Cuvântul Liber, februarie 2002 (Anul 14, nr. 22-41)

2002-02-05 / nr. 24

CUVÂNTUL MARȚI, 5 FEBRUARIE 2002 Asterisc RODICA OLTEANU: „Prima dragoste artistică a fost pictura99 - Doamnă Rodica Olteanu, care ar fi reperele definitorii ale biografiei dv. artistice şi profesionale? - Biografia artistică? E greu de ales momentul cu care să încep. Cred că începuturile sunt oricum legate de spaţiul transilvan, în general, de cel mureşean în particular. Studiile făcute la Cluj şi-au pus amprenta cea mai importantă pe destinul meu artistic. Şederea pe meleagurile mureşene timp de câţiva ani după terminarea studiilor de arte plastice a fost marcată de o activitate plastică susţinută. Apoi am făcut şi saltul peste Carpaţi, în Capitala culturală şi spirituală a ţării. Acest salt a însemnat însă pentru mine şi o schimbare de profil artistic. A fost o tentaţie mai veche, încă din timpul studenţiei, când cochetam cu cinematografia. Cinematografia se afla atunci, în jurul anilor '70,într-un moment de lansare dinamic şi productiv. M-am angajat, prin concurs, în cinematografie. Era în 1979. Veneam în cinematografie după o experienţă de patru ani în învăţământul preuniversitar mureşean, o experienţă foarte interesantă şi utilă pentru mine, la Liceul „Unirea" din Târgu- Mureş. (Fac o paranteză, îmi amintesc cu multă plăcere de directoarea acestui liceu, care mi-a fost ca o mamă spirituală, doamna Zamfir, pe care am iubit-o foarte mult). Am făcut saltul profesional apoi în scenografie, pe platourile de filmare de la Buftea, intrând direct în producţia unui film. Sigur, am avut la început o deziluzie, dacă am în vedere ceea ce-mi imaginam eu că înseamnă cinematografia, dincolo de ceea ce se­vede pe ecran. A fost o dezamăgire parţială, totuşi, datorită unor condiţii concrete de muncă pe care le aveam şi relaţiilor cu toate categoriile de artişti implicaţi în producţia de filme. La acestea se adaugă şi condiţiile ideologice în care se produceai­ filme, cu obstrucţionări şi condiţionări politice. Cu toate acestea, cinematografia a fost la o răscruce calitativă, din multe puncte de vedere şi ţinând cont şi de faptul că am reuşit să ne strecurăm, să mai depăşim acele bariere ideologice ale regimului. . Experienţa din cinematografie a fost, până la urmă, deosebit de interesantă. Sigur că n-a fost de foarte multă durată, deoarece după revoluţie s-a petrecut acel fenomen de distrugere prin restructurare a întregii industrii cinematografice. S-a produs o dispersare puternică a tuturor forţelor, în cinematografie rămânând doar zece la sută din ceea ce era în 1989. Apoi a început şi lupta pentru ocuparea posturilor de conducere. Aceasta a dus mai mult la erodarea activităţii instituţiei. Foarte mulţi au trebuit să-şi caute alte căi existenţiale şi artistice, alte destine profesionale. - Ce-a rămas din experienţa dv. în cinematografie? - Au rămas nişte filme, în primul rând, cel mai mare serial de televiziune, de până în 1989, „Lumini şi umbre", care s-a produs între 1980 şi 1982, trei ani de activitate intensă în Televiziunea Română. S-au realizat douăzeci şi şapte de episoade, bineînţeles, trecute prin furcile caudine ale regimului, cu obstrucţionări şi transformări inevitabile ale, scenariului şi ale filmărilor. A rămas, se pare, unul dintre cele mai importante seriale de televiziune care s-au făcut vreodată la noi. Apoi au fost multe alte filme artistice,între care îmi amintesc colaborări fructuoase cu Mircea Veroiu, Mircea Moldovan, Mircea Mureşan, cu Ion Popescu Gopo şi mulţi alţi regizori de frunte ai cinematografiei româneşti. Am colaborat cu ei la filme de lung metraj, filme artistice, de care îmi amintesc cu multă plăcere. Activitatea mea în cinematografie a durat doisprezece ani, până în 1990 inclusiv, când am fost nevoiţi şi noi, artiştii plastici, să ne retragem, să ne căutăm alte activităţi de manifestare. Şi fiindcă nu am găsit nimic mai atractiv,mai adecvat, decât învăţământul, am optat pentru învăţământul preuniversitar, unde am rămas până astăzi. A fost o activitate care s-a cumulat cu mai multe activităţi artistice, legate de prima mea dragoste, pictura. - Ce s-a ales din prima