Cuvîntul Liber, iulie-septembrie 1990 (Anul 2, nr. 130-194)

1990-09-13 / nr. 182

MUZEUL DIN BUCUREȘTI * „Foişorul de foc“ s-a născut în anul 1891, din piatră și cărămidă, după planurile arhi­tectului George Mandrea. Înalt de aproape 50 de metri, cu ziduri care au la bază o gro­sime de 3,20 m, turnul a ser­vit, ani de-a rindul, ca sediu al postului de pompieri din cartierul numit „Tirgul din a­ Sară“. Clădirea avea parter şi trei etaje, iar deasupra — un rezervor metalic pentru apă (72 de vagoane) şi un post de observare — foişorul propriu­­zis. In zilele senine, pe vremea cind această clădire era cea mai înaltă din Bucureşti, ob­servatorul putea zări, cu ochiul liber, lanţul Carpaţilor Meri­dionali. Pînă In anul 1910, cînd a fost introdus telefonul, din postul de observare se dădea alarma prin trompetă şi clo­pot. In 1934, construindu-se o ca­zarmă mai spaţioasă pentru subunitatea din Foişor, clădi­rea capătă alte destinaţii. Intre anii 1961—1963, Foi­şorul este amenajat ca muzeu, monument istoric aflat in evi­denţa UNESCO. Este una din­tre puţinele cazărmi de pom­pieri din lume, construite sub formă de turn cu foişor de foc, şi singura de acest gen amenajată ca muzeu al pom­pierilor. Pagină realizată de: MARIANA FLOREA maior EMANOIL IONESCU Foto: IOAN FLOREA ZIUA POMPIERILOR ROMÂNI „în urma confruntării din Dealul Spirii, (...) pe cîmpul de onoare şi-au jertfit viaţa peste 80 de militari, în majoritate pompieri din compania căpitanului Pavel Zăgănescu. Pierderile suferite de ina­mic s-au cifrat la aproape 200 de militari. Lupta din Dealul Spirii, de la 13/15 septembrie 1848, purtată împotriva trupelor contrarevo­luţionare otomane, a evidenţiat legătura strînsă dintre armată şi popor, hotărîrea nestrămutată a cor­pului de cadre şi a trupei de a respinge agresiunea străină, de a salvgarda cuceririle revoluţionare. Animaţi de o profundă dragoste de ţară, însufleţiţi de un suternic ataşament faţă de cauza re­voluţiei, militarii români din regimentele 1 şi 2 infanterie şi Compania de pompieri au dovedit vitejie, curaj, măiestrie în rezolvarea oportună a diferitelor situaţii de luptă, capacitate de rezistenţă ridicată, avînt nestăvilit şi spirit de sacrificiu în inegala confruntare cu forţele inamice covîrşitoare". Istoria militară a poporului român, vol. IV. Colectiv condus de o comisie de coordonare în frunte cu­­ general-colonel Vasile Milea — ministrul apărării naționale . INCENDIILE- - PIERDERI MATERIALE Şl Nil NUMAI ATlT! • In primele opt luni ale anului 1990, în judeţul Mureş s-au produs 92 de incendii, cu aproximativ 2 milioane lei pierderi ma­teriale, şi 56 de începuturi de incendii, cu 4.760 de lei pagube ma­teriale. • Ca urmare a acestor evenimente, şi-au pierdut viaţa 5 adulţi, în localităţile Tîrgu-Mureş, Sighişoara şi Ideciu de Jos. • In unităţile economice şi social-culturale s-au produs 26 de incendii, cu aproximativ 1.210.000 Iei pagube materiale. • In cadrul gospo­dăriilor populaţiei, incendii s-au produs în localităţile Tîrgu-Mureş, Reghin, Sighişoara, Luduş, Sirvata, Tîrnăveni, Iernut, Bălăuşeri, Fi­­lea, Trei Sate, Hodac, Ideciu de Sus, Vaidei, Berghia, Balda, Jabe­­niţa, Gălăţeni, Eremitu etc. • Cele mai frecvente cauze de incendii au fost: jocul copiilor cu focul, focul deschis, mijloace de încălzire locală