorespunzător etc. Pe teritoriul patriei noastre, primele acţiuni de pază contra incendiilor datează din cele mai vechi timpuri. Grija locuitorilor milenarelor noastre meleaguri pentru folosirea focului în scopul dezvoltării forţelor de producţie s-a împletit cu măsurile pentru apărarea avuţiei. In epoca feudală, în Muntenia, Moldova şi Transilvania, baza intervenţiilor la incendii o formau breslele de zidari, dulgheri, fierari, tîmplari şi hoinari. Unicul mod de observare de la distanţă a focului era din foişor sau turn. Odată cu modernizarea oraşelor şi Înfiinţarea armatei naţionale, se constituie la Iaşi — în 1835, şi la Bucureşti — în 1845, primele subunităţi militare de pompieri. încă din primii ani de existenţă, pompierii iau parte activă, alături de masele populare şi celelalte unităţi ale armatei, la toate evenimentele naţiunii şi se remarcă prin intervenţii curajoase în Idpta pentru apărarea vieţii şi avuţiei oamenilor. Sosea înflăcăratul an 1848, în care Roata de pompieri din Bucureşti va juca un rol deosebit. Astfel, în cartea tradiţiilor de luptă ale pompierilor, un loc de frunte îl ocupă istorica bătălie din Dealul Spirii, unde pompierii, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, împreună cu ostaşii Regimentului 2 infanterie, au luptat cu vitejie împotriva oştilor otomane, copleşitor de numeroase, venite să ocupe Bucureştiul şi să înăbuşe spiritul revo- File de istorie laţionar ce cuprinsese masele populare. Urmaşii eroilor pompieri din Dealul Spirii îmbogăţesc cu noi fapte de arme tradiţiile de luptă româneşti, în Războiul pentru independenţa de stat a României, din anii 1877—1878, unde, organizaţi în 9 baterii teritoriale de artilerie, au participat la toate operaţiunile pe Dunăre, şi apoi la cele de la Griviţa, Plevna, Rahova, Smîrdan, Vidin etc. Generaţiile următoare au înnobilat cronica marilor virtuţi ostăşeşti, alături de militarii armatei şi formaţiunile patriotice, în timpul celui de-al doilea război mondial, luptînd pentru lichidarea forţelor hitleriste din interiorul ţării şi stăvilirea incendiilor provocate de atacurile aeriene naziste. In domeniul apărării împotriva incendiilor a vieţilor oamenilor, a proprietăţii obşteşti şi personale, militarii pompieri au înscris noi fapte de curaj şi eroism, înfruntînd pericolul exploziilor, sfidînd moartea, acţionînd la temperaturi înalte, în fum şi medii toxice, salvind, uneori cu preţul vieţii, viaţa altora, localized şi lichidînd incendii mari. La loc de cinste în inimile noastre şi în memorie stăruie chipurile locotenentului postmortem loan Mártoé, serg. maj. post-mortem Ilie Amaximoaie, caporalului Victor Ivaşcu, ale militarilor Virgil Suciu, Iancu Inel, loan Udilă, care au căzut eroic la datorie. Adevărate fapte de eroism au săvîrşit militarii pompieri şi cu prilejul inundaţiilor din primăvara anului 1970 şi iulie 1975, cînd, umăr la umăr cu oamenii muncii, s-au aflat în fruntea bătăliei pe Mureş, Tîrnave, Olt Dunăre, la Sibiu, Sighişoara, Tîrgu-Mureş, Reghin, Tîrnăveni şi în alte localităţi periclitate, făcîndu-şi cu prisosinţă datoria ostăşească. De asemenea, pompierii s-au remarcat şi prin acţiunea curajoasă din municipiul Bucureşti şi în cele 9 judeţe afectate de seismul din 4 martie 1977, unde au lucrat în condiţii deosebit de grele, salvînd multe vieţi omeneşti, localizînd şi lichidînd incendii, evacuînd bunuri materiale şi sprijinind unităţile economice în vederea prevenirii unor noi incendii. Continuînd tradiţiile de luptă ale înaintaşilor, pompierii militari au participat, alături de întregul popor, la măreţul act din Decembrie 1989, cînd, sub ploaia de gloanţe teroriste, au stins incendiile produse şi au salvat ce la distrugeri, cu preţul vieţii lor, însemnate bunuri materiale. CINSTE FRUNTAŞILOR ! In cadrul întrecerilor ce au avut loc anul acesta între comisii tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi formaţiile civile de pompieri, consemnăm următoarele rezultate: la obiective: locul I — Prodcomplex Tîrgu-Mureş; locul II — IFET Reţbin; locul III — CIC Tîrgu-Mureş; la localităţi: locul I — Luduş; locul II — Gurghiu; locul III — Sărmaşu. • Duminică, 9 septembrie, pe terenul de sport al Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş a avut loc concursul profesional al formaţiilor civile de pompieri din obiective şi localităţi — faza judeţeană. Au evoluat 17 formaţii. Cum era şi firesc, disputa pentru trecerea rapidă şi fără penalizări a obstacolelor, în cele trei probe ale concursului, a fost aprigă, mai ales că toate formaţiile civile de pompieri au o bogată experienţă în acest sens. Iată cum arată clasamentul general: Obiective: 1. întreprinderea „Republica" Reghin; 2. IPL Reghin; 3. Combinatul chimic Tîrnăveni. Localități: 1. Solovastru; 2. Sărmaşu; 3. Luduş. IMPORTANT! In caz de incendiu, anunţaţi POMPIERII, la telefon 081, indicînd: adresa exactă, ce arde, locul izbucnirii incendiului (parter, etaj, acoperiş etc.), cine anunţă incendiul, numărul de telefon de la care vorbiţi. După anunţarea incendiului, rămîneţi la aparat, pentru lămuriri suplimentare. CPVtNTmr rTRFR paoNA 3 Eroism De la începutul anului şi până în prezent, companiile de pompieri din Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara şi Reghin au intervenit la 112 evenimente, de cele mai multe ori în condiţii grele, pe timp geros sau la temperaturi ridicate, în medii cu fum dens, gaze toxice şi vizibilitate redusă, în condiţiile lipsei de apă. Din multitudinea de incendii, cu care ne-am confruntat în zona de responsabilitate a Grupului de pompieri al judeţului Mureş, le amintim pe cele de la instalaţia de polisulfură a Combinatului chimic din Tîrnăveni, depozitul de cauciucuri aparţinînd de IJRVMR Tîrgu-Mureş, depozitele de furaje ale CAP Dumbrăvioara şi Sînpaul, internatul Liceului „Joseph Haltrich“ din Sighişoara, avionul aparţinînd aeroclubului „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş, magazinul universal din Deda ş.a De asemenea, s-a mai intervenit pentru stingere la 56 de locuinţe particulare, 4 obiective din silvicultură, 22 de incendii şi începuturi de incendii în campania agricolă de vară, salvîndu-se 8 vieţi omeneşti, 336 de animale, precum şi bunuri a căror valoare se ridică la zeci de milioane de lei. în timpul intervenţiilor, ne-am sprijinit permanent pe acţiunile factorilor de răspundere din obiectivele economice, ale formaţiilor civile de pompieri şi pe ajutorul cetăţenilor din localităţi.