Cuvântul Liber, ianuarie 2009 (Anul 21, nr. 1-21)

2009-01-20 / nr. 12

Prognoza specialistului 2009 - anul cel mai greu pentru români! Dacă bine ţinem minte, la rubri­ca noastră economică spuneam, plini de un entuziasm debordant (şi nejustificat) că pentru România anii 2007 şi 2008 vor fi cei mai grei, gândindu-mă la cerinţele aco­modării exigenţelor Pieţei Co­mune. Asta ar fi însemnat că, în 2009 urma să începem culegerea roadelor acestei acomodări. Din păcate, n-a fost să fie aşa: am inaugurat noul an sub amenin­ţarea crizei globale. Ce înseamnă 2009 pentru români? Cu ce va veni guvernul actual pentru a diminua (ajuta) soarta românilor? Cum va reuşi să se menţină, coaliţia la putere, într-un echilibru care să scoată ţara din marasm? Noi credem că românii nu vor avea în 2009, nici locuri de muncă mai multe - cum promite Guvernul -, nici bani mai mulţi pentru un trai decent dacă nu vor fi asigurate căile de absorbţie a şomerilor, dacă nu vor spori productivitatea şi competitivitatea muncii, şi dacă nu vom obţine mai multă eficienţă în economie. Specialiştii din domeniu cunosc foarte bine efectele acestor cerinţe - nu le-am inventat noi, gazetarii. Dar şi noi trebuie să spunem că numai astfel vor putea fi atenuate efectele crizei globale - cele directe şi cele indirecte. Analiştii economici sunt de părere - cu fermitate - că roata afacerilor trebuie să se învârtească fără oprire, fără odihnă, în aşa fel încât surplusul de bani să fie absorbit de activităţile productive şi nu de preţuri, sau de un consum exagerat. Este firesc ca oamenii să-şi pună întrebări care, în final, să devină obsedante: din ce bani va plăti Guvernul, pensiile stabilite de Parlament? Din ce surse va asigura salariile minime pe economie, sau salariile umflate ale celor peste 114.000 de funcţionari de stat care mai au şi pensii mari? Din ce surse va asigura creşterea salariilor profesorilor şi alte cheltuieli din educaţie? Apoi, să recunoaştem că mai este o problemă, poate cea mai importantă: filosofia bugetară. Adică? Să fim de acord că este firesc să fie taxat tot ce mişcă­ de la auto­turisme la mărfuri, şi tot ce stă­­ de la terenuri la clădiri. Grav ar fi însă ca impozitele şi taxele să se rezume la un singur rol major, acela de a aduna bani la „casieria centrală" a statului. Şi asta într-un timp în care, mai mult ca oricând, contribuţia fiscalităţii la creşterea eficienţei muncii şi a competitivităţii pro­ducţiei ar trebui să crească sub­stanţial. în legătură cu acest as­pect, purtătorul de cuvânt al BNR, Adrian Vasilescu, îşi exprimă tran­şant părerea: „Executarea dator­nicilor la bugetul statului, merge foarte greu, în primul rând din cauză că multe companii nu mai au bani. Iar dacă la capitolul venituri nu se vor încasa sumele scontate, nu vor putea fi acoperite toate cheltuielile bugetare". Şi mai este ceva de reţinut şi de luat în seamă: România se desprinde greu de tendinţele centraliste ale vechiului regim. De fapt, nici nu a reuşit o desprindere totală. Ceea ce înseamnă că, companiile care produc bunuri şi servicii n-au fost şi nu sunt încurajate să plătească corespunzător nici competenţa, nici iniţiativa şi nici creativitatea. S­au mai rău, au fost şi sunt împinse să caute refugii în munca la negru. Şi cum pensiile sunt suportate de salariaţi, la salarii mici în cartea de muncă şi contri­buţia e mică. S-a reuşit, totuşi, parţial, ca în domeniul fiscalităţii accentul să se mute din sfera impozitelor directe în acea a impozitelor indirecte. Credem că e limpede de ce: pentru a încuraja munca, veniturile din muncă, investiţiile. Analiştii cu care am discutat sunt unanim de părere, aşa cum subliniam deja, că anul 2009, în loc să fie unul cu deplin succes - aşa cum începuse şi 2008 - să devină unul enorm de greu pentru trecerea căruia se cere, aşa cum bine arăta preşedintele ţării, o solidaritate generală pornită din conştiinţa civică a nevoii de a salva ţara şi pe noi înşine. MIHAI BĂRDĂŞANU CRIMINALITATEA STRADALĂ, ÎN ATENŢIA POLIŢIŞTILOR MUREŞENI ! I ! F Activitatea poliţiştilor mureşeni, în anul trecut, deşi apreciată de către factorii responsabili din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, nu-i mulţumeşte pe cei mai mulţi dintre angajaţii IJP, dat fiind faptul că, în primul rând, grija cea mai mare