Cuvântul Liber, ianuarie 2008 (Anul 20, nr. 1-21)

2008-01-17 / nr. 11

CUVÂNTUL JOI, 17 IANUARIE 2008 Wwi LAUDATIO .5. Reforma managementului şcolar şi academic prin Stimate Domnule Rector Andrei MARGA, Stimate Domnule Rector Liviu MARIAN, Doamnelor şi domnilor colegi, descentralizare şi crearea autonomiei instituţionale a unităţilor de învăţământ. 6. Iniţierea unor forme avansate de cooperare in­ternaţională. Menţionăm că, practic, Ministrul şi Profesorul Andrei Marga a adus pentru prima dată în România aplicaţia pedagogică a curriculumului, care în ţările de Vest se afla într-un stadiu avansat. Astfel, reforma comprehensivă a învăţământului şi noul proiect de curriculum au reprezentat acţiuni de referinţă în societatea românească a anilor 1997- 2000 şi continuă să fie repere şi în prezent. Rezultatele notabile înseamnă: elaborarea de noi manuale, o nouă structură a anului şcolar şi academic; evaluarea cadrelor didactice şi evaluarea instituţională, reorganizarea reţelei şcolare, ameliorarea infrastructurii şi conectarea la tehnologiile informaţionale, autonomia pedagogică, autonomia administrativă, în domeniul învăţământului superior, universităţile au fost concepute ca structuri de învăţământ bazate pe cercetarea de performanţă, înfiinţarea centrelor de excelenţă, s-a extins sistemul de credite transferabile, o nouă viziune în ceea ce priveşte mana­gementul universitar, prin separarea conducerii academice şi managementul administrativ, înfiinţându-se postul de director administrativ pe universitate şi facultate, s-a reglementat organizarea învăţământului la distanţă, ş.a. Profesorul Andrei Marga a pus în funcţiune o reformă multidimensională a învăţământului, menită să com­­patibilizeze şi să integreze sistemul educaţional românesc cu cel european. Andrei Marga este o personalitate creatoare de istorie. în anul 2000, Ministerul Educaţiei se număra printre puţinele ministere care îndeplinea condiţiile d­e aderare. Era rezultatul unei reforme accelerate însoţită de un management corespunzător al profesorului Andrei Marga. Era rezultatul unei voinţe politice de a elibera învăţământul românesc de reflexele regimului totalitar (manualul unic), dar şi încrederea pe care o aloca învăţământului un om al Europei Centrale unde, aşa cum se ştie, etosul instruirii a stat la baza modernizării societăţii. După trei ani la Ministerul Educaţiei, Andrei Marga rămâne pentru scurt timp la vârful sferei politice, ca lider al P.N.Ţ.C.D. Pentru mulţi se întrezărea posibilitatea creării unui partid modern, aşezat pe principiile creştin-democraţiei europene autentice, însă, în cele din urmă, se retrage, fără a da României posibilitatea de a vedea aplicat proiectul lui Platon, ca puterea să fie atribuită înţelepţilor, celor care cunosc principiile politice, care au o educaţie specială. Se retrage la Cluj, ca altădată Maniu la Bădăcin, pentru a-şi desăvârşi opera la Universitatea „Babeş-Bolyai", alături de colegii şi prietenii săi, printre care s-a numărat Nicolai­ Bocşan, rectorul de la UBB între anii 2003-2007. Da, Andrei Marga, reprezintă o personalitate complexă a culturii româneşti contemporane, profesor, filosof, rector, ministru, om politic, preşedinte al Consiliului academic şi din nou rector. O personalitate aproape unanim recunoscută şi apreciată de marile universităţi din ţara sa fi de peste hotare, ales în ultimii ani în conducerea unor organisme academice şi de cultură: vicepreşedinte al Conferinţei Mondiale a învăţământului Superior UNESCO (1998), membru al Consiliului Universităţii Naţiunilor Unite de la Tokio (2004- 2010), Preşedinte al Conferinţei Rectorilor Danubieni (2004- 2005, 2006-2010) ş.a. Elocventă este pentru anvergura internaţională a profesorului Andrei Marga parcurgerea agendei sale din ultimele luni, 19 oct. 2007, la Universitatea „La Sapientia" din Roma susţine conferinţa Politică şi religie. Voegelin astăzi, la 13 decembrie 2007, conferinţă la Weimar cu tema „Europa lui Nietzsche"; 17 ianuarie participă la Şedinţa festivă a Senatului Universităţii „Petru Maior", unde i se decernează