supraîncălzite şi nesupravegheate, instalaţii electrice defecte sau improvizate, fumatul, depozitarea cenuşii cu jăratec în mod necorespunzător etc. Pe teritoriul patriei noastre, primele acţiuni de pază contra incendiilor datează din cele mai vechi timpuri. Grija locuitorilor milenarelor noastre meleaguri pentru folosirea focului în sco­pul dezvoltării forţelor de pro­ducţie s-a împletit cu măsurile pentru apărarea avuţiei. In epoca feudală, în Muntenia, Moldova şi Transilvania, baza in­tervenţiilor la incendii o for­mau breslele de zidari, dulgheri, fierari, tîmplari şi hoinari. Uni­cul mod de observare de la dis­tanţă a focului era din foişor sau turn. Odată cu modernizarea oraşe­lor şi Înfiinţarea armatei naţio­nale, se constituie la Iaşi — în 1835, şi la Bucureşti — în 1845, primele subunităţi militare de pompieri. încă din primii ani de exis­tenţă, pompierii iau parte acti­vă, alături de masele pop­ulare şi celelalte unităţi ale armatei, la toate evenimentele naţiunii şi se remarcă prin intervenţii cu­rajoase în Idpta pentru apărarea vieţii şi avuţiei oamenilor. Sosea înflăcăratul an 1848, în care Roata de pompieri din Bu­cureşti va juca un rol deosebit. Astfel, în cartea tradiţiilor de luptă ale pompierilor, un loc de frunte îl ocupă istorica bătălie din Dealul Spirii, unde pompie­rii, sub comanda căpitanului Pa­vel Zăgănescu, împreună cu osta­şii Regimentului 2 infanterie, au luptat cu vitejie împotriva oşti­lor otomane, copleşitor de nume­roase, venite să ocupe Bucureş­­tiul şi să înăbuşe spiritul revo- File de istorie laţionar ce cuprinsese masele populare. Urmaşii eroilor pompieri din Dealul Spirii îmbogăţesc cu noi fapte de arme tradiţiile de lup­tă româneşti, în Războiul pentru independenţa de stat a Româ­niei, din anii 1877—1878, unde, organizaţi în 9 baterii teritoriale de artilerie, au participat la toa­te operaţiunile pe Dunăre, şi a­­poi la cele de la Griviţa, Plevna, Rahova, Smîrdan, Vidin etc. Generaţiile următoare au în­nobilat cronica marilor virtuţi ostăşeşti, alături de militarii ar­matei şi formaţiunile patriotice, în timpul celui de-al doilea război mondial, luptînd pentru lichidarea forţelor hitleriste din interiorul ţării şi stăvilirea in­cendiilor provocate de atacurile aeriene naziste. In domeniul apărării împotri­va incendiilor a vieţilor oameni­lor, a proprietăţii obşteşti şi per­sonale, militarii pompieri au în­scris noi fapte de curaj şi ero­ism, înfruntînd pericolul explo­ziilor, sfidînd moartea, acţionînd la temperaturi înalte, în fum şi medii toxice, salvind, uneori cu preţul vieţii, viaţa altora, loca­lized şi lichidînd incendii mari. La loc de cinste în inimile noastre şi în memorie stăruie chipurile locotenentului post­mortem loan Mártoé, serg. maj. post-mortem Ilie Amaximoaie, caporalului Victor Ivaşcu, ale militarilor Virgil Suciu, Iancu Inel, loan Udilă, care au căzut eroic la datorie. Adevărate fapte de eroism au săvîrşit militarii pompieri şi cu prilejul inundaţiilor din primă­vara anului 1970 şi iulie 1975, cînd, umăr la umăr cu oamenii muncii, s-au aflat în fruntea bă­tăliei pe Mureş, Tîrnave, Olt Dunăre, la Sibiu, Sighişoara, Tîrgu-Mureş, Reghin, Tîrnăveni şi în alte localităţi periclitate, făcîndu-şi cu prisosinţă datoria ostăşească. De asemenea, pom­pierii s-au remarcat şi prin acţi­unea