dragoste? - Ea a continuat să existe într-o stare latentă şi permanentă, pentru că nu poţi să o omori ca pe iubirea dintre oameni. Nici nu poţi să o închizi definitiv într-un sertar al uitării... Prima dragoste artistică a fost,într-adevăr, pictura pentru mine. Prima pasiune! Dar o pasiune care s-a derulat paralel cu pasiunea pentru film. Ideal ar fi fost să le pot face pe amândouă. Viaţa nu mi-a permis lucrul acesta şi au avut câştig de cauză când una, când cealaltă, învăţământul mi-a permis în ultimii ani, datorită specificului său, să acord mai mult timp creaţiei plastice. - Ce dascăli v-au deschis căile spre arta plastică? - N-aş putea spune că am avut neaparat un mentor, dar îmi amintesc de perioada clujeană cu nostalgie, de lucrările văzute în Muzeul de Artă care mi-au deschis apetitul pentru pictură. Apoi ar fi şi contactul cu marii artişti clujeni ai vremii, pe unii avându-i profesori în Facultate. Dintre ei, îl amintesc pe Teodor Botiş, pe Ioan Sima... Artista cu modelul său, Pompei Hărăștean, la Palatul Cotroceni, Muzeul de Artă, în anul 2001. Repere artistice Absolventă a Institutului de Arte Plastice I. Andeescu - Cluj-Napoca; 1973 Expoziţii colective 1973 - Expoziţie de grup - Cluj-Napoca; 1974 - Salonul de toamnă - Satu Mare; 1975 - Cenaclul tineretului - Târgu- Mureş; 1975 - Salonul Judeţean de Arte Plastice - Târgu-Mureş; 1976 - Expoziţia Judeţeană de Pictură -Târgu-Mureş; 1976 - Expoziţia Naţională a profesorilor de desen - Bucureşti; 1977 - Salonul Naţional de Arte Plastice -Târgu-Mureş; 1977 - Expoziţie de grup - Sovata; 1978 - Salon Judeţean de toamnă - Târgu-Mureş; 1978 - Plastica feminină în arta contemporană - Târgu-Mureş; 1993 - Expoziţie de grup - Galeria Orizont - Bucureşti 1996 - Bienala de arte plastice - Târgovişte Expoziţii personale 1976 - Expoziţie de pictură - Galeria Apollo - Târgu-Mureş; 1979 - Pictură, grafică - Galeria de Artă - Sibiu; 1989 - Pictură, grafică, desen - Teatrul I. Mic - București; 1993 - Pictură, grafică - Casa Centrală a Armatei - București; 1994 - Pictură, grafică - Sala Galateea - București; 1995 - Retrospectivă - ulei, acuarelă, cărbune - Galeriile de Artă - Palatul Culturii - Târgu-Mureș; 1995 - Pictură, grafică - Salonul de Artă - Bistriţa-Năsăud; 1995 - Pictură, grafică, desen - Muzeul de Artă - Piatra Neamţ­ - Casa Franţei - Piatra Neamţ; 1997 - Pictură, grafică - Cercul Militar - Bucureşti; 1997 - Expoziţie de pictură - Casa Universitarilor - Timişoara; 1998 - Muzeul de Istorie Târgovişte; 1998 - Muzeul Nat. de Artă - Cluj; 1999 - Muzeul Nat. de Artă - Cluj; 1999 - Teatrul de Comedie - Bucureşti; 2000 - Palatul Şuţu - Bucureşti; 2001 - Muzeul Cotroceni - Bucureşti Lucrări în străinătate, muzee şi colecţii Franţa - Paris, Nancy, Elveţia - Zürich, Baden; • Israel - Haifa, Tel-Aviv; Maroc - Casablanca; Germania - Frankfurt; Austria, Olanda, Anglia, Italia, Grecia. Muzeul de Artă - Târgu-Mureş; Muzeul de Artă - Piatra-Neamţ; Firma internaţională McDonald's - Bucureşti. ACTIVITATEA SCENOGRAFICĂ FILM-SPECTACOL 1979-1990: Studioul Cinematografic - Bucureşti. Filme artistice • „Munţii în flăcări" •„1848" •„Sfârşitul nopţii" •„Vară sentimentală" • „ Cei care plătesc cu viaţa" •„Pădureanca" • „Flăcări pe ceruri" • „Maria Magdalena în Tranzistoria" •„Aveam 18 ani" Seriale de Televiziune • „Lumini şi umbre" ciclul I şi II - 27 episoade; • „Sighişoara, dialoguri medievale" - 7 episoade Scurt metraje • „Fără lumini de poziţie" •„Secretul tinereţii" • „Visul lui Dănuţ" • „Vârsta primelor iubiri" • „O poveste adevărată" Spectacole de circ - decor, costume • „Carnavalul circului" • Turnee interne şi internaţionale ale Circului Bucureşti — ( FERESTRE ) JUDECATA DE ACUM Toate sunt la timpul vămuit lacrimă de umbră și de noapte, toate sunt un fruct oprit și cuvintele sunt șoapte, sunt un, fel de a muri, sunt un fei de-a învia, sunt un fel de a fi floare, fără-a mai îmboboci -sunt un fel de a ierta fără-a mai păcătui. 13 ianuarie 2002 LIMITE De ia piatră ia nisip este umbra mea de chip, De ia iarbă pân'ia cai e copita unui vai, De ia carne pân'ia os e un zbor de albatros, De ia coajă pân'ia miez sunt genunchii unui crez, De ia apă ia fântână este cumpăna de mână, De ia floare pân'ia fruct trece-un rai pe dedesubt, De ia pasăre la zbor colivia e un nor. Din cuvânt pân' la cuvânt puntea trece un mormânt. 