Cuvântul Liber, octombrie 2005 (Anul 17, nr. 194-214)

2005-10-08 / nr. 199

/------------------------------------------------------------------------------------------------------- Duminică, alegeri în Polonia Candidatul liberal la preşedinţia Poloniei, Donald Tusk, şi-a mărit uşor avansul asupra principalului contracandidat, conservatorul Lech Kaczynski, actualul primar al Varşoviei,înaintea scrutinului de duminică, 9 octombrie, transmite AP. Potrivit sondajului PBS, publicat ieri de cotidianul Gazeta Wyborcza, Tusk, din partea Platformei Civice (PO), este creditat cu 40% din intenţiile de vot, cu trei procente mai mult decât în urmă cu o săptămână. Pentru Lech Kaczynski (candidatul partidului conservator Lege şi Justiţie - PiS) şi-au declarat intenţia de a vota 34% dintre cei intervievaţi, o creştere de un procent. Următorii plasaţi sunt populistul Andrzej Lepper, în favoarea căruia ar vota 13% dintre alegători, şi candidatul de stânga Marek Borowski, creditat cu 7% din voturi. Sondajul a fost realizat miercuri, 5 octombrie, pe un eşantion de 1.191 de persoane cu drept de vot, având o marjă de eroare de +/-3%. V______________________________________________/ Eminesciene (VIII) Nu se poate desprinde boala şi moartea lui Mihai Eminescu, fără a arăta nişte momente importante din viaţa sa, dar mai deosebite, nu arhicunoscute. De asemenea, am dat şi detalii despre unele personalităţi care au avut preocupări asupra unor evenimente. Andrei Mureşanu (1816-1863), poet, care s-a născut la Bistriţa, a participat la revoluţia din 1848 în Transilvania, în literatură a debutat la 1839 şi s-a impus ca unul dintre principalii colaboratori ai periodicelor lui Gheorghe Bariţiu (cel mai important Liceu de băieţi din Cluj îi purta numele). Versurile sale „Din poeziile lui Andrei Mureşanul ’, 1862, cultivă în genere, motive romantice şi preromantice, impunându-se mai ales prin lirica de evocare a trecutului eroic sau de satizare a moravurilor societăţii contemporane. Poezia sa „Un răsunet", cunoscută şi sub titlul „Deşteaptă-te române !", cântată pe o melodie de Anton Pann, a devenit marşul revoluţionarilor români din 1848, de mare importanţă şi astăzi fiind imnul nostru naţional. A fost preocupat şi de probleme literare, militând pentru o poezie legată de interesele poporului, de libertăţile naţionale şi sociale (A mai tradus „Nopţile" lui Young şi o parte din analele lui Publius Cornelius Tacitus (55-120) istoric şi om politic român, unul dintre cei mai străluciţi ai istoriografiei române etc.) Citat din Andrei Mureşanu : „Nu ştim cât a rămas Mihai Eminescu la Blaj, dar elevul rătăcitor trebuie să-şi fi schimbat de mai multe ori locul aşezării, pentru că mărturii ale epocii îl semnalează într-o stare de mare sărăcie la Sibiu, de unde un călăuz l-a trecut munţii, în Valahia ...". Iorgu Caragiale (1828-1894), actor,frate al lui Costache Caragiale (1815- 1877) actor, dramaturg şi profesor de artă dramatică, directorul unei trupe de actori ambulanţi, l-a găsit pe Mihai Eminescu într-un han din Sibiu, tolănit în fân şi citind cu gura mare din Fridrich Schiller(1835- 1910), mare poet şi dramaturg, şi de Johann Wolfgang Goethe (1749- 1832), mare poet german, gânditor şi om de ştiinţă,împreună constituind gruparea de mare prestigiu,„Sturm un Drang". A fost angajat ca sufleor şi dus în Bucureşti; tânărul sufleor şi poet a făcut bună impresie încă de la început; era frumuşel, cu o figură clasică încadrată de nişte plete mari şi negre, frunte înaltă şi senină, ochi mari. A trecut ulterior la trupa de teatru a lui Mihail Pascaly (1830-1882), actor,director