Cuvântul Liber, ianuarie 2014 (Anul 26, nr. 1-21)

2014-01-23 / nr. 15

CU­VAN JOI, 23 IANUARIE 2014 De vorbă cu elevii „Papu­sta” Alexandra Sabău • pictor şi interpret de muzică rock! La modul fericit s-a nimerit ca sâmbătă, 18 ianuarie 2014, la vernisajul expoziţiei de pictură modernă de la Galeria de Artă „Unirea", a Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş, să o cunosc pe Alexandra Sabău, elevă în clasa a X-a la Colegiul Naţional „AL Papiu Marian" din municipiul Târgu-Mureş, diriginte fiindu-i prof. Mihaela Racoţi. Cel care mi-a prezentat-o a fost domnul profesor de istorie Simion Virgil Bui. După ce ne-am cunoscut, şezând unul lângă altul, am început a convorbi şi ... - Bănuiesc că îţi place pictura, din moment ce te afli la un vernisaj de expoziţie cu lucrări de artă modernă. Aşa să fie, Alexandra? - Bănuiala dumneavoastră este întemeiată. Cochetez cu desenul, cu pictura. - De multă vreme? - Nu prea de mult timp! - în acest scurt timp, te poţi „lăuda" cu ceva în ale picturii? - Anul 2013 a însemnat pentru mine un debut. Am avut o expoziţie de pictură la Biblioteca Judeţeană Mureş. - Sper că „îndrăzneala" ta a fost bine primită, nu? - Ce să zic. M-am bucurat de o primire afectuoasă din partea gazdelor, a celor care mi-au privit lucrările. - Ai vreo lucrare care reprezintă unicat pentru tine, Alexandra? - Da. Am „construit" un oraş, din polistiren, cu acoperiş din bezele. Lucrarea am prezentat-o la ora de geografie, în faţa colegilor. - Altceva, Alexandra Sabău? - Am încropit o trupă de muzică rock, eu fiind vocalista ei. - Cine îţi sunt partenerii? - Cătălin Florea, Teodor Nicula-Golovei, Bobo Sabău, Maria Maxim şi Laurenţiu Mureşan. Cu ei am susţinut două concerte la „Jazz Club". - Să auzim numai de bine, succes la învăţătură şi nu uita să-mi mai vorbeşti despre parcursul tău întru devenire artistică! A consemnat DORIN BORDA Foto: ILARIE CH­ OPRIȘ S­­ IC mines­cu ct fost osci Sunt gol pe dinăuntru... şi sufletul îmi plânge. Starea mea de singuratic mă îngrijorează E trist, dar e adevărat că sunt cu sufletul rănit... Neştiind cum am ajuns aşa şi care a fost cauza... Imi curge o lacrimă pe obraz. Şi îmi mai curge una... Şi nu ştiu de ce... simt că mă sufoc! încerc să îmi găsesc un leac pentru a vindeca rana din sufletul meu... Dar nu ştiu unde aş putea să îl găsesc. Am încercat să găsesc alinare în lumea în care trăiesc... Unii spun că poţi găsi vindecare... lumea e plină de lumină Luceafărul neprihănirii mă poate ajuta Soarele cu razele lui puternice străluceşte tot timpul... Noaptea nu mai are putere... lumina soarelui o orbeşte... Iar eu fiind un liliac... Trăiesc în lume cu aceasta... am nevoie de acest soare... Ştiu că lumina divină e undeva la înălţime... Dar eu...nu o pot vedea... dar ea mă poate vindeca Doar că întunericul mă urmăreşte... el vrea să îmi stăpânească sufletul... Aş vrea să mă transform într-o persoană să pot vedea doar lumina, Soarele să îmi poată lumina mintea şi inima... să nu mai deschid uşa întunericului. Aşa voi reuşi să îmi schimb starea... Doar transformându-măul! Şi recunoscând. Şi acceptând adevărul. Şi voi care sunteţi cum sunt şi eu... trăiţi în lumină... Dar nu o puteţi vedea... transformaţi-va...chiar dacă e dureros, închideţi uşa întunericului... el vă poate orbi ochii sufletului De ce sunt aşa?... Mă simt ca şi o plantă când vine zăpada Ea nu îi mai dă putere şi căldură pentru a creşte şi a-şi deschide floarea Ieri era totul bine, era soare, apoi încet a venit ploaia şi apoi zăpada! Şi mi-au întunecat inima şi mintea... sper că într-o zi vei veni cu un soare, Doamne... Şi îmi vei schimba starea! Eminescu a fost luminat... şi eu şi tu... putem fi aşa. EMANUEL-AUGUSTIN BÂRCEA, cl. a X-a B, Colegiul Tehnic Târnăveni I în data de 19 ianuarie a.c. -duminica a 29-a după Rusalii (a celor 10 leproşi), înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba luliei, a fost prezent în mijlocul credincioşilor din municipiul Reghin, în Parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel" - „Petru Maior". Comunitatea de credincioşi din această parohie este păstorită, din anul 2012, de către părintele Daniel Ciolocoiu, urmaş la Sfântul Altar al vrednicului părinte Ilie Damian, actualmente pensionar. Biserica parohială „Petru Maior" a fost construită între anii 1990 şi 2000 de către vrednicii credincioşi ai acestei parohii, împreună cu părintele Nie Damian. La data de 24 iunie 2000, locaşul de închinare a fost sfinţit de către vrednicul de pomenire Patriarhul Teoctist. Până în momentul sfinţirii noii biserici, slujbele se oficiau într-o bisericuţă