13 ianuarie 2002 MUL­OC DE IARNĂ Ca şi cum mi-ar ninge-n trup, ca şi cum aş fi de gheaţă, nopţile se sting în mine, moartea este dimineaţă, cifrele sunt stere, albul este ghilotină şi fereastră-mi este roşul, aerul îmi e rugină. Ca și cum mi-ar ninge-n trup, umbra-n mine e un lup. 12 ianuarie 2002­­____________NICOLAE BĂCIUȚ. ANCHETĂ . ANUL LITERAR 2001 1. Ca noutate în peisajul editorial mureşean al anului 2001 aş numi, aici, ridicarea valorică a ştachetei în publi­carea cărţilor, menţinerea preţurilor până la limita rentabilităţii, a editurilor (ex. concret fiind Ed. „TIPOMUR" Târgu- Mureş). S-a câştigat şi în diversitate tematică atât calitativ, cât şi cantitativ. Pe lângă cărţile de interviuri, bine pri­mite de cititori, ca o noutate, apreciez antologiile colective. Toate aceste aspecte au dus la eliminarea unor edituri apărute peste noapte, revenindu-se astfel la editurile serioase, cu tradiţie. Se poate spune că anul 2001 a fost sub semnul câştigului real, cantitativ şi valoric. 2. Ilustrarea anului (2001) literar în presa cotidiană locală, naţională şi mureşeană, pot spune că a câştigat câteva procente, mai ales cea mureşeană, prin paginile culturale. Revistele de „specialitate" (să-mi fie scuzate ghilimelele, dar asta e) sunt într-un continuu compromis, datorită grupuleţelor şi a altor forme gregare care mai mult sau mai puţin conştientizează că frustrează atât cititorul, cât şi publi­caţiile. Subsemnatul, după o serie de concursuri câştigate, atât judeţene, cât şi naţionale, după publicarea a 5 (cinci) cărţi de versuri, nu am reuşit să public un rând în revista „VATRA", deşi am dorit acest lucru. Mi-am permis cuvintele de mai sus deoarece sunt un cititor consecvent al revistelor literare. 3. Vieţii literare mureşene îi lipseşte în primul rând unitatea, fair-play-ul şi profesionalismul în a-şi face imagine, atât pe plan naţional, cât şi internaţional. Nu s-a realizat încă faptul că trebuie „jucat" sub aceleaşi culori ale culturii mureşene şi, implicit, româneşti. Acesta este cel mai mare păcat. Vieţii literare mureşene nu-i prisoseşte nimic, ba mai mult, i se cuvine totul, în această perioadă de tranziţie care nu se mai termină, mai mult ne termină, ne vânează pe cei care ne încumetăm să scriem, să spunem ceva. DUMITRU D. SI LITRĂ Cărţi sub tipar „NEPREŢUITELE RÂURI” Despre Reghin se spune că e un oraş bun conducător de cultură. E acesta un statut câştigat în timp şi care dă distincţie unui oraş cu veche tradiţie culturală. Reghinul este, deopotrivă, oraşiul în care interesul pentru literatură a făcut mai întotdeauna săli pline la întâlnirile cu scriitori, la lansările de carte, găzduite cel mai adesea la Biblioteca Municipală „Petru Maior", dar şi la Casa de Cultură „Eugen Nicoară", la Muzeul Etnografic, la şcolile din municipiu. în acelaşi timp, Reghinul a creat condiţii de manifestare şi afirmare şi pentru cei­­preocupaţi de creaţia literară. Dacă în urmă cu doisprezece ani în Reghin nu exista nici un autor cu cărţi tipărite, acum se poate spune că s-a recuperat ceva din terenul pierdut. Simion Pop, Sorina Bloj, Sandu Costin, Corneliu Nicolae Borzan, Natalia Cocian Frandeş, Mugurel Puşcaş, Zina Cenger ş.a. au reuşit să-şi tipărească una­­sau mai multe cărţi, mai ales de poezie. Antologia „Nepreţuitele râuri" încearcă să dea o imagine a fenomenului literar la zi. E o restituire aşteptată şi necesară. Ea dă dimensiunea unui fenomen în mişcare, în căutarea propriei identităţi. De vârste şi formaţii diferite, mai mult sau mai puţin talentaţi, mai mult sau mai puţin inspiraţi în a-şi alege textele care să-i reprezinte, autorii cuprinşi în această antologie îşi cer dreptul de a fi citiţi/ascultaţi. Se prezintă la Judecata de Acum a celor care n-au închis de tot porțile literaturii. ---------------------------------------------­----------------------------------------------------------------------­ Pagină realizată de NICOLAE BĂCIUȚ V L : v ■ ■■ ,V-:' ; : ■ -v- ■ V -■ r

Next