distincţia de Doctor Honoris Causa; la 18 ianuarie - Universitatea din Montpellier îi acordă titlul de Doctor Honoris Causa; în 7 februarie 2008, la Universitatea Ebraică din Ierusalim susţine conferinţa cu tema Dezbaterea fundamentelor în Europa; în 20 februarie 2008, Andrei Marga prezintă la Universitatea „La Salle" din Barcelona, conferinţa intitulată Universitatea secolului XXI. Humboldt, Neuman, Gasset astăzi. Acordându-i distincţia de Doctor Honoris Causa Excelenţei Sale, Domnului profesor Andrei Marga, Rector al Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj, universitatea noastră săvârşeşte un gest cu dublă semnificaţie: a) exprimarea recunoştinţei faţă de opera Domniei sale ca ministru al Educaţiei şi Cercetării, operă care s-a răsfrânt în mod benefic asupra întregului învăţământ superior din România, inclusiv asupra Universităţii „Petru Maior", şi recunoaşterea impresionantei opere ştiinţifice a filosofului Andrei Marga, pentru care filosofia este expresia experienţei omeneşti; b) gestul nostru semnifică, deopotrivă, asocier­ea şi asumarea de către comunitatea academică a Universităţii „Petru Maior" a principiilor şi valorilor pe care Profesorul, Rectorul şi Ministrul Andrei Marga le-a promovat în plan public. Stimaţi studenţi, Universitatea „Petru Maior" din Târgu-Mureş trăieşte astăzi un moment deosebit, momentul exprimării gratitudinii, prin acordarea distincţiei de Doctor Honoris Causa profesorului Andrei Marga, Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. Profesor de filosofie contemporană şi teoria argumentării la Universitatea „Babeş-Bolyai", autor a 26 de cărţi şi a sute de studii şi articole, din care 60 publicate în limbi de circulaţie mondială în reviste şi volume de referinţă pentru ştiinţa politică şi filosofie, Decan al Facultăţii de Istorie şi Filosofie între anii 1990-1992, Prorector al Universităţii din Cluj, între 1992-1993, Rector al aceleiaşi universităţi între anii 1993- 2004, Preşedinte al Consiliului Academic între anii 2003- 2007, Rector al aceleiaşi universităţi începând cu 30 decembrie 2007, ministru al Educaţiei şi Cercetării între anii 1997-2000, om politic, preşedinte al P.N.Ţ.C.D., Andrei Marga reprezintă una dintre cele mai complexe personalităţi ale învăţământului universitar şi ale culturii române contemporane. Dacă am lua în considerare în evaluarea Domniei Sale doar un domeniu din cele pe care profesorul Marga le-a ilustrat, ar fi, credem, suficient pentru a-l consacra pe actualul Rector al Universităţii din Cluj în galeria personalităţilor de primă mărime­­ale vieţii universitare şi ale culturii româneşti contemporane. Andrei Marga, un­l dintre marile voci ale filosofiei şi teoriei argumentării de astăzi, s-a născut în 1946 în localitatea Pietriş, jud. Bistriţa-Năsăud, fiind licenţiat în filosofie la Universitatea „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, promoţia 1971, cu specializarea secundară sociologie. Ca bursier DAAD, a urmat între anii 1975-1976 şi apoi în perioada 1980-1994 studii şi mai multe stadii de documentare la universităţile din Freiburg, Bielefeld, Erlangen, Münster, Frankfurt pe Main şi la Institutul „Max Planck" din Starnberg (Germania), în 1991 prin Woodrow Wilson Center şi 1996 National Endowment for Democracy a studiat la Washington DC. Debutul în cercetarea ştiinţifică de anvergură al profesorului Andrei Marga se realizează în chip strălucit prin teza de doctorat dedicată filosofului german Herbert Marcuse. Asociat cu Şcoala de la Frankfurt, Herbert Marcuse şi-a câştigat autoritatea ca părinte al Noii Stângi. Prin lucrarea Eros şi civilizaţie, în care a încercat o sinteză îndrăzneaţă între Marx şi Freud, a creionat schiţa unei societăţi nonrepresive, care implica o muncă nealiniată şi plăcută, activităţi distractive şi libertate­ sexuală, din aceasta rezultând o societate şi o cultură ce promovau libertatea şi fericirea. Se spune, astfel, că Marcuse a anticipat valorile hippysmului din anii '60. Prin Soviet Marxism, Marcuse publica un studiu critic privitor la Uniunea Sovietică (în 1958), în care remarca diferenţa dintre teoria marxistă şi versiunea ei sovietică, iar prin One Dimensional Man filosoful german realiza o­ critică atât a societăţilor capitaliste, cât şi comuniste. în orice caz, elaborarea unui studiu constructiv asupra filosofului Fierbert Marcuse la sfârşitul anilor '70 şi publicarea cărţii Herbert Marcuse. Studiu critic, la Editura „Dacia" în 1980, reprezenta atunci maxima concesie pe care regimul totalitar o putea acorda unui dialog ştiinţific cu cultura şi cu cercetarea filosofică din Occident. în prelungirea studiilor dedicate lui Marcuse, profesorul Andrei Marga va consacra o cercetare de amploare filosofului Jürgen Flabermas, considerat principalul teoretician al celei de-a doua generaţii a Şcolii de la Frankfurt. Autor, printre altele, al celebrei lucrării Teoria acţiunii comunicative, în care a precizat, în conceptul global de societate, diferenţierea dintre lumea vieţii şi sistemul acţiunilor, Jürgen Flabermas are, în filosoful Andrei Marga, cel mai fidel interpret în filosofia şi cultura română şi, poate, unul dintre cei mai autorizaţi exegeţi ai operei sale. Aşa s-au născut, din interesul aparte pentru Habermas şi Şcoala de la Frankfurt, cărţile lui Andrei Marga Acţiune şi raţiune în concepţia lui Jürgen Habermas (1985), carte premiată de Academia Română cu premiul „Simion Bărnuţiu", traducerea în limba română a cărţii Cunoaştere şi Comunicare sau, mai recent, în 2006, lucrarea monografică Filosofia lui Habermas, publicată la Editura Polirom. De altfel, apelul­ la Habermas este frecvent în aproape toate studiile filosofului Andrei Marga. Experienţele vieţii, poate „lucrarea" amintirilor din familie sau, din nou, opera lui Habermas, i-au inspirat filosofului Andrei Marga una din cele mai frumoase cărţi. Religia în era globalizării. Apărută în 2003, la Editura Fundaţiei Pentru Studii Europene, cartea reprezintă potrivit autorului ei reflecţiile unui om cu formaţie filosofică asupra unui teren crucial pentru viaţa noastră de astăzi, fiind dedicată părinţilor săi, Elisabeta şi Alexandru, pentru care religia a însemnat mai mult decât pot descrie termenii filosofiei. . „O tradiţie, a culturii moderne - spune A. Marga - a plecat de la premisa după care religia este înscrisă în timp şi urmează să intre în muzeu pe măsura dezvoltărilor din alte sectoare ale culturii sau­ ale realităţii sociale ori individuale". Dar, începutul de mileniu înseamnă o revitalizare a creştinismului, o restaurare a religiosului în cadrul vechilor instituţii, o revanşă a lui Dumnezeu (Gilles Kepei), însuşi Habermas recunoştea în creştinism un mare catalizator al modernităţii, fiind convins că geneza modernităţii a avut premise religioase: universalismul egalitar din care au rezultat ideile de libertate şi convieţuire, de autonomie a călăuzirii vieţii şi emancipării, morala individuală a datoriei, drepturile omului, ş.a sunt moşteniri ale eticii iubirii propovăduite de creştinism. Am citat din cartea lui Jürgen Habermas, Joseph­ Ratzinger, Dialectica secularizării. Despre raţiune şi credinţă, publicată cu o introducere consistentă semnată de Andrei Marga, sub titlul Premisele unei dezbateri epocale: Habermas- Ratzinger. Rămânând la acelaşi capitol al religiei, Joseph Ratzinger, actualul Papă Benedict al XVI-lea, un alt subiect favorit al filosofului Andrei Marga, atrăgea atenţia asupra nevoii de a învăţa din ataşamentul constant al Bisericii la condiţia umană, totdeauna afectată de împrejurările ostile ale vieţii. De la sintezele de filosofie, eruditele studii ale filosofului Andrei Marga se focalizează asupra marilor probleme şi curente ale gândirii umane, ale geografiei ideilor şi practicii politice din ultimul secol. Introducere în metodologia şi argumentarea filosofică, o carte propusă, în primul rând, studenţilor de la filosofie, o propedeutică filosofică, care semnifică studiul elementar, în linii generale, al filosofiei, ce urmează să fie aprofundat, ulterior, Filosofia americană clasică, Reconstrucţia pragmatică a filosofiei, în care contrar unor filosofi din perioada interbelică, Herman