Cuvântul Liber, ianuarie 2007 (Anul 19, nr. 1-20)

2007-01-18 / nr. 11

Accente Eminescu Prin versurile sale ce poartă amprenta tragicului modern, Mihai Eminescu a înfăptuit o înnoire structurală a limbajului poetic românesc, aprofundând înţelesurile primordiale încifrate în străfundurile cuvintelor limbii române. Dincolo de mode şi modele poetice, de contestări, de intemperiile unei istorii convulsive, Eminescu a rămas pentru noi, cititori perpetuu fascinaţi de profunzimea gândului său poetic şi de muzicalitatea verbului său, un reper spiritual şi moral pe care ni-l asumăm ori de câte ori ne simţim descumpăniţi, frustraţi ori înstrăinaţi de noi înşine. Din armoniile versului eminescian s-a dezvoltat, cu nuanţările şi discontinuităţile ei, întreaga poezie românească modernă. Mutaţiile poeziei româneşti din secolul XX sunt, de aceea, de neconceput fără aportul­­ de substanţă, viziune şi stil­­ al poeziei eminesciene. De altfel, timbrul liric eminescian străbate întreaga istorie a poeziei române moderne, putând fi uşor regăsit în creaţii dintre cele mai diverse. Opera eminesciană este, însumând toate semnificaţiile sale poetico­­filosofice, o mărturie desăvârşită a unei viziuni artistice de o copleşitoare coerenţă, prin care se închipuie un scenariu al fiinţei locuind în cuvânt, al fiinţei ce resimte cu dramatism divorţul dintre sinele ei adânc şi univers. De aici, dorinţa de reintegrare în substanţa cosmică, ce va aduce cu sine împăcarea absolută, seninătatea, apathia. „Nepăsarea tristă" la care năzuieşte eul poetic nu este nimic altceva decât o dorinţă de singularizare, de lepădare a efemerului şi accesoriului uman şi de izolare senină în propriul spirit recuperat prin exerciţiul renunţării. Cu fiecare an care trece, Eminescu este, paradoxal, mai aproape de noi, mai aproape de fiinţa noastră lăuntrică adâncă şi de limba pe care a slujit-o. „Pururi tânăr", poetul străbate eternitatea până la noi, cei din alt timp, dăruindu-ne încă o dată, în acorduri lirice nepieritoare, vraja versului său. ________________________________________________IULIAN BOLDEA ^ -------------------------------------------------------------------------------------------\ JOI, 18 IANUARIE 2007 ­v întâlnire cu senatorul Gheorghe Flutur Astăzi, 18 ianuarie, ora 11, va avea loc, în salonul verde al Hotelului „Continental" din Târgu-Mureş, întâlnirea senatorului Gheorghe Flutur cu simpatizanţii din judeţul Mureş ai Partidului Liberal Democrat. Vă aşteptăm cu drag! __________________________ RĂZVAN CĂPUŞAN, PLD Mureș O naţiune şi viitorul ei­­ împreună pentru un viitor comun „Freamătul unui gând de integrare europeană ne-a cuprins pe toţi, dând viaţă unei gândiri de mult expuse"... am putut citi pe invitaţia de a fi alături la comuniunea de gândire şi idee, la care vor participa, în egalitate de­ simţire, participanţii la Zilele Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza" din Târgu-Mureş, „O naţiune şi viitorul ei". Manifestările se vor desfăşura în perioada 19 - 24 ianuarie. Printre invitaţi se vor număra: prof.dr. Vasile Dobrescu, prof. Cynthia Yoder (SUA), prof. Mihaela Suciu, jucătorii de baschet Bryan Mc­Cullough, Juluan Cooley, Troy Selvey. Evenimentul este sponsorizat de Comitetul de părinţi al Gimnaziului „Alexandru Ioan Cuza", Marius însurăţelu, Mac Millan şi Primăria municipiului Târgu-Mureş. L.BOTA Dascăli mureşeni în casa unor ţărani cu gospodărie mică din satul Beica de Sus, pe data de 31 octombrie 1937 s-a născut Mihail Borda, fiind penultimul copil din cei opt ai lui Mihail şi