de teatru, regizor, profesor, traducător, autor dramaturg şi publicist, mare animator al vieţii teatrale. Cu această nouă trupă au parcurs Ardealul, Moldova şi Bucovina, dar revăzându-se cu tatăl lui (Gheorghe Eminovici), acesta a căutat să-l lămurească pentru a continua cursurile universitare la Viena. Relaţii despre aceste studii sunt mai mult de la Ioan Slavici (1848-1925), prieten foarte studios ca student se închidea zile întregi în casă pentru a citi şi a compune poezii, pasionat mai ales de Arthur Schopenhauer (1788-1860), filozof idealist german şi Immanuel Kant (1724-1804), tot filizof şi idealist german, reprezentantul cel mai important al filozofiei clasice germane fiind profesor la Universitatea din Königsberg: „Ne plimbam prin uliţe mai dosnice din Viena (povesteşte Ioan Slavici, bineînţeles, plimbarea fiind cu Mihai Eminescu) sau prin parcurile oraşului, ceasuri întregi, nu o dată, până în zorii zilei, şi astfel m-am luminat, fără îndoială, mai mult decât studiind cursurile de la universitate. Pe când se afla la Viena, Iacob Negruzzi (1843),fiul lui Costache Negruzzi (1843-1868), scriitor, profesor universitar la Faculatea de Drept din Iaşi şi preşedinte al Academiei, îl îndeamnă să se instaleze la Iaşi, după terminarea studiilor. Revenind în ţară, Titu Maiorescu (1840-1917), critic, estetician şi om politic, îi recomandă, printre altele, să-şi termine doctoratul. La Bucureşti, asumându-şi greul trebii în redacţia ziarului conservator „Timpul", unde a scris şapte ani (1877-1883), alături de Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale considerând că a fost cea mai grea etapă din viaţa sa, munca redacţională l-a istovit, iar însemnările din aceea vreme, conţin adânci nemulţumiri, dar încă purta o oarecare iubire pentru Veronica Micle (1850-1889), poetă cunoscută la Viena. Hărţuit de multe lipsuri care-i zdruncină sănătatea, desfăşoară totuşi o activitate literară şi politică însemnată. A fost afectat şi de moartea lui Ştefan Micle (1879), soţul Veronicăi, revenită la Bucureşti, legătura lor nu s-a ameliorat şi n-au întemeiat o familie,cum, probabil presimţeau înainte. ___________________________________Prof. dr GRIGORE STANCH^ CUVÂNTUL SÂMBĂTĂ, 8 OCTOMBRIE 2005 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- „Foncţia, foncţie, coane Fănică", dar până când? Zvonurile se întind invers proporţional cu mărimea unui oraş. Iar cum Târgu-Mureşul este, precum îi arată şi numele, un târg, nu e de mirare faptul că s-a aflat de curând că demisia domnului inspector general Ştefan Someşan va fi urmată de o glorioasă intrare în funcţia de director plin la Colegiul „Alexandru Papiu Marian"! Această numire în funcţie, care pare a avea raţiuni obscure, e posibil să se datoreze unei suite de „merite" deosebite cât priveşte promovarea respectivului colegiu la nivel local şi naţional şi a învăţământului mureşean în ansamblu. Dintre acestea, ne mulţumim să evidenţiem câteva, întrucât ele sunt ilustrative pentru un anumit tip de management: 1) . In loc să se opună tendinţelor separatiste promovate de UDMR, aflat în cârdăşie cu PSD, dumnealui, împreună cu fostul ministru al învăţământului, Ecaterina Andronescu, a promovat separatismul pe criterii etnice, nedemn de spiritul european şi de gândirea secolului al XXI-lea. Astfel, din acest colegiu a plecat secţia maghiară, iar la Liceul „Bolyai- Farkas" a fost exclusă secţia română. 