Cuvântul Liber, ianuarie 2002 (Anul 14, nr. 1-21)

2002-01-31 / nr. 21

— _______________________________ ŞTIRI INTERNE • ROMÂNIA ŞI UCRAINA DORESC DINAMIZAREA RELAŢIILOR BILATERALE Dorinţa de dinamizare a relaţiilor bilaterale românoucrainene, în special a celor economice, comerciale şi de cooperare pe toate planurile, a fost concluzia discuţiilor de miercuri, de la Palatul Cotroceni, cu ocazia primirii de către preşedintele Ion Iliescu a primului ministru ucrainean, Anatoli Kinah, în opinia preşedintelui Ion Iliescu, actualul volum al schimburilor comerciale bilaterale (circa 360 milioane dolari) se situează sub nivelul potenţialului economic al celor două ţări. Conform şefului statului, există toate premisele pentru dezvoltarea relaţiilor economice bilaterale, un important obiectiv comun fiind acela al adaptării economiilor ambelor ţări la economiile competitive ale statelor dezvoltate. Problema minorităţilor din ambele ţări a ocupat, de asemenea, un loc important al discuţiilor bilaterale. „Existenţa minorităţilor naţionale trebuie să reprezinte o punte de legătură şi de buna înţelegere pentru ţările noastre", a spus Ion Iliescu. Şeful statului a apreciat că problemele istorice create în urma celui de-al doilea război mondial ar trebui să rămână în seama istoricilor, fiind necesar ca ambele state să abordeze problema minorităţilor în spirit european şi democratic. Finalizarea acţiunilor comune în curs, negocierea unor acorduri bilaterale, integrarea comună în structurile euroatlantice au fost alte probleme abordate în cadrul discuţiilor dintre preşedintele României şi şeful guvernului ucrainean. Preşedintele Ion Iliescu a amintit că se împlinesc zece ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice cu Ucraina, România fiind printre primele ţări care a recunoscut independenţa acestui stat. în context, Ion Iliescu a adăugat că vizita premierului Anatoli Kinah constituie o premieră în relaţiile bilaterale, fiind prima vizită oficială a unui şef al Executivului ucrainean în România. Preşedintele Ion Iliescu a precizat că a acceptat invitaţia de a efectua o vizită în Ucraina, ocazie cu care se va întâlni cu omologul său Leonid Kucima. La rândul său, primul ministru al Ucrainei, Anatoli Kinah, a evidenţiat faptul că atât discuţiile avute cu omologul său, cât şi cele cu şeful statului român au reliefat voinţa comună de dezvoltare, a relaţiilor pe toate planurile. „Am găsit în majoritatea problemelor discutate soluţii de abordare pozitive şi în avantajul ambelor ţări. De asemenea, am identificat mecanisme convenabile de dinamizare a relaţiilor bilaterale şi economice", a apreciat Anatoli Kinah. Şeful Executivului ucrainean a arătat că a convenit, împreună cu autorităţile de la Bucureşti, rezolvarea problemelor comune pe baza transparenţei şi încrederii reciproce. ŞTIRI INTERNE Ucraina şi România se vor susţine reciproc pentru rezolvarea problemelor din Republica Moldova, afirmă Anatoli Kinah Ucraina şi România au convenit să se susţină reciproc pentru rezolvarea problemelor în ceea ce priveşte Republica Moldova, „în condiţiile în care instabilitatea din zonă are influenţă negativă" atât pentru cele două ţări, cât şi pentru o zonă mai largă, a declarat miercuri, la Palatul Victoria, premierul Ucrainei, Anatoli Kinah. Primul ministru român Adrian Năstase a precizat că România examinează evoluţiile din Republica Moldova doar „prin prisma standardelor comune ale civilizaţiei europene actuale", subliniind că evoluţiile politice din ţara vecină „trebuie să se bazeze pe standarde europene". Năstase a menţionat că situaţia din R. Moldova nu a figurat pe agenda convorbirilor cu omologul său ucrainean, dar a existat un schimb de păreri pe această temă. „Ucraina abordează relaţiile cu R. Moldova în baza principiului integrităţii teritoriale a acestei ţări şi,în consecinţă, adoptarea de măsuri doar pe baza