Keiserling, sau Virgil Bărbat, la noi, care spunea că America n-are decât civilizaţie, cultură, suflet format la şcoala frumosului, a binelui şi a adevărului, ea n-are încă­­ Andrei Marga, ne convinge, prin selecţia autorilor şi a textelor că „puţine filosofii au reuşit, asemenea pragmatismului, să rămână legate, strânse de viaţa omului". O remarcă ce i s-ar potrivi perfect şi filosofului A. Marga, autorul unei opere filosofice dedicate problemelor majore ale societăţii româneşti din ultimele decenii. Apoi, Cotitura culturală. Consecinţele filosofice ale tranziţiei, o carte despre eşecul socialismului în Europa Centrală şi Răsăriteană şi dificultăţile tranziţiei, în plan cultural, mental mai ales. Relativismul şi consecinţele sale, în care reiterează ideea că relativismul istoric, cultural, social, cognitiv, moral şi filosofic a legitimat intelectual totalitarismele secolului al XX-lea, ideologiile izolaţioniste şi dogmatice. Indiscutabil, cartea de cel mai mare succes a profesorului Andrei Marga, adevărat bestseller la fiecare reeditare, (a cunoscut patru ediţii), este Filosofia unificării europene. Excepţional demers ştiinţific, ea reprezintă o abordare a procesului unificării europene într-o versiune filosofică, având şi scopul de a da un cadru conceptual studiilor europene şi a propune soluţii unor probleme filosofice întâmpinate azi de construcţia europeană. Definind paradigma ca un sistem de convingeri şi valori ale unei comunităţi, postulatul său fundamental este că paradigma naţională (care a dominat Europa în sec. XVIII-XX) trebuie să fie depăşită, iar în locul acesteia impunându-se paradigma europeană, care înseamnă un fond comun al culturilor naţionale europene şi are drept consecinţă unificarea europeană. Cartea reprezintă una din cele mai complexe radiografii asupra procesului unificării europene, o pledoarie pentru Europa, similară în cultura română cu Istoria civilizaţiei române moderne a lui E. Lovinescu. Ea constituie o contribuţie teoretică românească la literatura politică şi filosofică dedicată edificării Europei Unite. Opera filosofică a profesorului Andrei Marga reprezintă suportul teoretic al activităţii sale practice, iar în sens mai larg, reperele filosofice ale unei societăţi care traversează drumul de la o societate totalitară la o societate deschisă. Andrei Marga şi-a asumat reconstrucţia instituţională a Universităţii „Babeş-Bolyai", lansând prin multitudinea liniilor de studiu una din cele mai comprehensive universităţi din Europa. Experienţa, dinamica ei s-au răsfrânt asupra întregului învăţământ universitar din România. Universitatea „Babeş- Bolyai" a reprezentat în ultimele două decenii o provocare şi un model pentru toate universităţile din România. Notorietatea rectorului Universităţii „Babeş-Bolyai" i-a adus în anul 1997 propunerea de a prelua Ministerul Educaţiei, într-un guvern hotărât să schimbe faţa României. Din păcate, realizările nu au fost pe măsura speranţelor pe care românii şi le-au pus în capacitatea Convenţiei de schimbare. Desigur, reflexele democratice au devenit mai sigure după anul 1996, românii s-au obişnuit cu pluralitatea ideilor şi opţiunilor, demagogia naţionalistă a pierdut sprijinul guvernului, opţiunea prooccidentală a fost fermă şi sinceră, iar guvernele de la Bucureşti au realizat primii paşi pentru aplicarea criteriilor de aderare stabilite prin Conferinţa de la Copenhaga. Ministerul Educaţiei a fost un reper în acest sens, profesorul Andrei Marga propunând o reformă radicală a învăţământului românesc, focalizată pe un ansamblu de şase capitole de măsuri: 1. Reforma curriculară (plan de învăţământ, programe, manuale) şi compatibilizarea europeană a curriculumului naţional; 2. Trecerea de la învăţarea reproductivă la cea creativă; 3. O nouă conexiune între şcoli, licee şi universităţi, pe de o parte, şi mediul economic înconjurător, pe de altă parte; 4. Ameliorarea infrastructurii şi conectarea ei la comunicaţiile electronice ale lumii; Prof. univ. dr. CORNEL SIGMIREAN, cancelar general al Universităţii „PETRU MAIOR”

Next