curajoasă din municipiul Bucureşti şi în cele 9 judeţe a­­fectate de seismul din 4 martie 1977, unde au lucrat în condiţii deosebit de grele, salvînd multe vieţi omeneşti, localizînd şi lichi­dînd incendii,­­ evacuînd bunuri materiale şi sprijinind unităţile economice în vederea prevenirii unor noi incendii. Continuînd tradiţiile de luptă ale înaintaşilor, pompierii mili­tari au participat, alături de în­tregul popor, la măreţul act din Decembrie 1989, cînd, sub ploaia de gloanţe teroriste, au stins in­cendiile produse şi au salvat c­e la distrugeri,­ cu preţul vieţii lor, însemnate bunuri materiale. CINSTE FRUNTAŞILOR ! In cadrul întrecerilor ce au avut loc anul acesta între co­misii tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor şi forma­ţiile civile de pompieri, consemnăm următoarele rezultate: la o­­biective: locul I — Prodcomplex Tîrgu-Mureş; locul II — IFET Reţbin; locul III — CIC Tîrgu-Mureş; la localităţi: locul I — Luduş; locul II — Gurghiu; locul III — Sărmaşu. •­ Duminică, 9 septembrie, pe terenul de sport al Institutului de medicină şi farmacie din Tîrgu-Mureş a avut loc concursul profesional al formaţiilor civile de pompieri din obiective şi lo­calităţi — faza judeţeană. Au evoluat 17 formaţii. Cum era şi firesc, disputa pentru trecerea rapidă şi fără penalizări a obstacolelor, în cele trei probe ale concursului, a fost aprigă, mai ales că toate formaţiile civile de pompieri au o bogată experienţă în acest sens. Iată cum arată clasamentul general: Obiective: 1. întreprinderea „Republica" Reghin; 2. IPL Reghin; 3. Combinatul chimic Tîrnăveni. Localități: 1. Solovastru; 2. Sărmaşu; 3. Luduş. IMPORTANT! In caz de incendiu, anunţaţi POMPIERII, la telefon 081, indicînd: adresa exactă, ce arde, locul izbucnirii incendiului (parter, etaj, acoperiş etc.), cine anunţă incendiul, numărul de telefon de la ca­re vorbiţi. După anunţarea incendiului, rămîneţi la apa­rat, pentru lămuriri suplimentare. CPVtNTmr rTRFR pao­NA 3 Eroism De la începutul anului şi până în prezent, companiile de pompieri din Tîrgu-Mureş, Tîrnăveni, Sighişoara şi Re­ghin au intervenit la 112 eve­nimente, de cele mai multe ori în condiţii grele, pe timp geros sau la temperaturi ridi­cate, în medii cu fum dens, gaze toxice şi vizibilitate re­dusă, în condiţiile lipsei de apă. Din multitudinea de incen­dii, cu care ne-am confruntat în zona de responsabilitate a Grupului de pompieri al ju­deţului Mureş, le amintim pe cele de la instalaţia de poli­­sulfură a Combinatului chi­mic din Tîrnăveni, depozitul de cauciucuri aparţinînd de IJRVMR Tîrgu-Mureş, depo­zitele de furaje ale CAP Dum­­brăvioara şi Sînpaul, interna­tul Liceului „Joseph Haltrich“ din Sighişoara, avionul apar­ţinînd aeroclubului „Mureşul“ din Tîrgu-Mureş, magazinul universal din Deda ş.a De asemenea, s-a mai­ inter­venit pentru stingere la 56 de locuinţe particulare, 4 o­­biective din silvicultură, 22 de incendii şi începuturi de incendii în campania agrico­lă de vară, salvîndu-se 8 vieţi omeneşti, 336 de animale, pre­cum şi bunuri a căror valoare se ridică la zeci de milioane de lei. în timpul intervenţiilor, ne-am sprijinit permanent pe acţiunile factorilor de răspun­dere din obiectivele economi­ce, ale formaţiilor civile de pompieri şi pe ajutorul cetă­ţenilor din localităţi.

Next