legislaţiei internaţionale", a continuat premierul ucrainean, exprimându-şi convingerea fermă că România şi Ucraina pot colabora pentru a rezolva această problemă. Kinah a mai spus că Ucraina este „un garant al rezolvării problemelor Transnistriei". Premierii român şi ucrainean convin ca problema minorităţilor să fie abordată în cadrul Comisiei mixte România şi Ucraina au convenit ca problematica minorităţilor din cele două ţări să fie discutată în cadrul Comisiei mixte de colaborare interguvernamentală, a declarat miercuri, la Palatul Victoria, premierul ucrainean, Anatoli Kinah. Kinah, care a participat la o conferinţă comună de presă cu primul ministru român, Adrian Năstase, organizată după convorbirile oficiale dintre cei doi premieri, a apreciat că tema minorităţilor „este inseparabilă în procesul de formare a societăţilor democratice". Oficialul ucrainean a adăugat că prin intensificarea colaborării economice şi pe linia minorităţilor se poate „realiza o integrare mai bună şi mai rapidă în Uniunea Europeană". Premierul ucrainean a apreciat ca o „realizare deosebită" faptul că, pe parcursul celor zece ani de la declararea independenţei. Ucraina nu a înregistrat nici un conflict interetnic, în condiţiile în care în această ţară convieţuiesc peste 100 de etnii. Primul ministru Adrian Năstase a precizat că abordarea ■ ŞTIRI INTERNE acestei teme "depinde,în mare măsură,de gradul de încredere între cele două ţări". „Tratatul din 1997 reprezintă fundamental o poziţie politică de la care se poate porni în eliminarea oricăror suspiciuni legate de o eventuală utilizare a problematicii minorităţilor naţionale pentru a pune în discuţie situaţii teritoriale", a declarat şeful Executivului de la Bucureşti, adăugând că cele două guverne pot, în acest moment, să se concentreze pe problemele specifice promovării drepturilor minorităţilor în ambele ţări „fără a mai exista suspiciuni sau gânduri ascunse". „Atitudinea noastră va fi în acest mod un alt test de evoluţie democratică în propriile noastre ţări", a încheiat Adrian Năstase. La Academia Română a avut loc deschiderea oficială a Programului naţional „Anul 2002 - Anul Caragiale" Programul naţional „Anul 2002 - Anul Caragiale", instituit prin Hotărâre de Guvern cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la naşterea scriitorului Ion Luca Caragiale, a fost lansat oficial miercuri, printr-o sesiune academică,în prezenţa preşedintelui Ion Iliescu, în cadrul manifestării, organizată de Academia Română şi Ministerul Culturii şi Cultelor, au fost rostite alocuţiuni şi s-au susţinut comunicări, printre vorbitori numărându-se preşedintele Ion Iliescu, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen Simion, ministrul Culturii şi Cultelor, acad. Răzvan Theodorescu, academicienii Dan Berindei, Ştefan Augustin Doinaş, Fănuş Neagu, precum şi scriitorul D.R. Popescu, membru corespondent al Academiei Române. în alocuţiunea sa, preşedintele Ion Iliescu a remarcat faptul că mileniul III a debutat„sub semnul triadei Eminescu-Brâncuşi- Caragiale" - trei mari nume ale spiritualităţii româneşti, prin evenimente desfăşurate atât în ţară, cât şi în străinătate. Acad. Eugen Simion, evidenţiind rolul lui Ion Luca Caragiale în literatura română, care „a vrut să înveselească o lume căreia îi place să râdă, dar se supără foarte repede", s-a referit în comunicarea prezentată la patru tipuri de „respingere a lui Caragiale" în cultura românească, subliniind rezistenţa opusă operei scriitorului din partea contemporanilor săi. Eugen Simion a amintit şi despre acuzaţia care i se aduce astăzi marelui dramaturg de către „oamenii subţiri", care nu-l iubesc. De asemenea, Eugen Simion consideră că există o categorie de oameni care îl laudă şi îl identifică pe Caragiale cu lumea românească, dar în fapt îl neagă. în final, Eugen Simion a afirmat: „Proştii din toate timpurile l-au urât şi îl urăsc pe Caragiale şi el este pe drept adversarul lor". 