2) . Cel mai frumos „cadou" oferit de către Inspectoratul Şcolar Judeţean acestui colegiu, peste care domnia sa doreşte cu mult aplomb să domnească, a fost desfiinţarea, începând cu acest an şcolar, a clasei de ştiinţe sociale. Promoţiile din anii trecuţi, fără excepţie, au adus o mulţime de diplome şi de distincţii de la concursurile de orice tip din domeniul umanist şi de la fazele judeţene şi naţionale ale olimpiadelor pe discipline. Este şi acesta un mod de sabotare a performanţelor unui colegiu, nu-i aşa? 3) . Tendinţa de pesederizare a învăţământului, în urma căreia, după criteriul „eşti de-al nostru, bine, nu eşti de-al nostru, valea", au fost promovaţi (?) directorii şi inspectorii acestui judeţ în domeniul educaţiei. 4) . Inspectoratul Şcolar al judeţului Mureş, prin persoana domnului Ştefan Someşan, a arătat o „grijă" deosebită respectivului colegiu şi cu o fină diplomaţie s-a făcut trecerea anumitor cadre didactice de la unele şcoli înspre „Papiu", evitându-se scoaterea la concurs a posturilor. 5 . în competiţia dintre colegiile „Unirea" şi „Alexandru Papiu Marian" , în calitate de director al primei instituţii şi apoi ca inspector general, a favorizat elevii celei dintâi instituţii la concursuri, la sesiuni de comunicări etc. Astfel, elevii au învăţat că tragerea sforilor şi jocul de culise sunt cheia succesului în carieră şi în viaţă. 6) Menţinerea, în mod abuziv, la catedră a unor profesori care, de peste un deceniu şi jumătate, au ieşit la pensie. 7) Defavorizarea unor profesori din colegiu, în raport cu ceilalţi profesori din judeţ prin trimiterea la munci benevole, iar când era munca remunerată, erau lăsaţi la vatră. Pentru toate acestea, dar şi pentru că unii sunt născuţi să fie veşnic şefi, apreciem că dumnealui trebuie să fie numit director al Colegiului „Alexandru Papiu Marian". Sperăm însă că nu vor ajunge la aceeași concluzie nici cititorii, nici forurile cu drept decizional. Ne întrebăm, în plus dacă doamna directoare Florina Seuchea, care își îndeplinește în mod meritoriu mandatul, va renunţa la calitatea pe care i-a încredinţat-o susţinerea unui concurs pe postul de director al respectivului colegiu. _____________________________LIVIU GHEORGHE ^ ACTUALITATEA POLITICĂ PRM va depune o nouă moţiune PRM va depune, săptămâna viitoare, la Camera Deputaţilor, o moţiune referitoare la modul în care au fost cheltuiţi banii pentru casele sinistraţilor. Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, a precizat, ieri, într-o conferinţă de presă, că partidul său va continua să depună, în ambele camere ale Parlamentului, moţiuni simple şi să aducă la dezbaterea lor în plen sute de oameni. „Vom aduce mai mulţi oameni decât numărul parlamentarilor", a spus Corneliu Vadim Tudor. La rândul său, vicepreşedintele PRM, Lucian Bolcaş, a spus că peste două săptămâni deputaţii PRM vor să iniţieze o moţiune simplă referitoare la o categorie socială defavorizată. Lucian Bolcaş a refuzat să detalieze tema acestei moţiuni. Potrivit Constituţiei, numărul minim necesar de semnături pentru iniţierea unei moţiuni simple la Senat este 30, iar la Cameră 50. în ambele cazuri, parlamentarii PRM au nevoie de susţinerea colegilor lor socialdemocraţi. PRM are 19 senatori şi 32 de deputaţi. au convenit premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Jean-Louis Debre, în cadrul întrevederii de ieri seară de la Paris. Vizita va oferi parlamentarilor francezi prilejul de a se informa în legătură cu evoluţiile din România, astfel încât dezbaterile pe marginea Tratatului de Aderare să se concentreze pe îndeplinirea de către ţara noastră a angajamentelor asumate, fără a fi influenţate de chestiuni care ţin de politica internă a Franţei, informează un comunicat difuzat de Biroul de presă al Guvernului. Preşedintele