ai Anei. De altfel, profesorul pensionar de astăzi mărturiseşte: „Fiind penultimul dintre fraţi, aveam să beneficiez de condiţiile create de noul regim, pentru copiii săraci, de a se realiza în plan şcolar şi social, prin gratuităţile şcolare. Am urmat patru clase primare în satul natal, unde în clasa întâi l-am avut învăţător, şi spun asta cu mândrie, pe Nicolae Şipoş din Gurghiu, cel care, în anii următori, avea să urce treaptă după treaptă, până la cea de ministru adjunct al învăţământului şi cea de ministru ambasador. Clasele gimnaziale le-am urmat la Beica de Jos, între anii 1949-1952. După absolvirea clasei a Vll-a, m-am înscris la Şcoala­­ Pedagogică Română din Reghin, îmi doream foarte mult să devin învăţător. Am fost norocos, pentru că promoţia mea era ultima din cele opt ale şcolii. Astfel, în 1956, am obţinut diploma de învăţător". La Şcoala de 7 ani din Urisiul de Sus, şi-a făcut debutul în învăţământ, ca profesor suplinitor. A urmat milităria, la grăniceri, pe malul Dunării, timp de trei ani. Reîntors acasă, la 1 noiembrie 1959 este numit profesor suplinitor la Şcoala Generală din Beica de Jos, predând istoria­­geografia. în următorul an şcolar (de la 1 septembrie 1960) a fost numit învăţător-director la Şcoala cu clasele I-IV din satul Habic, pe care a slujit-o timp de zece ani. „La această şcoală aveam să trăiesc cu adevărat viaţa de apostolat, confruntându-mă cu multe probleme, supus la grele încercări... Erau localuri de şcoală reci, sărăcăcioase, fără lumină electrică. Doi ani de învăţământ nu am avut local de şcoală. Era în construcţie. Lucram în săli improvizate, în 1962, parţial, am dat în folosinţă noul local de şcoală; am înfiinţat prima clasă gimnazială, grădiniţa satului. De la două cadre didactice în 1960-1962, s-a ajuns la un număr de nouă, care lucrau la clasele I-VIII, la grădiniţă." Şi, între timp, pe drumul pregătirii profesionale, Mihail Borda a frecventat cursurile Institutului Pedagogic de 3 ani din Bucureşti, Facultatea de istorie-geografie (1962-1965), devenind profesor. în anul 1964 şi-a luat gradul definitivat în învăţământ, ca învăţător... Din Habic, sat „uitat" între dealuri, Mihail Borda ajunge la... şosea. La Şcoala Generală din Petelea, lucru întâmplat la 1 septembrie 1970, unde a activat ca profesor şi director vreme de 29 de ani, până la pensionarea lui (1 septembrie 1999). Activitatea didactică, culturală a lui Mihail Borda este nuanţată şi prin alte dovezi ale implicării sale în educarea elevilor, a tinerilor în general. Va fi absolvent al Facultăţii de istorie-filozofie a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj (1975, cursuri fără frecvenţă), obţinând diploma de licenţiat în istorie cu lucrarea „Monografia localităţii Petelea", îndrumător ştiinţific fiind prof. univ. dr. Bujor Surdu; îşi va adăuga gradul didactic II în specialitatea geografie; a condus cercul „Micii geografi", cercul de istorie al elevilor; formaţia de dansuri a şcolii; a întocmit „Monografia satului Habic"; broşura „Istoricul Parohiei şi al Bisericii Ortodoxe din satul Petelea" (1998), în colaborare cu preotul Ionel Puşcaş. „Pentru noi, oamenii care am muncit la catedră, am modelat suflete, am instruit şi educat atâtea generaţii de copii, este o mare bucurie atunci când, purtându-ne paşii, apăsaţi de anii bătrâneţii, auzim pe cineva zicând: «Bună ziua, domnule profesor!» Ştiu că nu e numai un salut de politeţe, ci un semn de mulţumire, de aducere aminte, pentru ceea ce am fost..." DORIN BORDA ____________________________________ILARIE GH. OPRIȘ MIHAIL BORDA flGENDfl n FILARMONICA DE STAT TÂRGU-MUREŞ Astăzi, la ora 19, Ab. nr. 14, în Sala mare, CONCERT SPECIAL AL RE-REVELIONULUI. Dirijor: Gheorghe Costin. Interpreţi: Borsos Edith - mezzo sopran, Alfredo Pascu - tenor, în program: Johann Strauss. Universitatea de Artă Teatrală prezintă astăzi, la ora 19, la Studio, spectacolul „CASA BERNARDEI ALBA", de Federico Garcia Lorca - secţia maghiară. Teatrul pentru Copii şi Tineret ARIEL prezintă astăzi, la orele 10 şi 11.30, la sediu, spectacolul pentru copii al trupei maghiare, CEL MAI FRUMOS CADOU. [ Personalitatea zilei ] Se naşte în anul revoluţiei, la Siria, pe 18 ianuarie. Este al doilea copil al cojocarului Sava Slavici şi al Elenei, născută Borlea. Urmează şcoala primară în Siria, liceul la Arad şi Timişoara, iar studiile universitare de drept şi ştiinţe la Budapesta şi Viena. Aici, se împrieteneşte cu Eminescu, student şi el în capitala Imperiului ha­bsburgic. Vorbea cursiv limbile germană şi maghiară. Mai tânărul său amic moldovean îl va îndemna să scrie literatură în româneşte. Debutează în 1871 cu o comedie, „Fata de birău", publicată în revista „Convorbiri literare", dar vocaţia lui de prozator se va concretiza în 1881 cu volumul „Novele din popor", moment de seamă în evoluţia prozei româneşti. în 1874 se mută la Iaşi. Aici studiază istoria Basarabiei, ocupându-se de numeroase documente legate de acest subiect, şi frecventează cenaclul Junimii. Este apoi profesor la diferite şcoli bucureştene şi redactor la ziarul „Timpul", unde îl are colaborator pe Eminescu (1875-1884). Intră în politică şi ajunge secretar al Partidului Naţional, în sensul acestei doctrine, scoate, la Sibiu, primul ziar cotidian al românilor ardeleni - „Tribuna". Aici îndrumă primii paşi în literatură şi înlesneşte debutul poetului George Coşbuc. Din cauza deselor atacuri de presă îndreptate împotriva autorităţii maghiare, este condamnat la un an de închisoare (1888-1889). Din 1890, Slavici locuieşte­­ în Bucureşti, fiind profesor, autor de manuale, editează ziare şi reviste („Vatra" împreună cu Caragiale şi Coşbuc), publică volume de nuvele şi romane, precum şi volume cu caracter memorialistic, în momentul în care România se pregătea să intre în războiul de eliberare a Transilvaniei, în mod paradoxal, Slavici îşi exprimă sentimentele filohabsburgice şi cade în dizgraţia generală, iar în 1916 este închis. în timpul războiului, colaborează la o revistă de orientare filogermană şi după încheierea păcii este din nou arestat şi închis pentru colaboraţionism cu duşmanul (1919). în 1925, bolnav şi obosit, cu procese şi detenţii în puşcării, se refugiază la fiica sa, Lavinia, care trăia la Crucea de Jos, Panciu, podgorie asemănătoare cu Siria natală. La 17 august trece în lumea umbrelor. A scris povestiri („Popa Tanda", „Budulea taichii"), nuvele („Moara cu noroc", „Comoara", „Pădureanca"), romane („Mara", „Cel din urmă armaş"), memorii („închisorile mele", „Amintiri"), studii de istorie, sociologie, articole pedagogice, manuale etc. Cunoscut îndeosebi ca nuvelist de excepţie, alături de M. Eminescu, I. Creangă, I.L. Caragiale, I. Slavici aduce prin opera sa filonul popular al povestirii şi un univers al satului ardelenesc, creând în proza românească romanul şi nuvela de tip realist psihologic, înscriindu-se în rândul prozatorilor moderni, anticipându-l pe L. Rebreanu. IO­AN SLAVICI (1848-1925) MIHAI EMINESCU, OMAGIAT LA REGHIN In fiecare an, la 15 ianuarie, reghinenii îl sărbătoresc pe poetul nostru naţional Mihai Eminescu, organizând numeroase