11. Caragiale este membru post-mortem al Academiei, fiind primit în înaltul for academic la 28 octombrie 1948. . ŞTIRI EXTERNE Ambasada României la Moscova respinge acuzaţia de implicare a României în afacerile interne ale Republicii Moldova • ŞTIRI EXTERNE ■ ŞTIRI EXTERNE ale statului iranian şi a condamnat acuzaţiile formulate de preşedintele american, George W. Bush, la adresa Iranului. „Republica Islamică Iran consideră acuzaţiile dlui Bush drept o ingerinţă în afacerile sale interne. Condamnăm acuzaţiile americane şi credem că lumea nu le va mai accepta hegemonia, iar George W. Bush ar face mai bine să furnizeze dovezile care să-i sprijine acuzaţiile", a afirmat dl Kharazi. Hamas si Jihadul Islamic # resping ameninţările preşedintelui Bush „România nu se implică în afacerile interne ale altor state", a subliniat secretarul de presă al Ambasadei României la Moscova, Daniel Ciobanu,într-o declaraţie publicată în ediţia de miercuri a ziarului Izvestia. Cotidianul moscovit a solicitat precizări Ambasadei României la Moscova în legătură cu acuzaţia premierului de la Chişinău, Vasile Tarlev, privind amestecul României în afacerile interne ale Republicii Moldova. Diplomatul român a precizat că România va susţine în continuare statalitatea Republicii Moldova pe baza principiilor democratice, reafirmând, totodată, dorinţa ţării noastre de a dezvolta relaţii speciale cu Republica Moldova, dată fiind identitatea comună de limbă, cultură şi istorie a celor două ţări. Presa rusă a relatat, în mai multe articole, despre schimbul de declaraţii dintre premierul moldav Vasile Tarlev, şi omologul său român, Adrian Năstase,în legătură cu evoluţiile politice din Republica Moldova, generate de un ordin al Guvernului de la Chişinău de a introduce obligativitatea studierii limbii ruse în şcoli.____________ Mişcarea de Rezistenţă Islamică Hamas a respins, miercuri, ameninţările formulate de preşedintele american, George W. Bush, în discursul său cu privire la starea Uniunii, promiţând totodată să-şi continue lupta împotriva Israelului, transmite AFP. „Hamas respinge nedreptele ameninţări americane care dovedesc ostilitatea Statelor Unite ale Americii faţă de poporul palestinian şi îşi afirmă hotărârea de a continua lupta împotriva ocupaţiei israeliene", a declarat unul dintre liderii mişcării integriste, Ismail Haniya. O reacţie similară a avut gruparea integristă Jihadul Islamic. „Hamas şi Jihad îşi exercită dreptul de a rezista ocupaţiei sioniste, iar acest drept este garantat de legislaţia internaţională. SUA nu au dreptul de a ne acuza de terorism din moment ce recurg zilnic la terorism pe întreg globul, prin asasinate, distrugeri şi jaf economic", a afirmat, la Damasc, purtătorul de cuvânt al Jihadului Islamic, Ziyad Nakhal. Reacţie oficială a Teheranului la discursul lui George W. Bush Ministrul de externe, Kamal Kharazi, a acuzat, miercuri, Statele Unite ale Americii de „amestec în afacerile interne" CUVÂNTUL JOI, 31 IANUARIE 2002 SUA şi aliaţii lor au blocat şi fonduri de circa 80 milioane de dolari destinate iniţial unor acţiuni teroriste / SUA şi aliaţii lor au blocat, după 11 septembrie 2001, fonduri de circa 80 de milioane de dolari destinate finanţării unor acţiuni teroriste, a anunţat în Congres, ministrul adjunct al finanţelor, Kenneth Dam, transmite AFP. • La rândul lor, 147 de guverne din alte ţări au blocat circa 46 milioane de dolari având aceeaşi destinaţie. Cifrele indică o creştere semnificativă faţă de nivelul din anul precedent, deşi oficialitatea americană a considerat că nivelul este încă modest, comparativ cu fondurile folosite de terorişti. „Specialiştii noştri apreciază că reţeaua mondială Al- Barakaat a permis transferul anual a cel puţin 15-20 milioane de dolari în vistieria organizaţiei teroriste Al Qaida", a subliniat Kenneth Dam.