Adunării Naţionale a Franţei, Jean- Louis Debre, l-a asigurat pe primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu că procesul de ratificare a Tratatului de Aderare nu va întâmpina dificultăţi, urmând să fie parcursă întreaga procedură prevăzută de Constituţia Franţei. Tratatul de Aderare ar putea intra în dezbaterea Adunării Naţionale la sfârşitul anului sau la începutul anului viitor, a spus Jean-Louis Debre. Pierre Moscovici este încrezător în respectarea de către România a angajamentelor asumate România are şanse mari pentru integrarea în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, întrucât „progresele pentru îndeplinirea obiectivelor asumate în timpul negocierilor de aderare sunt reale", a declarat ieri, la Paris, raportorul pentru România al Parlamentului European (PE), Pierre Moscovici, după o întrevedere cu premierul Călin Popescu-Tăriceanu. „Sunt foarte încrezător şi cred că lucrurile sunt pe calea cea bună, sunt convins că rapoartele din octombrie şi aprilie vor fi pozitive", a declarat oficialul european. Pierre Moscovici a spus că mai există încă anumite probleme, legate în special de securizarea frontierelor, dar a precizat că este „încrezător", întrucât premierul Călin Popescu-Tăriceanu l-a asigurat că autorităţile de la Bucureşti vor depune toate eforturile pentru respectarea termenelor stabilite. La rândul său, premierul român a precizat că Bucureştiul trebuie să continue în acelaşi ritm susţinut, astfel încât raportul Comisiei din aprilie 2006, care ar putea recomanda activarea cauzei de salvgardare şi amânarea aderării, să fie unul pozitiv. Patru deputaţi francezi vor face o vizită la Bucureşti Patru deputaţi francezi vor face o vizită la Bucureşti, înainte de votul în Adunarea Naţională a Franţei asupra Tratatului de Aderare a României la Uniunea Europeană. APCE face apel la solidaritate şi implicare naţională şi internaţională pentru combaterea gripei aviare Deputaţii Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) au reiterat, joi seară, la Strasbourg, solicitarea de a se acţiona în comun în lupta împotriva gripei aviare, adresată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Argumentând necesitatea „dezbaterii în procedură de urgenţă" a raportului „Europa în faţa gripei aviare, măsuri preventive în domeniul sănătăţii", prezentat de Denis Jacquart (Franţa) din partea Comisiei pentru probleme sociale, sănătate şi familie, şi susţinut de comisia de mediu, agricultură şi probleme teritoriale a APCE, preşedintele acestui forum european, Rene van der Linden, a declarat că „previziunile pesimiste formulate de specialişti, care vorbesc despre posibilitatea ca milioane de oameni să moară din cauza declanşării unei pandemii, impun receptivitate, acţiune imediată şi coordonată". în context, dezbaterile din plenul APCE nu au vizat latura ştiinţifică, ci modalităţi pragmatice pentru stimularea aplicării logisticii care „poate şi trebuie să fie pusă la dispoziţia cercetătorilor şi medicilor". Un accent deosebit a fost pus pe aplicarea mijloacelor de prevenire a îmbolnăvirii, în principal pe „stimularea producţiei de vaccinuri şi medicamente antivirus" accesibile în toate ţările în care populaţia se află în pericol de contaminare cu virusul gripei aviare. Prin rezoluţia adoptată de plenul APCE, statele membre ale Consiliului Europei sunt chemate să ia „toate măsurile necesare" pentru a lupta „în comun" împotriva periculosului virus, întărind, totodată, „în mod special acţiunile de prevenire menţionate de către OMS" şi pe cele de „instaurare a unui sistem eficace de supraveghere medicală".