manifestări cultural-artistice, semn de preţuire faţă de personalitatea şi creaţia sa. Instituţiile de cultură şi învăţământ au fost prezente şi în acest an aniversar, prilejuit de împlinirea a 157 de ani de la naşterea poetului, cu concursuri şi recitaluri de poezie din creaţia lui Eminescu, şezători literare, expuneri, medalioane literare, programe literar-muzicale, expoziţii de cărţi. La Biblioteca Municipală „Petru Maior", Secţia pentru copii, au avut loc discuţia pe tema „Eminescu şi copiii", cu participarea elevilor clasei a IV-a A, conduşi de doamna învăţă­toare Măria Bâzgan de la Gimnaziul „Augustin Maior", şi un recital lirico­­muzical prezentat de elevii clasei a II-a D de la Grupul Şcolar „Petru Maior", conduşi de doamna învăţă­toare Mihalache Ghizela. Manifes­tările au fost coordonate de către doamnele bibliotecare Lihăi Carmen şi Grama Imola. Un numeros public, a fost prezent la bustul lui Eminescu, din zona centrală a municipiului, unde s-a prezentat un program literar-muzical susţinut de către grupuri de elevi de la Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu", Grupul Şcolar „Petru Maior"- ciclul gimnazial, Gimnaziul „Augustin Maior", Casa Tineretului „George Enescu" şi alţi iubitori de poezie. Au fost depuse jerbe şi buchete de flori de către Primăria municipiului Reghin, instituţiile de cultură din municipiu, Gimnaziul „Augustin Maior", de numeroşi iubitori de poezie şi frumos. Continuarea acestei activităţi culturale a avut loc la Casa Tineretului „George Enescu", unde sub genericul „La început a fost cuvântul", s-a prezentat un recital de poezie din creaţiile poetului nepe­reche,cu participarea grupului de copii de la Grădiniţa Voinicelul, a elevilor de la Gimnaziul „Augustin Maior”, coor­donaţi de către doamna bibliotecară Maria Simon, a elevilor de la Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu", coordonaţi de către doamna învăţătoare Smaranda Puşcaş şi Moldovan Ani Mari, bibliotecară, şi Grupul Şcolar „Petru Maior"- ciclul gimnazial, coordonat de către prof. Codruţa Câmpean. Remarcăm prezenţa domnului profesor Dumitru Pătru, care a prezentat per­sonalitatea Luceafărului poeziei româ­neşti, recitând câteva din creaţiile lui. Tot sub coordonarea profesorului Dumitru Pătru, au fost redate câteva din piesele muzicale inspirate din versurile lui Eminescu prin măiestria flautiştilor Şcolii de Muzică din localitate. Organizatorii acestei reuşite mani­festări literare: Casa de Cultură a Tineretului „George Enescu", prin doamna director Sorina Bloj şi Maria German, referent de specialitate, cunoscute prin talentul şi activitatea lor prestigioasă, în colaborare cu Şcoala de muzică, merită toate aprecierile şi felicitările numerosului public prezent. Aceste aprecieri se cuvin şi colectivului Casei Municipale de Cultură „Eugen Nicoară", care prin spectacolul aniversar prezentat şi-a dovedit din nou măiestria şi profe­sionalismul care îl caracterizează. Din cuprinsul programului, menţionăm evocarea Mihai Eminescu - Poezia religioasă şi filosofică, momentul poetic „Eminesciana", cu participarea unui grup de recitatori ai trupei de Teatru popular al Casei de Cultură „Eugen Nicoară", coordonaţi de către actriţa Veturia Câmpean, referent de specialitate, cât şi momentul muzical susţinut de Orchestra de Cameră „Simfonieta" a instituţiei gazdă, în colaborare cu Şcoala de Muzică, dirijor Eva Itzlinger. Reghinenii, mai mult ca altădată, au sărbătorit acest eveniment aniversar, dovedind dragostea pentru cultură, poezie şi valorile ei. MARIN SARA

Next