de lemn, monument istoric. O perioadă de timp, în această bisericuţă a slujit şi marele cărturar şi protopop al Reghinului - Petru Maior. Slujirea Dumnezeieştii Liturghii în parohia „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de către întâistătătorul Eparhiei Alba luliei a adus în sufletele credincioşilor reghineni multă bucurie şi pace sufletească. „Acum s-au încheiat pentru noi sărbătorile de iarnă", a spus părintele paroh Daniel în cuvântul său de mulţumire adresat ierarhului, la sfârşitul slujbei, în cadrul Sfintei Liturghii, înaltpreasfinţia Sa a hirotonit pe diaconul Alin Şular întru preot, pe seama parohiei Heria, aparţinătoare protopopiatului Aiud. în cuvântul de învăţătură, înaltpreasfinţitul Irineu a spus: „Viaţa creştinului trebuie să fie un imn de recunoştinţă şi de mulţumire, în primul rând, se cuvine să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru darurile şi binecuvântările Sale în care sunt prezente iubirea şi pur­tarea Sa de grijă pentru noi. în al doilea rând, se cuvine să-I mulţumim pentru suferinţele şi necazurile noastre, căci în planul Său toate acestea conduc la curăţirea de patimi şi la sfinţirea noastră, într­­adevăr, prin cruci şi asperităţi, prin încercările vieţii, se manifestă providenţa lui Dumnezeu şi lucrarea Sa de mântuire. lată de ce este bine ca mereu să zicem cu psalmistul David: «Ce voi răsplăti Domnului pentru toate câte mi-a dat mie!»". Vineri, 17 ianuarie, înaltpreasfinţia Sa a fost prezent în municipiul Târgu-Mureş, unde a efectuat un circuit de vizite la câteva instituţii din acest oraş. Astfel, la sediul Brigăzii de Operaţii Speciale nr. 6 Târgu-Mureş, s-a întâlnit cu comandantul instituţiei - general de brigadă Adrian Ciolponea. După aceea, a fost vizitată Gruparea Mobilă de Jandarmi de la Sângeorgiu de Mureş, condusă de către col. Iulius Cenean. A treia vizită din cadrul acestui circuit a fost efectuată la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Mureş, unde a avut o întrevedere cu domnul chestor de poliţie Valentin Pescari. La aceste vizite, înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a fost însoţit de către părintele Olimpiu Zăhan, protopopul de Târgu-Mureş. Arhid. LIVIU­ STANCIU înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Arhiepiscop al Alba Iuliei, a liturghisit în Parohia „Petru Maior" din Reghin Anii trec, „neglijenţele**, rămân. Despre copiii de la ţară, Dumnezeu cu mila! Un recent studiu prezentat de World Vision România - citat de Mediafax - intitulat „Bunăstarea copilului din mediul rural" - relevă situaţia dramatică în care se află mulţi copii de la sate. După ce că în mediul rural, numărul copiilor este de doar 2,1 pe familie, zece la sută dintre aceşti copii din mediul rural spun că uneori se culcă flămânzi, iar un sfert declară că sunt obosiţi, deoarece au fost nevoiţi să muncească în gospodărie înainte sau după terminarea programului la şcoală. Cum ar putea trăi aceşti copii în condiţii normale­­ apropiate de copiii familiilor prospere de la oraşe, în privinţa calităţii hranei, câtă vreme, conform studiului, 12 la sută dintre gospodăriile din mediul rural nu au nicio sursă de venit în afara alocaţiilor pentru copii? Pe de altă parte, acelaşi studiu, relevă că aproape două treimi dintre părinţii din mediul rural spun că îşi tratează copiii acasă, fără a-i duce la medic când sunt bolnavi şi doar 41% dintre copiii cu vârste sub 2 ani sunt văzuţi de medic. Altă flagrantă inechitate între copiii de la sate şi cei de la oraşe: accesul la învăţământ. Practic, un copil din nu ştiu ce colţ de ţară sau de judeţ nu are nicio şansă să acceadă la sistemul superior de învăţământ, aşa cum este el acum, mai mult sau mai puţin performant. Deşi, culmea, tocmai în aceste zone există un potenţial intelectual remarcabil. Dar ce poate să facă un copil dacă şcoala este peste munţi şi văi, dacă învăţătorul şi apoi profesorul nu ştie nici el carte prea multă, dacă, dacă, dacă... Apoi, urgenţa numărul unu ar trebui să fie şi copiii abandonaţi de şcoală. Pentru că aşa se pune problema, nu a copiilor care abandonează şcoala, ci şcoli care abandonează copii, prin colţurile uitate ale României. Ar trebui ca Ministerul Educaţiei să iniţieze programe speciale în acest sens. Să se organizeze comisii profesorale pe anumite zone ale ţării, care să analizeze, în funcţie de specificul local, gradul de instrucţie şi potenţialul intelectual al şcolarilor. Şi în funcţie de asta, eventual să acorde burse. Dar cine să facă asta? Au timp guvernanţii de aceste lucruri? Pe ei îi interesează cu totul altceva! GHEORGHE GIURGIU

Next