a acestora este aceea de prevenire a infracţionalităţii. Cu toate măsurile adoptate, inclusiv derularea unor programe concrete, împreună cu alte instituţii, e vorba de şcoli, fundaţii sau servicii descentralizate ale statului, programe cu destinaţie precisă, infracţionalitatea mureşeană încă dă bătăi de cap, nu doar poliţiştilor, deşi există premise ca în acest an ea să cunoască un trend descendent. Cel puţin aceasta este concluzia la care s-a ajuns în urma analizei efectuate la nivelul conducerii IJP Mureş, accentul punându-se nu doar pe prevenirea ci şi stoparea, respectiv, reducerea fenomenului infracţional, de o manieră care să asigure cetăţenilor un grad sporit de siguranţă. Acest lucru se impune, cu atât mai mult, cu cât, criminalitatea stradală este încă prezentă, nu neapărat într-un grad îngrijorător, dar, dacă vom face trimitere la consecinţele pe care le poate avea un act de agresiune sau de tâlhărie în stradă, nu doar asupra victimei, fie că e vorba doar de o singură persoană, ne dăm seama de periculozitatea acestei infracţiuni. Chiar dacă aceasta, în anul 2008, a cunoscut o descreştere faţă de 2007, cu circa 27 la sută, criminalitatea stradală rămâne una dintre infracţiunile cele mai periculoase pentru că o tâlhărie stradală, un furt etc., poate avea consecinţe dintre cele mai nefaste pentru victimă sau comunitate. Diminuarea, în anul trecut, a criminalităţi stradale este o realizare care se datorează, în bună parte, şi multiplelor măsuri şi acţiuni de informare şi de prevenire a populaţiei, acţiuni care se realizează nu doar în contactul direct dintre poliţiştii de proximitate cu populaţia ci şi prin mijloace de informare specifice, începând cu prezenţa poliţiştilor în mijloacele de informare în masă, în mass-media, cu informaţii utile, cu recomandări utile pentru a preveni furturile sau infracţiunile de tâlhărie, şi până la ■ răspândirea unor fluturaşi care îndeamnă cetăţenii la un comportament preventiv. Chiar dacă numărul tâlhăriilor stradale a ajuns, în 2008, să fie cu 34 mai puţine ca în 2007, respectiv să scadă de la 89 la 55, poliţiştii mureşeni cred că există, în acest an, posibilităţi şi pentru reducerea acestui număr. Din fericire, în anul trecut nu s-au înregistrat tâlhării stradale urmate de moartea victimei sau cu vătămări corporale care să conducă la infirmităţi, dar se menţin în top furturile prin smulgerea obiectelor, anume a­genţilor, poşetelor, a telefoanelor mobile, pe care, mai ales tinerii, le poartă legate cu un şnur la piept, de regulă hoţii preferând să acţioneze, în cazul furturilor, în locuri aglomerate, inclusiv în mijloace de transport în comun. De aici avertizările permanente pe care le adresează poliţiştii populaţiei cu privire la modul în care să poarte genţile sau poşetele cu valori, telefoanele mobile etc., pentru că orice obiect de valoare lăsat la vedere, inclusiv în autoturisme sunt tot atâtea tentaţii pentru hoţi. în ce priveşte criminalitatea rurală, pe primul loc continuă să se situeze furturile, circa 75 la sută dintre acestea privesc patrimoniul. Cu toate acestea, şi în mediul rural s-a înregistrat o scădere a furturilor din locuinţe, cu circa 10 la sută, iar din vehicule cu 36 la sută. Tot în mediul rural s-au înregistrat şi 33 de infracţiuni de tâlhărie, care reprezintă cu puţin de un sfert din totalul tâlhăriilor sesizate la nivelul judeţului, în timp ce furturile din gospodării, inclusiv locuinţe, reprezintă 36 la sută din totalul tâlhăriilor sesizate în­ mediul rural. Legat de infracţiunile contra patrimoniului, în 2008 ponderea cea mai ridicată, la nivelul judeţului, o deţin furturile, principalele genuri de furturi constatate fiind cele din societăţi comerciale, din locuinţe, din autovehicule, furturi de componente, cum ar fi cele pentru autovehicule, furturi din buzunare, de poşete şi genţi. în consecinţă, şi în acest an, poliţiştii mureşeni îşi vor adapta dispozitivele de ordine şi siguranţă publică în funcţie de necesităţi, pentru a se realiza o acoperire cât mai eficientă a teritoriului judeţului, desigur şi în funcţie de situaţia operativă, ceea ce va însemna mai multă siguranţă pentru mureşeni. ____________________TARFIN TOPEA =«vA**S§ MARȚI, 20 IANUARIE 2009 MIRACOLUL TERAPEUTIC AL PRODUSELOR APICOLE Joi, 22 ianuarie, ora 17, la Sediul Asociaţiei Crescătorilor de Albine, filiala Mureş, Bulevardul „1 Decembrie 1918” nr. 35, dr. Cristina Mateescu - biochimist, cercetător ştiinţific la Institutul de Cercetări Agricole din Bucureşti, autor a numeroase brevete cu produse apiterapeutice de larg interes, va susţine o interesantă conferinţă cu tema: „Aplicaţii terapeutice ale produselor apicole". Cu acest prilej, la magazinul de specialitate al SC APICOLA Mureş, situat la parterul asociaţiei, este prezentată o expoziţie cu vânzare a produselor apiterapeutice de ultimă generaţie. Sunt invitaţi să participe apicultorii profesionişti şi amatori din judeţul Mureş, cât şi cetăţeni interesaţi de miracolul apiculturii. Nu pierdeţi ocazia de a vă informa direct de la sursă despre importanța acestor produse în sănătatea dumneavoastră. Ing. VASILE BOTA, preşedinte ACA Mureş Să ridicăm prestigiul ASTREI! în vederea pregătirii celei de-a l1­-a Adunări Generale a Despărţământului Central Judeţean Mureş al ASTREI, zilele trecute a avut loc şedinţa Comitetului de conducere al Despărţământului. Pentru început, domnul LAZĂR LĂDARIU, preşedintele Despărţământului, a făcut câteva aprecieri referitoare la activitatea conducerii şi îşi exprima regretul că, deşi toţi membrii sunt în Târgu- Mureş, nu se reuşeşte reunirea lor la şedinţă, cu toate că aceasta are loc o dată pe an. în cuvântul său, preşedintele atrăgea atenţia că: „Să nu ne închipuim că acuma este mai puţină nevoie de ASTRA ca atunci, la înfiinţarea ei. Ar fi o mare greşeală. Acum, spunea în continuare vorbitorul, e mai mare nevoie decât atunci (cu referire la perioada de după înfiinţare şi până la desfiinţare).Vedeţi câte se întâmplă în jurul nostru, vedeţi cum suntem încolţiţi din toate părţile!". Cu acest prilej, a fost menţionată situaţia creata la Miercurea Nirajului, unde rău­voitori au vandaliz­at locul pe care a fost pusă piatra de temelie şi crucea sfinţită de Î.P.S. Andrei, arhiepiscop de Alba lulia, în vederea ridicării unui nou lăcaş de rugăciune ortodox, precum şi multe alte situaţii. Apoi, a fost ridicată problema reluării activităţilor culturale tradiţionale, menţionându-se faptul că acolo unde există întoarcere la tradiţii, ln obiceiurile noastre frumoase care ne dau, de fapt, dăinuirea, acţiunile organizate au fost depline reuşite. S-a evidenţiat activitatea care se desfăşoară pe această linie în localitatea Căpuş la Iernut, la Sângeorgiu de Pădure, pe Valea Gurghiului, la Reghin etc., şi în alte asemenea localităţi unde au loc acţiuni frumoase, la care vorbitorul a participat în calitatea sa de preşedinte al ASTREI. O altă problemă care trebuie să stea în atenţia Despărţământului, şi nu numai, este una de primă necesitate: reluarea acţiunii „Luna cărţii la sate", care trebuie să ducă la luminarea satelor, prin apropierea de carte a locuitorilor din mediul rural. Tot la această şedinţă a conducerii ASTREI mureşene, preşedintele Lazăr Lădariu scotea în evidenţă necesitatea îndrumării oamenilor spre întocmirea monografiilor săteşti, acestea fiind convingătoare documente ale existenţei noastre. Dascăli, preoţii, primarii să se apuce de întocmirea acestor lucrări care să rămână documente ale existenţei noastre prin vreme. O problemă care trebuie să stea în atenţia Despărţământului este cea a fraţilor noştri basarabeni, care duc dorul ţării. Nu toţi! O parte încă se închină spre steaua Kremlinului. Cei mai mulţi duc dorul patriei­­mamă. Chestiunea care merită întreaga noastră atenţie, arăta vorbitorul, este problema apărării „statului naţional unitar". Se fac presiuni, aflate, din surse clare, ca articolul 1 din Constituţia României să fie modificat Presiunile UDMR merg, în continuare, în acest sens, cu încurajarea unor persoane din Uniunea Europeană. S-au mai adus în discuţie mai multe alte probleme stringente, la care trebuie ca astriştii să se gândească, în final, faţă de chestiunile ridicate, au avut intervenţii domnii Ioan Stoica, prof. Mihai Stavilă (Căpuş), Ion Hădărău, pr. Flavius Miheţ, Ion Oltean, col. (r) ing. loan Judea, secretar al D.C.J.M. al ASTREI. MARIN CĂLDĂRARIU Sâmbătă, 17 ianuarie 2009, grupa de vânători nr. 16 „Voiniceni" a efectuat o vânătoare la vânat mare (mistreţi) însă, şansa a fost de partea vânatului, în bătaia puştii căzând doar... mărunţişuri.

Next